Japonia – Reforma administrativa in cifre

Odată cu intrarea în era Heisei, s-a pus problema reformei administrative. Deocamdată de mică adîncime, dar de mare anvergură. Economia-băşică s-a spart cu pagube imense, iar deflaţia cronică ce i-a urmat a făcut ca administraţia de stat să caute soluţii de raţionalizare a cheltuielilor publice.

Japonia este împărţită în 47 de prefecturi cu aria medie de aproximativ 1,4 ori mai mare decît a unui judeţ din România. Există şi unităţi teritoriale supraprefecturale – 8 la număr – însă, ca şi în România, ele nu sunt formalizate instituţional. Pînă în prezent, reforma teritorială (numită Heisei no daigappei – Marea fuziune a erei Heisei), nu a mutat în mod semnificativ graniţele prefecturilor, dar nu e exclus ca în viitor aceasta să se petreacă, şi să asistăm la reforma de rang superior.

Cantitativ

În 1990, Japonia avea un total de 3242 de localităţi, din care: 655 municipii, 1999 oraşe şi 588 de comune. Unităţile administrative intermediare au fost: municipiul (-shi -市) şi plasa (-gun -郡) . Ultima, azi aproape desfiinţată, reunea deopotrivă comune* (-son -村) şi oraşe (-chou -町). O particularitate o are capitala (Tokio), ce este formată din 23 de sectoare (dar are un singur primar). Structura administrativă a Capitalei nu a suferit modificări.

La 23 martie 2010, situaţia stă aşa: 786 de municipii (+131), 764 oraşe (-1235) şi 185 comune (-403), în total 1735 de localităţi (-1507). [1]

Dacă ar fi să actualizăm, la dimensiunile României, asta ar însemna 280 de primari – raportat la populaţie – sau 1083 – dacă raportăm la teritoriu. Probabil, pentru România, numărul optim de primari este undeva între cele două limite determinate prin analogie.

Cum?

Guvernul central nu a întocmit decît cadrul legal al coalescenţei. Restul s-a hotărît la nivel local, prin negocieri şi referendumuri. S-a hotărît la nivel local inclusiv denumirea **) localităţii rezultate prin fuziune, atunci cînd ea s-a petrecut în condiţii de egalitate de rang. Bineînţeles, acolo unde unirea s-a făcut prin absorbţie, nimeni nu a cerut schimbarea denumirii localităţii-nucleu. Singura condiţie a fost contiguitatea teritoriului. În această ecuaţie, dacă două entităţi ce vor să se unească sunt separate de oglindă de apă, ele se consideră în relaţie de contiguitate, iar oglinda de apă face parte integrantă din entitatea nou formată. Astfel, multele insuliţe au putut participa fără restricţii la proces.

