Ora pămîntului, ora iubirii

Ora pămîntului nu este o prostie, aşa cum încearcă să demonstreze colegul meu, Florin. Eu am sărbătorit-o în maşină, şofînd. Mare chestie să stingi luminile. După o iarnă grea şi geroasă, se încarcă bateria mai bine.

Mai cunosc nişte oameni minunaţi care au sărbătorit Ora Pămîntului stingînd, timp de o oră, toate semnalele luminoase de pe calea ferată. Bravo lor!

Alţi oameni minunaţi au sărbătorit, aseară, în Cluj Napoca, ora pămîntului stingînd incendiul izbucnit la un imobil de patru etaje, plin de stuf.

Locuitorii comunei Leu, judeţul Dolj, au sărbătorit Ora Pământului cu o lună înainte, aprinzând, conform unui străvechi obicei, Lăsatul Secului, pneuri de maşină în şoseaua principală. Pămîntul a răsuflat uşurat: nu s-a lăsat cu victime.

Nu acelaşi lucru s-a întîmplat şi în Iaşi, unde mai multe persoane au sărbătorit Ora Pămîntului stingînd lumina în băutură. Cîţiva domni au stins lumina chiar cînd soţiile lor se apucaseră să cureţe peşte.

Autorităţile au sărbătorit Ora Pămîntului ca de obicei, făcînd umbră.

Facebook Comments

59 de comentarii

  6. 🙂 Nu, Pann e un psalt nu o muzica de curte. Dar in cantecele culese de el sunt si piese care se cantau la curte precum si unele care s-au scris in societatea boiereasca sau nobila de la noi. Aceste piese se regasesc la un loc cu muzica de mahala si cu cea din mediul rural.

    Unele din piesele aflate in cartuliile lui se regasesc si in Euterpe, Pandora sau in colectia lui Ioan keibeli.

    Stima e de la mine, ştima o gasesti la biblioteca. 😉

    Si sa (ne) fie de bine.

    Longxa.

    p.s. esti de la "trei parale" banuiesc…

    Răspunde

  7. @longxa

    Să fie de bine, la mic şi la mare, la toţi câţi se află, l-astă adunare,…

    Mulţumesc pentru eforturile pe care le faceţi cu grupul "Anton Pann".

    Răspunde

  8. @longxa

    mulţumesc pentru stimă. De unde cumpăr ştima?

    "Vrem nu vrem, suntem nevoiti sa lucram pe manuscrisele modificate mai bine sau mai rau, pentru a gasi muzica pe care cautam sa o scoatem la suprafata."

    Am înţeles. Pann e muzică de curte. Sau nu? 🙂

    Răspunde

  9. :)), credeam ca de trei parale…,

    Imi face placere sa discutam pe marginea subiectului muzica veche..

    Caietele lui Anton Pann despre care vorbesti…hmmm… din cate am citit in prefata lui Pann la "Fabule si istorioare" el spune motivul clar pentru care a tiparit acele cartulii de muzica laica: pentru ca el tot tiparise carti de muzica religoasa dar nu reusea sa le vanda a fost nevoit sa gaseasca un mod de a face bani pentru a-si continua munca de romanire si in acelasi timp bani de supravietuire.

    Deci, aceste piese despre care el insusi marturiseste ca le-a cules, nu sunt rodul talentului sau popular, ci sunt rodul unei conjucturi nefavorabile si in acelasi timp al unei culturi dobandite la scoala lui Dionisie Fotino si la scoala Sf. Sava. Faptul ca pentru noi astazi aceste culegeri se aseamana uneori cu viersul popular nu trebuie sa ne mire. Era in stilul vremii acest tip de compozitie poetica. Ex. Ienachita Vacarescu "intro gradina lang'o tulpina", etc. Aparent apre acealsi tip de vers popular, in realitate dsifera ca si constructie, ca idei vehiculate, etc.

    Anton Pann a fost cunoscut ca psalt. A fost platit ca profesor la seminarul central pentru ca era un bun cunoscator al muzicii bizantine si otomane nu pt ca a publicat 6 cartulii cu cantece de lume. Mai bine zi, astazi e apreciat pentru muzica de lume pentru ca societatea contemporana nu e cunoscatoare a muzii bizantine asa cum erau in vremea lui Pann toti targovetii, boiernasii si oamenii cu stare.

    Cat depsre utilizarea lui Pann ca punte spre muzica de curte, adevarul este ca el s-a incadrat perfect in mentalitatea alcatuitorilor de carti cu muzica laica ex. Hurmuz Hatofilax, Focaeos, Ioan Zografos Keibeli, s.a. care au intervenit si ei in piesele culese. Chiar si Dimitrie Cantemir a modificat piese pe care le-a cules.

