Posts Tagged → atentate teroriste

Proasta Europei

Dacă mă gîndesc bine, proasta Europei, vorba lui TRU, sînt eu.

După 9/11, în SUA, m-am gîndit vreo doi ani cum poate o femeie, că femeile pot, se știe, o spune a mai nefeministă dintre ele, să intervină cumva dacă se întîmplă vreun nenorocit din ăștia în avion.

Și am ajuns la concluzia că tocul cui (dar cui cui, nu ne jucăm) și agrafele de păr, plus eventual ceva biju-uri pot să-i mai abată atenția măcar pînă cînd niște bărbați (fără ei nu se poate, ce-ați crezut?) reușesc să-l imobilizeze.

Dar ajutam! Nu stăteam ca vaca.

Ei bine, de cîte ori, de atunci, m-am suit în avion, numai ce zisesem nu am făcut. Tocuri cui ciuciu, că nu e bine, că nu se știe, lasă fără. Agrafe una nu am avut măcar în poșetă! Biju-uri la fel, ceva bun să se joace puii de pisică cu ele.

Ei bine, omul ăsta a făcut. Și așa se face! Respect!

PS: Mihalache ar trebui rechemat de urgenta la Bucuresti si numit in locul lui un om serios.
Si asta nu pentru ca a fost la o nunta, nici pentru obraznicia cu care a anuntat asta, ci pentru difuzare de stiri false, respectiv ca a fost contactat brutarul-erou, cind MAE il contrazice. Se incearca contactarea inca.

Mici și bere de pe Nil, din carne de crocodil

O nenorocire nu vine niciodată singură. Asta am zis în noaptea de duminică spre luni, cea de după alegeri, săptămîna trecută, cînd a murit tata. Bătrîn, liniștit, în somn, în patul lui, așa cum și-a dorit. Fără chin și fără zbucium.

Mulțumesc tuturor celor care au zăbovit scurt timp asupra statusului meu de Facebook, în care anunțam ce s-a întîmplat. Tuturor celor care au scris un cuvint, tuturor celor care m-au căutat in privat, tuturor celor care s-au oferit să mă ajute.

Sînt mulți, mult mai mulți decît mi-am închipuit vreodată. Sînt cei care, în acele zile, mi-au dat putere și forță. Prieteni si oameni pe care nu-i am in listă. Cunoscuți sau (marea majoritate) nu.

O notă și mulțumiri speciale pentru nevorbitorii de limba română, pentru cei care au tradus mesajul.

Tuturor, încă o dată, mulțumesc! Solidaritatea și căldura umană impresionante îmi dau speranța că ce spun și ce scriu nu e lucru în van.

Concluzia, după cele prin care am trecut, a fost că în România, cel mai bine, ceas, perfecțiune, dacă există așa ceva, lucrează serviciile funerare. Fără fir de glumă. Dacă totul ar funcționa asa, am fi nemți.

Revenită în actualitatea cotidiană, alt șoc. Lucrurile nu mai erau așa cum le lăsasem, așa cum le știam, ci opoziția, ori ce se dorește a fi opoziție, începuse deja să o ia pe cîmpii, ajungînd departe. La spital nu, deși poate nu ar strica. Neurolepticele s-au inventat de mult, și nu degeaba. Ajută multă lume, cu condiția să te lași, să vrei să fii ajutat.

Dar nu. Așa zisa opoziție a descoperit, prin noua ei șefă, numită interimar, doamna Turcan, că Dragnea nu poate validat ca deputat. De ce? Pentru că este condamnat privind fapte legate de procesul legislativ. Care proces legislativ? Deja prea mult! Dragnea este condamnat și ispășește o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare pentru fapte asimilabile celor de corupție, dar asta e deja o altă poveste. Cum poveste e și de ce nu a descoperit nimeni, de ce nu a sesizat nimeni aberația pînă la o săptămînă după alegeri.

În fapt, Dragnea nu are nici o problemă acum, cînd și-a oținut mandatul în cursul celor mai corecte alegeri desfășurate după 1990. Dacă cineva are o problemă, și o are, acela e PNL-ul. Care a ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria sa. Fără lideri, fără organizare eficientă, fără principii, partidul e pe cale să urmeze PNȚ în istoria post-decembristă a României. Bazinul de cadre al unui partid se formează și consolidează în timp, aducerea oamenilor noi numai la alegeri nu rezolvă nimic, cum s-a văzut. Poate chiar strică, cei vechi și care au muncit de-a lungul timpului, sperînd să se vadă la un moment dat pe liste, nemaiapucînd ziua aceea, din cauza ”infuziei” de oameni noi.