De la lume adunate

Raţiunile locale în deciziile de aderare – sau nu – au fost diverse, însă forţa motrice principală este adjudecarea de calupuri mai mari de subvenţii venite de la guvernul central. De pildă, municipiul Hiroşima a avut ca obiectiv să treacă de 1 milion de locuitori. Pentru bani mai mulţi. A curtat oraşul Fuchu (cel mai apropiat geografic), pe atunci membru în Aki-gun, însă locuitorii micului oraş au respins oferta. În Fuchu se află sediul companiei Mazda, şi o mare parte din spaţiile de producţie (plus portul Mazda). Compania este un important contributor la bugetul local***. Locuitorii nu au vrut ca prin absorbţie să li se diminueze alocaţia pentru copii. Oraşul Kaita, deşi s-ar fi înscris bine în lungul DN-2, a respins oferta din alt motiv. Municipiul Hiroşima este prea îndatorat. Locuitorii au refuzat ca, prin absorbţie, să suporte datoriile făcute de socialistul şi eternul primar Akiba. În schimb, Fuchu a devenit el însuşi germen de aglutinare pentru localităţile fostei plase Aki, cu care are în comun puzderia de companii ce participă la construcţia de automobile. Fuchu a fost ridicat astfel la rangul de municipiu. A absorbit chiar şi cîrcotaşul tîrg Kaita. Pînă la urmă, Hiroşima a trebuit să se orienteze către nord, pe văi în sus, în căutarea sateliţilor defavorizaţi de poziţie, dispuşi să întregească milionul de locuitori, contra unui trai ceva mai bun. Localităţile montane au căzut uşor în plasa oraşelor-port. Astfel, Kure, ce înainte de 2003 avea vreo 50.000 de locuitori, a absorbit cel puţin 8 localităţi din văile şi depresiunile înconjurătoare, depăşind actualmente 245.000. Municipiul Onomichi şi-a căutat extinderea teritoriului pe insulele din apropiere. Absorbţia a fost favorizată de numărul mare de şantiere navale. Comunitatea ocupaţională îşi găseşte mai uşor un limbaj comun. Onomichi este el însuşi un brand regional, ca de altfel şi Kure, (locul din care s-a construit nava amiral a flotei japoneze, crucişătorul Yamato). Presiunea culturală a contribuit la rotunjirea municipiilor. Miyajima, o insulă cu circa 300 de locuitori, situată în golful Hiroşima, gazdă a unui templu din patrimoniul UNESCO, a avut de ales între municipiul Hiroşima şi ceea ce urma să devină Hatsukaichi-shi. A ales Hatsukaichi. În 2002, prefectura Hiroşima mai avea 6 comune. Azi, zero.

Cazuri particulare

O arie montană vastă din prefectura Gifu a constituit un oraş mai întins chiar decît suma celor 23 de sectoare din Tokio. Desigur, doar populaţia de copaci poate fi comparată cu cea umană a metropolei.

O mică presiune a apărut în 2005, în prefectura Nagano, într-o comună a plasei Kiso, de la graniţa cu prefectura Gifu. Locuitorii din Yamaguchi-mura au considerat că le e mai comod ca localitata lor să fie absorbită de un oraş din prefectura vecină. Condiţia de contiguitate era satisfăcută. Iar autorităţile centrale au fost puse în faţa faptului împlinit. Poşta a trebuit să aloce alte coduri poştale, iar companiile telefonice, prefixe de Gifu.
Încurajate de precedentul absorbţiei micii comune din Nagano, de către altă prefectură, în 2007, două municipii: Kita-Kyushu (pref. Fukuoka) şi Shimonoseki (pref. Yamaguchi) au luat în studiu posibilitatea fuziunii transprefecturale. Rezultatul ar fi gestionarea unitară a traficului prin strîmtoarea Kanmon, precum şi a căilor uscate (tunelul şi podul). Se pare însî că guvernul central nu este pregătit încă să devină un partener de dialog care să susţină sau să combată pe baze raţionale un astfel de proiect.

Ogasawara, un mic arhipelag vulcanic din Pacific, situat la vreo 1500 Km în larg, cu o populaţie ce nu depăşeşte 3000 de locuitori, a hotărît să devină parte a capitalei Tokio. Oricum, o dată la două decenii trebuie să părăsească cu toţii una din insule, întrucît vulcanul este activ, şi nimeni nu vrea să moară asfixiat. Cel puţin pe durata refugiului, locuitorii îşi pot face clienţi pentru bruma de turism ce, alături de pescuit, constituie activitatea de bază în perioadele de linişte.

Un alt caz particular este prefectura Ehime, în care, paradoxal, numărul de municipii a scăzut de la 12 la 11. Cauza este contopirea sau absorbţia a două sau mai multe municipii. (Să nu credeţi că ar exista şi un proces invers.)

Pînă acum, cea mai accentuată coalescenţă se poate observa în prefecturile Nagasaki şi Hiroşima (pură întîmplare), unde numărul de localităţi a scăzut la sub 30%. (mai exact 29,1 şi 26,7%)

Ritmul

Reforma este în curs, deşi grosul a fost între 2003 şi 2006. Odată cu anul 2010, criza economică şi schimbarea de regim, se observă o creştere uşoară a numărului de evenimente. Chiar ieri (23 martie) 9 noi entităţi s-au oficializat de facto.

Ritmul este ilustrat în graficul de mai jos:

————————————–
Am preluat date din diverse surse, însă cea mai importantă poate fi găsită aici. Am introdus cifrele una cîte una într-o foaie de calcul şi am făcut totalul.

* -son e sufixul pentru sat. Însă, satele japoneze sunt cam de talia unei comune din România. De aceea am preferat termenul: comună.

**) În Japonia, nu Parlamentul sau Guvernul botează localităţile. Dacă locuitorii unui cartier consideră că denumirea trebuie schimbată, depun o notificare la primărie. Motivul poate fi unul raţional, sau chiar numai o superstiţie. De pildă, cvartalul în care am locuit timp de 6 ani, în era Meiji se numea Kaya-cho, datorită multelor prăvălii ce vindeau stuf pentru acoperişuri. Incendiile frecvente au determinat localnicii să ceară schimbarea denumirii în Kin’ya-cho. A fost înlocuit stuful cu aurul (generic metal) care, se ştie, nu e un material inflamabil.

*** Pînă în anul 1999, în Fuchu şi-a mai avut sediul un alt gigant industrial: compania Kirin. Odată cu dezafectarea vechii fabrici de bere din Fuchu, şi construirea uneia noi în prefectura vecină Okayama, unul din marii plătitori de impozite şi-a pierdut din pondere. Actualmente, în vechea fabrică se menţine o singură instalaţie, ce produce “berea casei” pentru reţele locale de restaurante.

[1] La verificarea datelor am descoperit două erori de consemnare. Cu această ocazie am reinterpretat cifrele referitoare la municipii. Cele 23 de sectoare din aria metropolitană erau trecute separat în materialul primar şi mi s-au strecurat în total. Pe harta electorală, cele 23 de sectoare nu au semnificaţie. De aceea, am considerat metropola ca solid administrativ, egal cu unitatea, şi am ajustat cifrele în consecinţă.

Fără buletin

Facebook Comments

58 Comments Japonia – Reforma administrativa in cifre

  1. FrankZappa

    Salut Marius…

    Poti sa ne trimiti si noua o duzina de yakuza (chiar si Made in China…)

    La noi erste o caldura teribela mon-cher! Tastatura has been drinkin' not me!

    Se mai discuta doar de accidente, asasinate, incendii, etc… toate bineinteles cu autori PDL (cea mai tare faza…de azi dimineata – un smecher cu Bentley – "autor moral"!? al unui accident in care un melitian zelos a zdrobit BMW-ul din dotare intr-o masina de pe contrasens!).

    Pai "tragere la tema" ca asta nu am mai vazut din anii 80-90…hehehe.

    Reply
  2. Marius Delaepicentru

    Salut, Frank! Mulţumesc pentru articol. Scuze pentru întîrziere. Pe aici fu zi naţională de odihnă: Ziua mării. Profitai şi dădui o fugă la munte.

    Sper ca băieţii de la Blogary să preia materialul de la tine. Alo, se aude? 😀

    Reply
  3. para

    @g.s.

    O fi şi el rom, mai ştii?

    Romul e rom, hoţul e hoţ. Că cat'egoriile se intersectează adeseori, e partea a doua şi e nesondată.

    Reply
  4. g.s.

    Sebastian Lazaroiu: Romii – un castig din punct de vedere cultural, trebuie ajutati la integrarea pe piata muncii.

    Asta e omul vostru? Cu asta stati la masa?

    Reply
  5. Yeba

    Plus ca daca esti o țoapă isterică nu găsești ușor serviciu, nici dacă încerci să fii nenaturală.

    După ce se tăvăliră pe jos că vor nume, acum nu stiu cum sa le bage sub pres.

    Reply
  6. Sare'n Ochi

    Draga Emil iti trimit alaturat o invitatie redactata de catre amicii din USL cu privire la disponibilitatea mea pentru dialog. Daca ai ocazia sa vorbesti cu Daniel Morar? Kelemen Hunor explicandu-i lui Emil Boc despre cum UDMR nu poate sa faca presiuni numai asupra DNA. (Va astept si la mine pe blog)

    Reply
  7. Boonierat

    Le droghează ca pe cîinii de luptă. Sau aşa sînt ele, isterice, de la natură. E ideal să faci ceea ce-ţi place la serviciu, uite, de exemplu, să fii naturală, să fii tu însăţi, o ţoapă isterică.

    Reply
  8. Yeba

    @boonie, n-ai pus-o pe aia cu părinţii Mădălinei, o să se simtă Cretuleasca neglijată. Dar ar trebui ca TVR si ce TV mai e zdravănă la pixel să preia cumva, i-a tratat exact cum merită, nişte jegoşi în misiune.

    Reply
  9. val_one

    are dreptate Yeba, trebuie să vedeţi filmul, nici nu ştiţi ce pierdeţi. au făcut ăştia greşeala de l-au enervat pe Morar. m-a uns pe suflet dezlănţuirea lui, i-a „făcut”. cu subiect şi predicat. 🙂

    Reply
  10. Boonierat

    Zi repede, că mor! O femeie şi fiul ei au încercat să taie o ţeavă de gaz cu bomfaierul? Autostrada Soarelui: Un şofer a fost prins de radar cu 233 km la oră? Rihanna a devenit cea mai populară artistă pe Facebook? Crimă în Pantelimon. Un bărbat şi-a înjunghiat copilul, concubina şi pe mama acesteia? Marijuana cât vezi cu ochii. Cea mai mare plantaţie descoperită de soldaţii mexicani? Cazul Borbely ia amploare: Procurorul şef al DNA acuză presiuni din partea politicienilor?

    Reply
  11. Yeba

    off-topic, dar interesant:

    super-ultra-mega tare Daniel Morar vs. Zaiceasca si alt prost, nu poci sa dau linku, nu poci sa povestesc, ca e prea complex, cine vrea va gasi inregistrarea – jurnalul de la ora 15.00.

    Reply
  12. nedormitul

    un aspirator ideal l-am făcut cadou primăvara asta. voiam să-l arunc, dar s-a găsit un doritor. maică-mea i-a dat unei ţigănci un diamant 210 funcţional, aia l-a cărat acasă cu un căruţ şi a devenit nefuncţional. lanterna ddr au primit-o ai mei de la cineva care a primit-o de la altcineva care o cumpărase nu ştiu prin ce relaţii nu se mai ştie de unde. era aia cu două becuri, pătrăţoasă, era bună că avea suportul ăla. păcat că bateriile erau elba și nu se găseau. foenul (diana, parcă) îl foloseşte maică-mea şi acum, e foarte bun. iar o maşină de spălat din aia mică, de plastic, funcţională, e prin garaj pe undeva.

    admin: adică despre asta e vorba: http://etimpu.wordpress.com/

    Reply
  13. Yeba

    Adica linkuri – nu si foi de observaţie – da?

    @bleen, vezi că a înghiţit @nedo leucosafir retrograd.

    Reply
  14. nedormitul

    un ultim off-topic şi mă opresc. nu de alta, dar mă doare burta

    Razvan Claudiescu – Muhammed Ben Laden

    Soarta, ti-a fost ca si marea fara apa si vietuitoare marine,

    Tu esti uscat ca nisipul fierbinte din desertul de rusine,

    Soarele cerului îti va fii complicele tau de loaza, animalule !

    Pietrele unui templu de mormânt se misca foarte agale ,

    Tu, a lumii stapân greiesti a fi, tu, stapânul de pustiuri,

    Cuvântul tau, uscat si rece ca un luceafar adeseori,

    Lumea musulmana crezi ca, va face parte din planul tau,

    Muhammed, flamând de lume, de aur, de pamântul cu brâu,

    Diabolic, sinistru ca Lucifer când a devenit diavolul de cenusa,

    Ca focul etern a sufletului plin de umbre pe inima sculptata ca capusa,

    Masori timpul si ai actionat ca suport pentru luptatorii afgani,

    Si ai vrut un rol militar si principalele puncte abilitare de alani.

    De conducere cu crearea al-Qaeda a fost insistenta lui Azzam,

    Luptatorii pot fi integrati în rândul grupurilor de lupta autodinam,

    Dumnezeu sa îl aiba în paza, este înca în fruntea Jihadului,

    Muhammed, mujahedini sa-si concentreze atacurile domnieilui,

    Asupra petrolului furat ca leul si hiena cu un chip cognitiv,

    O mare parte din veniturile de la musulmanii în mod abuziv.

    Muhammed, ajungând la inamicii islamului cu biruinta,

    Muhammed, omul cu pactul de moartea stapâna cu influenta,

    Muhammed, posedat de puterea lumii si-a banilor oamenilor,

    Priveste cu multa ura si blesteama pe Karzai mortilor,

    Aruncase un atentat sinucigas contra presedintelui afgan,

    Sansele ca un grup terorist religios si adânc abbevilian,

    Peste toata Statele Unite ale Americii au întins lantul,

    Unsprezece, cifra unui ghinion negru ca pamântul,

    În toate modurile posibile peste mari si oceanele de sânge,

    O istorie tesuta cu multa migala de minti diabolice strânge,

    Mândria, la domnit asupra lumii si popoarelor de lege,

    Continuarea unui razboi (to be continued…)

    Reply
  15. nedormitul

    cel mai mare poet de la cîrstea florin încoace. sînt convins că va intra şi în programa de bac de la anul. poate chiar de anul ăsta, în sesiunea a doua.

    Reply
  16. nedormitul

    poezia de mai sus a scris-o după ce-a murit. dovada:

    Razvan Claudiescu – La al meu mormant

    Mi-au pus capacul casciugului si m-au bagat usor în groapa,

    Lumea ma plânge si striga de-a ma întoarce înapoi din groapa,

    Parintii ma jelesc cu un mare dor ceresc ca sa nu-i parasesc acum,

    Destinul mi-a fost scurt si eu am plecat spre ultimul meu drum.

    Toti îmi arunca pamânt pe cosciugul meu de lemn, de brad,

    Groparii arunca pamântul pâna când ma acopera bine retrograd,

    Si îmi astern pe mormânt coroane multe cu flori de trandafir,

    Si lumânari aprinse cu focul eternitatii pure de leucosafir.

    20/21 septembrie 2010

    Reply
  17. nedormitul

    Razvan Claudiescu – Epoca de aur

    Comunismul pentru unii a fost o epoca de aur,

    Pentru altii a fost un chin ca iadul cu balaur,

    Bunul simt era principul omului de rând,

    Tinerii avea ce sa învete în scoala valorificând.

    Ceausescu parea un om rau, dar era un mare geniu,

    Daca el nu exista multe lucruri din acest mileniu,

    Multi de pe urma lui aveti case unde sa locuiti acum,

    Daca nu era, acum unde stateati acasa la Boc?

    Nu trebuia sa fie omorât ca si-un animal râios,

    La fel si sotia sa, Elena care a contribuit si ea voios,

    Bun a fost, saracul atunci când va facut bine ca niste camarazi,

    Atunci bogatasii de astazi simtea ce simtim noi astazi.

    Acum toti cei care l-ati vrut dat jos din frunte,

    Sa fiti liberi sa faceti ceea ce doriti fara conferinte,

    Acum suferiti de foame si de locuri de munca pe bucata,

    Fara bani si unii dati afara din casele lor de-o viata.

    Atunci existau legi în care se respectau cu strictete,

    Cine iesea pe strada era legitimat cu acuratete,

    Si nu exista homosexuali care influenta ai nostri copii,

    Care acum spun cu inima strânsa sunt cu mii.

    24 septembrie 2010

    Reply
  18. frank zappa

    Reforma Administratiei locale (regiunilor) din Danemarca – Continuare.

    Cinci regiuni noi.

    Guvernul şi Parlamentul au decis să schimbe numărul de regiuni de la 14 la 5. De la 1 ianuarie 2007, regiunile vor fi responsabile cu spitalele, inclusiv îngrijirea şi medicina preventivă. Mai mult, regiunile vor avea responsabilităţi în domeniul dezvoltării locale, mediului şi transportului public. Regiunile nu vor avea dreptul să impună taxe, iar activităţile regionale vor fi plătite prin subsidii de la municipalităţi şi stat.

    Fiecare din cele cinci regiuni este condusă de un Consiliu Regional cu 41 de membri, aleşi prin vot la fiecare 4 ani.

    P.S.Nu stiu daca nu au reformat si acest sistem intre timp…ca tipii actioneaza rapid, nu asteapta sa-i loveasca "depresia economica"…

    Reply
  19. frank zappa

    Reforma Administratiei locale (regiunilor) din Danemarca – la ei s-a facut!

    La deschiderea sesiunii parlamentare din Octombrie 2003, Guvernul a anunţat că va împuternici o comisie de experţi care să analizeze modul în care sectorul serviciilor publice face faţă provocărilor şi exigenţelor societăţii moderne (eufemistic se previziona criza…)

    Comisia şi-a încheiat lucrările în cursul anului 2003 şi a formulat anumite recomandări în luna ianuarie 2004. Raportul propunea 6 modele diferite de administrare, multe din ele fiind îndreptate spre marile municipalităţi.

    A rezultat un model care presupune municipalităţi de cel puţin 20000 (preferabil 30000) cetăţeni. Municipalităţile cu mai puţin de 20000 de cetăţeni vor fi supuse acestui model doar dacă există o cooperare obligatorie cu o municipalitate mai mare.

    În a doua jumătate a anului 2004, toate municipalităţile au fost avizate să comunice cu ce alte municipalităţi preferă să fuzioneze. Termenul limită a fost fixat la 1 ianuarie 2005.

    Pe de altă parte, un proces de stabilire a termenilor de descentralizare are loc chiar acolo unde municipalităţile negociază cu vecinii formarea noilor municipalităţi lărgite.

    Crearea noilor municipalităţi se face treptat pentru a nu se crea situaţii conflictuale. Doar în două cazuri, formarea noilor municipalităţi a fost decisă de stat. Multe municipalităţi ce au rezultat sunt mai mari decât s-a preconizat iniţial.

    32 dintre "bătrânele" municipalităţi nu au fuzionat cu celelalte; toate aveau mai mult de 20000 de locuitori, iar multe din acestea se găseau în zona metropolitană a Copenhagei. Dintre cele 98 de municipalităţi, doar 7 au mai puţin de 20000 de locuitori, acestea fiind situate pe mici insule şi fiind în relaţii de cooperare cu municipalităţile vecine.

    Reply
  20. Boonierat

    Bun Kamikaze ieri. Bune şi bulele, bune şi textele, bun şi Muşat cu al lui pujcăriaş care bătea lumea la şah din nimic.

    Reply
  21. Mirel Axinte

    Nu mai băgaţi link-uri (nici tu, Florina). Spuneţi ce e de spus şi specificaţi sursa, fără link. Dacă aţi găsit ceva interesant pe net şi vreţi să-l comentaţi, comentaţi-l, nu puneţi link-uri pur şi simplu. D-aia îi zice rubrică de comentarii, ca lumea să comenteze, să-şi utilizeze mintea şi tastatura, nu să poşteze link-uri.