    Aceasta moda exista si in Apus doar ca odata cu dezvoltarea scolilor nationale si a promovarii ideii de nationalism si stat national, tarile din vestul europei au pus problema prezervarii in mod obiectiv a valorilor considerate traditionale si reprezentative pentru natiunea lor.

    Vrem nu vrem, suntem nevoiti sa lucram pe manuscrisele mopdificate mai bine sau mai rau, pentru a gasi muizca pe care cautam sa o scoatem la suprafata.

    Nu se pune problema desconsiderarii lui Pann decat in momentul in care uitam ca el reprezenta elita muzicienilor din vremea sa ( a se intelege clar psaltii si interpretii de muzica religioasa, la fel si in apus Bach, D'a vittoria, Palestrina erau oameni ai bisericii)si ca marea lui opera este in directia muzicii bisericesti, urmata de opera literara. Cantecele de lume sunt o paranteza nevoita pentru el dar binefacatoare pentru noi cei de azi. Ele nu au fost un scop in sine ci un mujloc de a-si finaliza munca de romanire a cantarilor liturgice.

    Latura populara alui Pann se regaseste mai mult in fabulele sale dintre care unele sunt cantece in voga la acea vreme.

    Pann este in primul rand muzician si literat de secol XIX si trebuie abordat cu mare atentie pentru a nu cadea in plasa interpretarilor eronate de secol XX cand a fost prezentat ca un Din Juan aventurier asa cum il voiau anumite studii uneori superficila intocmite.

    Cu stima,

    Longxa

    Răspunde

  10. @longxa

    1. nu neg provenienţa cultă a temelor (în fapt, ţiganii manelari de azi tot asta fac, preiau la modul neruşinat orice, cu scopul de a-şi creşte cota http://www.youtube.com/watch?v=Sr_vJiKwmx4) şi nici faptul că bogăţia detaliului s-a pierdut prin transcriere în sistem de notare occidental.

    2. Caietele lui Anton Pann au avut un mare succes de piaţă nu pentru că au fost culte, ci dimpotrivă. Nu cred că Anton Pann ar fi fost la fel de cunoscut dacă scria muzică cultă. Nu exista public pentru aşa ceva.

    3. Să-l foloseşti pe Anton Pann ca pe o punte spre a ajunge la sursele originale ale sale înseamnă să-i desconsideri talentul componistic, şi să-i negi latura populară, mustoasă.

    Părerea mea, de două parale.

    Răspunde

  11. Pentru Para:

    Faptul ca Anton Pann a intervenit in melodiile culese si le-a modificat este foarte adevarat. Insa tin sa-ti atrag atentia ca si muzicienii europeni, cazul lui H. Ehrlich, au intervenit intr-un mod destul de fortat. Si explic imediat: Melodiile respectve erau toate modale si cu intervale mai mici sau mai mari decat tonul sau semitonul din sistemul egal temperat apusean. Transcrierile facute de ei au distrus dintr-odata posibilitatea de a recunoaste modurile sau makamurile in care au fost gandite piesele.

    Inca un amanunt: Anton Pann stia ceea ce a scris si Nicolae Filimon in articolul sau despre lautari si anume ca majoritatea lor se inspirasera din muzica orientala si cel mai mult din cea bisericeasca astfel ca la multe piese daca le anulai textul gaseai melodii religioase.

    Asa ca as recomanda ca aprecierile legate de obiectivitatea unora si subiectivitatea altora sa fie mai intai analizate impersonal nu prin prisma sentimentelor parerilor noastre.

    Despre Formatia Anton Pann iti pot spune, ca si membru secundar al ei, ca urmaresc filonul muzicii de curte in prinicipal nu pe cel popular. Mergand pe firul cercetarilor, cei din Anton Pann demonstreaza ca majoritatea pieselor cu structuri melodice dezvoltate au fost create in mediul cult, biserica sau curtea domneasca, si apoi au ajuns in mahalale prin intermediul lautarilor.

    Compozitorii vremii nu erau tiganii ci boierii si psaltii de biserica, toti cunoscatori de muzica, psaltica sau europeana. Tiganii de obicei preluau unele dintre aceste piese complicate, pe care le simplificau conform puterii lor de intelegere si apoi le duceau in mahalale sau in mediul rural.

    In general, piesele create de lautari sunt simple si cu fomre repetitive usurele.

    Cam atat despre aceasta muzica.