Și pentru că am ajuns la noutăți, avem USR. A cărei singură calitate, dacă așa ceva reprezintă o calitate, a fost că a adus și propus oameni noi. Frumoși și deosebiți, anti-sistemici clar. Numai că joacă tot așa cum le dictează sistemul, pentru că altfel de politică nu există.

Mai mult decît atît, joacă și prost. Foarte prost chiar. La nici o săptămînă de la alegeri, Sergiu Moșoianu, mai cunoscut drept soțul lui Clotilde, publică pentru prieteni, pe contul personal de Facebook, o scrisoare în care cere socoteală partidului pentru prezența lui Matei Păun alături de ei, surprins chiar în seara anunțării exit-poll-urilor, și pentru alte lucruri cu care el nu este de acord. Cum nu el este acum subiectul, ci doar trăgaciul, nu mă voi opri la problemele semnalate, ci la cum a rezolvat partidul problema. Scurt și fără discuții, avînd în vedere că împricinatul nici nu a fost de față, l-au exclus. O decizie proastă care a dus la o altă decizie proastă, cum a spus Clotilde.

Dar cînd se întîlnește prostul cu nepriceputul, ce să mai zici? Cînd întrebam despre competența oamenilor din USR, candidați pentru parlament, nu conta, important a fost faptul că au adus oameni noi. Și oamenii aceștia noi și anti-sistemici se aliază cu vechii și sistemicii de la PNL în a nu-l valida pe Dragnea ca deputat, din același motiv. Are o condamnare penală legată de procesul legislativ. Care anume proces legislativ, de ce nu au sesizat pînă acum, iar întrebări, probabil, fără rost.

Motiv pentru care, văzîndu-i cum se zbat degeaba și prostește și neștiind dacă e psihoză colectivă, daca nu acceptă încă rezultatul de la urne, dar cu asemenea proști începi să te bucuri că nu au cîștigat. Foarte serios o spun, nu e de glumă. Nu dai unor asemenea exemplare o țară pe mînă.

Cu o guvernare PSD, legitimă, cîștigată în urma unor alegeri corecte, nu ne putem aștepta decît la stagnare economică, vorbe multe și titlul articolului. Din care noi ne vom alege cu pielea. Și aceea sintetică, ori sîntem ecologiști, ori nu mai sîntem. Dar cel mai important va fi să ținem strîns lipit de NATO, mai ales în actuala conjunctură geopolitică.

Cum ziua de ieri s-a remarcat prin decesul ambasadorului rus la Ankara, în ceea ce a fost un adevărat atac terorist, și atentatul terorist din Berlin, în urma căruia au murit 9 oameni, iar alți peste 50 sînt răniți, atentat copiat după modelul Nisa, să ne bucurăm atîta vreme cît mai auzim colinde și nu ne urează de sărbători sirene de salvare și poliție.

PS: Ne revedem joi, la ora 14, pe canalul de YouTube al lui Lucian Vâlsan, unde sînt din nou invitată.

usr-matei-paun

(Foto: Costin Andrieș/Facebook)

 

Europa, acest urias ospiciu

Șocant! Să vezi și să nu crezi! Toate crimele comise în ultimele zile în Germania au autori bolnavi psihic. Musulmani bolnavi psihic, mai precis. N-au venit aici ca să ne plătească pensiile, n-au venit ca să crească sporul demografic, au venit ca să-și manifeste psihozele.

Cînd mă pregătisem cu material explicativ al teoriei lupului singuratic și eram gata să scriu, iacătă cum cade vestea: la Munchen este arestat un complice al atacatorului. Care complice, 16 anișori numai, tot afgan, ademenise victimele, prin pagini Facebook, la locul masacrului. Și surpriza surprizelor, autoritățile anunță, contrazicîndu-se de la o zi la alta, că nici urmă de materiale legate de Breivik nu au fost găsite în casa criminalului.

He also said police had not found the manifesto of Norwegian mass killer Anders Behring Breivik when they searched the gunman’s room at his parents’ flat.

A day earlier, officials had raised the possibility of a link to Breivik, whose own attack was carried out five years earlier to the day.

Sigur, se face iar o conexiune, prin alt criminal, ajungîndu-se în final tot la Breivik, deși nu există absolut nici o dovadă în acest sens. Ce rămîne de reținut, lupul singuratic au fost de fapt doi. Cel puțin pînă acum. Iar prin Europa hălăduiesc la ora actuală haite întregi de asemenea lupi singuratici.

Totuși, trei atentate în două zile și patru în șase zile e deja prea mult și pentru mult prea cuminte și prea supusa învinovățirii colective legate de Holocaust societate germană. ca să mai creadă în narativul și minciunile impuse de autorități. Wurzburg, Munchen, Reutlingen și Ansbach nu mai înseamnă terorism, ci val de teroare. Iar în asemenea condiții nici o societate liberală nu poate funcționa. Mințită și spunîndu-i-se permanent că ce vede nu e adevărat, cu posibile restricții impuse de cascada de situații criminale, masa de germani care-și vedeau, pînă mai ieri, de viața lor, vor sancționa dur la urne actuala guvernare. Pentru că de onoarea germană de a recunoaște că ai greșit și a te retrage imediat după e clar că nu mai poate fi vorba.

Va rămîne însă presa, această unealtă progresistă extrem de eficace, care reușește incredibile piruete și volute logice și paralogice pentru a ajunge acolo unde vrea ea. Uriașa falie creată între conducători și populație nu ar fi fost posibilă fără ajutorul ei. Începînd cu agresiunile sexuale din noaptea anului nou, de la Koln, trecute patru zile sub tăcere de televiziunea de stat ARD și pînă la informațiile și comentariile de o stupiditate incredibilă, ca să se potrivească fabricii de știri progresiste, în care victima devine călău, mass media germană nu a ratat nici o ocazie de a se face utilă cauzei. Cauzei progresiste aflate la putere în momentul de față, creștin-democrația de extracție moscovită.

Pînă una alta, se dovedește că Merkel nu a chemat forță de lucru și nici spor natural în Germania, ci numai bolnavi psihic care necesită tratament, supraveghere și îngrijiri speciale, atunci cînd nu răresc populația căreia îi erau destinați a-i asigura bătrînețile. Și că a transformat Europa în cel mai mare ospiciu al lumii, susținut din munca celor de aici și în care vei fi fericit dacă ai scăpat cu viață.

13724956_10154368507429621_4391415828811548572_o

(Foto: Marius Comper/Facebook)

Merkel, Hollande, Mogherini, Juncker, demisia!

Și toată garnitura  de lideri europeni care au permis cea mai mare infiltrare pe timp de pace a Europei, cu teroristi islamici. E momentul recunoașterii uriașului eșec de guvernanță europeană de care ați dat dovadă, și ale cărui consecințe asupra populației încep să se cuantifice zilnic.

Ieri, într-un tren regional din Bavaria, un adolescent de 17 ani, cu steag, cuțit și topor, s-a radicalizat brusc și a rănit grav 4 persoane, alte 14 aflîndu-se în stare de șoc. Vreun rătăcit din sutele de mii declarate pierdute anul trecut prin Europa, vreun supărat pe viață, cu copilărie grea, fără jucării și bomboane.

Nu ne interesează. Nu ne mai interesează. Efectele unei greșeli cît pentru un secol sau mai mult, ori efectul unor calcule cinice și cu consecințe dezastruoase asupra populației de care ați fost aleși își spun cuvîntul. Nu mai e timp de pierdut, nu e cazul să lăsăm conducerea pe mîna unor extremiști, e momentul recunoașterii eșecului și al pasului înapoi. E momentul venirii unor alți lideri la putere, lideri care să încerce, pe cît posibil, să repare ce ați distrus.

Ieri, la funeraliile victimelor atrocității petrecute la Nisa, săptămîna trecută, prim-ministrul francez Manuel Valls, cel care declarase că trebuie să ne obișnuim cu asemenea acte de barbarie. a fost huiduit de o mulțime întreagă de oameni disperați. de oameni cu destine schimbate pe vecie în cîteva secunde de ”dreptul teroristilor de a vinde înghețată”.

A fost Brexitul, posibil urmează alte mișcări de apărare ale unor oameni care au crezut că puteți gestiona Europa. Cît nu e prea tîrziu, cît mișcările radicale nu și-au făcut încă apariția sau nu au cîștigat încă suficienți adepți, e momentul pasului înapoi. Acum, cît nu e încă prea tîrziu, acum, cînd situația ar mai putea fi îndreptată cu relativ calm. Acum, cît ingineriile voastre sociale și jocul cu destinele unor oameni pașnici au fost deja deturnate, dar poate nu definitiv, de la cursul lor firesc.

Acum, cît încă nu ne-am întors definitiv cu sute de ani în urmă. Acum.

wurzburg

(Foto: mediafax.ro/Twitter)

Harta tragediei umane

Dorelian Bellu (Mondorama și dexonline.ro):

Aceste imagini nu pot lipsi dintr-un manual al prostelii şi al manipulării publice; ele sunt făcute să-ţi transmită că suferinţa şi îngrijorarea ta sunt meschine atâta vreme cât nu suferi pentru tot ce se petrece rău pe lumea asta.

Transpuse în vorbe, ilustraţiile încearcă să-i spună dispreţuitor locuitorului din spaţiul occidental: te dai afectat de ce li se întâmplă celor de la Bruxelles, Paris sau Madrid, dar nu-ţi pasă de tragediile din cornul Africii sau din Oceania.

De fapt, într-o primă fază, imaginile caută să-ţi provoace ceea ce se cheamă disonanţă cognitivă; tu ştii despre tine că ai sentimente fireşti, umane, că eşti afectat de dramele semenilor, dar harta îţi transmite că dacă nu poţi să fii la fel de marcat de toate crimele lumii, nu eşti atât de uman pe cât te crezi; suferinţa ta nu este autentică, plenară, ci determinată de apropierea geografică, de interesul politic, de aderarea la aceleaşi valori culturale, religioase etc…. prin urmare, mesajele de acest tip încearcă mai întâi să te facă să te gândeşti că nu eşti atât de uman pe cât te crezi, nu suferi „curat”, ci viciat de circumstanţele „meschine” enumerate.

Într-o a doua etapă ar trebui să încerci să rezolvi acest conflict începând să învinovăţeşti: uite cum sufăr pentru unii, în timp ce de ceilalţi nu-mi pasă… Dar să acoperi emoţional toate dramele planetei, aşa cum insinuează imaginile, nu se poate. Omul nu poate să trăiască doar cu suferinţă şi îngrijorare. Numai în ultima lună şi numai în legătură cu elemente islamice au fost 144 de atacuri, în care au murit peste 1300 de oameni şi au fost răniţi mai mult de dublu (vezi linkul). Este o medie de cinci atacuri şi de peste suta de victime pe zi. Dacă ai încerca să marchezi fiecare dintre aceste tragedii, momentele de reculegere ţi-ar ocupa toată ziua şi ar trebui să porţi şi pijamale de doliu. Omenesc nu este posibil;
Deci, dacă nu poţi suferi pentru toţi – şi aici ajungem la ce vrea acest tip de mesaj -, nu trebuie să mai suferi pentru niciunul. Exact aceasta e ideea: renunţă în spaţiul public la semnele de solidaritate, inclusiv la zilele de doliu naţional, renunţă la compasiune dacă nu eşti „om adevărat” să suferi pentru absolut toţi oamenii care sunt ucişi zilnic. Se încearcă astfel, relativ subtil şi absolut ticălos, determinarea oamenilor din spaţiul occidental să vorbească mai puţin despre atacurile teroriste şi, subsecvent, despre călăi.

Și cum spuneam, mesajul îl vizează în primul rând pe cetăţeanul occidental. Pentru că la fel de bine ai putea să le reproşezi etiopienilor că dau atenţie mai mult tragediilor din Cornul Africii, de exemplu, sau algerienilor că sunt preocupaţi în primul rând de victimele din spaţiul Magrebului. Nu o faci dacă eşti om normal şi nici etiopienii sau algerienii nu-şi reproşează astfel de priorităţi emoţionale. Este ca şi cum i-ai imputa unui om că este alături doar de prieteni, de rude, de vecini, în loc să sufere zilnic pentru fiecare mort de la rubrica de decese din ziar sau pentru tot pomelnicul de la biserică.

Din păcate, în spaţiul occidental, ticăloşia câtorva şi logica hipsterească, de referinţă cel puţin în online, lucrează eficient, iar unul dintre rezultate este acest tip de imagini perfide.

12033142_988134987890837_3021570218408925142_n