    Reply
    1. Florina

      nici eu, gata! nu te supăra, şefu', cînd ies din tură voi consemna că în timpul programului meu nu s-a mai postat nici un link pe blog.

      aţi auzit toţi, da? bine.

      Reply
  22. Boonierat

    Ce mică e lumea! Draco în latină, dracon în greacă, "dhragh-" în proto-indo-europeană, care însemna a trage, a târî pe jos (dealtfel, în engleză a rămas to drag, to draw).

    Reply
  23. Marius Delaepicentru

    Zmeu* vine de la smeya care înseamnă şarpe. Dragon pare un augmentativ pentru drac (nu drag).

    E clar că termenii au rezultat din examinarea fosilelor de corcituri rezultate din încrucişarea pterodactilului cu castravetele de mare.

    ––––––––

    * zmeu nu are nicio legătură cu zmetie

    Reply
  24. Boonierat

    Amm uitat să zic că ambele la origine înseamnă dragon (o chestie şerpească din mitologia indo-europeană).

    Reply
  25. Boonierat

    off topic

    Unde e bre omu' care era supărat că în română avem nu ştiu câte cuvinte de origine slavă şi că românii sunt bleah şi limba lor e câh? Uite un exemplu despre permeabilitatea şi inventivitatea limbii române: drac şi zmeu. Primul e de origine latină, al doilea de origine slavă. Ambele convieţuiesc fericite în limba română, fiecare pe tarlaua sa. Niciodată, nimeni, nu a confundat dracul cu zmeul sau invers.

    Reply
  26. Bleen

    În Japonia nu sînt decît şoguni şi samurai locali.

    Nimeni nu-l putea atinje, putea să plouă cu ninje

    Ziua ninja, noaptea ninja, dimineaţa ninja iară

    Dar şogun, bărbat puternic, mi ţi-i vîntură pe afară…pe afară

    Reply
  27. Dan Masca

    Marius, sunt sigur ca solutia este simpla : restringerea birocratiei statului prin eliminarea judetelor si prefecturilor 😉

    Doar uniune de comunitati in functie de interesele lor.

    Nu imi spune mie capitala cu cine sa ma asociez pentru ca asta o decide viata si piata 😉

    Reply
  28. Max

    Eu văd problema cam în felul următor: totul costă, inclusiv administraţia locală. De ce nu se dau cifre de către nimeni? Care sunt costurile în prezent şi care vor fi după o eventuală reorganizare? Cât costă o eventuală reorganizare? Ca-n orice domeniu, ar fi pros şi cons. Care sunt acestea, ceva mai detaliat? Există vreu studiu făcut? Dacă da, de cine şi de ce nu se publică (sau, dacă este publicat, unde poate fi citit)?

    Ce înseamnă reorganizarea pe fiecare treaptă a administraţiei? Cât costă fiecare minister să-şi refacă structurile? Care este impactul asupra sectorului privat? Ce înseamnă reorganizarea pentru firme şi raporturile lor cu Fiscul? Care este impactul direct asupra cetăţeanului?

    Apoi, care ar fi numărul şi/sau mărimea viitoarelor subunităţi administrative şi cum s-a ajuns la acea soluţie? Pe baza cărui studiu?

    Apoi, există vreun impact asupra relaţiilor internaţionale ale unor diverse asociaţii/federaţii/patronate etc., etc.?

    S-a făcut ceva în Japonia, e adevărat, dar diferenţele culturale faţă de noi sunt enorme!

    Dacă tot se dezbate, nu pot fi abordate şi aceste probleme?

    Mulţumiri anticipate.

    Reply
  29. Amelia

    Mi se pare foarte interesant (felicitari si multumesc, Marius, pentru prezentare); ne-am putea inspira si noi, desi cred ca e nevoie de mai mult spirit comunitar decat percep eu ca exista in Romania.

    In plus, banuiesc ca in Japonia nu exista(u) baroni locali, nu?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.