    Cu stima pentru Para,

    Longxa

    Răspunde

  16. …de-aia mie mi se pare că "Grupul Antonn Pann" usucă seva, dînd o linie cultă nepotrivită cântecelor lui Antonn Pann. Adică, un fel de hipstăreală.

    Răspunde

  18. "Interventia lui Pann asupra cintecelor este indiscutabila. In comparatie cu confratii sai straini care nu si-au permis sa modifice repertoriul notat pentru instrumente (semnificativa este mentiunea lui H. Ehrlich la volumul Arii nationale romine, publicat in 1850: "n-am schimbat nemica nice in melodii nice in acompiniment; ci le-am transcris asia cum le-am auzit cintate de Romani si de musici tigani"), acesta "personalizeaza", prelucrind uneori atit muzica, cit si textul poetic. Amprenta sa se observa acolo unde "indreapta si potriveste", "copiaza din muzica europiana", "drege", "corecteaza si intoneaza", "potriveste dupa manele turcesti" sau "culege si da viers" – lucruri care scad sau fac sa se piarda obiectivitatea fenomenului muzical. Muzica si textul nu mai au astfel nici provenienta si nici surse absolute, ci se identifica organic cu omul "de lume" Anton Pann."
    http://www.crestinortodox.ro/comunitate/blog.php?…

    Răspunde

  21. @para,

    Constantin Raileanu, dirijorul si orchestratorul formatiei vocal-instrumentale de muzica veche „Anton Pann“. considera ca izvoarele muzicii lui Pann sunt în Orient. Parte din melodiile culese si prelucrate de el, care circulau si la noi, provin din muzica persana, araba si turceasca.

    Răspunde

  22. @

    asa ca: davai ceas, davai karandaș))))))) (asta striga un var de-al meu cu vreo 10 ani mai mare, pe cind era copil si tocmai ce urmarise "ora iubirii" cu glorioasa armata rosie ce inainta victorios prin baragan – ca am rude si-n Basarabia si in Balta Alba, linga Buzau; numai io mi-s ardelean – cam ca belgienii).

    Răspunde

  23. @para,

    pe muzica dansului tziganesc number five, versurile erau:

    a plecat katiusha in armata – si s-a dus, s-a dus si nu s-a-ntors – (de aici itzi scriu fonetic, ca habar n-am despre ce-i vorba) vrî-ha-di-li na-berț-katiușa, ta-ta-ta-tatara-ta-ta-tam (ca am uitat restul).

    stiu ca ne jucam de-a armata rosie care elibera cite ceva pe dealurile din jurul clujului (viitor napoc) – presupun ca e vreo amintire (insuficient digerata/uitata) din vreun film de razboi sovietic.

    Răspunde

  28. @Florin,

    barul care a ars era plin de stuff pe stock. Ca sa iesi bine cu stockul arzi stufful. Se numeste incendiu criminal. Aici n-a fost cazul. A fost o manga generala si baietii au tinut lumanarile aprinse la 300 mm de stuff. Restul e 112.

    Răspunde

  36. Ungur pe ProTV, despre ziua Pamintului: "Oamenii nu stie ca fiecare poate sa face ceva la el in casa". Pe Antene am vazut barul ala care a ars in Cluj. Scria Stuffstock pe el!

    Răspunde

  39. @nedo,

    nu ti-ai luat si tu un nume de floare, sa-ti urez, sa inchin sa-ti doresc. Nu te cheama si pe tine Ghiocel (nume predestinat de tzepar MApN), Viorel (nume stigmatizat de balerin politic), de Crin (numele mic al apocalipsei).

    Răspunde

  42. nope, nu s-a intimplat nimic cu Pamintul. decit ca s-a oprit si-au mai coborit citziva. cu peronul pe stinga.

    Răspunde

  43. @

    ce-am priceput eu, e ca trebuie sa tinem un moment de reculegere pentru Pamant. S-a intamplat ceva cu Pamantul, cat n-am fost acasa. A fost dat altcuiva?! Goddamn!

    Răspunde

  44. Ora pământului, o ocazie bună pentru cea mai lungă partidă de sex pe care-o veţi face vreodata. Garantat, minim o oră.

    Răspunde

  57. Te-ai trezit şi tu să-l contrazici pe Florin, taman de ziua lui… 🙂

    ""Ora Pamantului" este cea mai importanta initiativa globala legata de schimbarile climatice." Hotnews

    Pă naiba, cea mai importantă e măsura aia care ne privează de invenţia lui Edison – becul cu incandescenţă. Mai e puţin şi-l interzic şi pe-ăsta: 💡

    Răspunde

  58. @

    te-ai scos)))). hai sa-tzi bag popularitate la material (sau material la popularitate? – na, ca m-am incurcat!).

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *