Posts Tagged → criza migrantilor

Europa, acest urias ospiciu

Șocant! Să vezi și să nu crezi! Toate crimele comise în ultimele zile în Germania au autori bolnavi psihic. Musulmani bolnavi psihic, mai precis. N-au venit aici ca să ne plătească pensiile, n-au venit ca să crească sporul demografic, au venit ca să-și manifeste psihozele.

Cînd mă pregătisem cu material explicativ al teoriei lupului singuratic și eram gata să scriu, iacătă cum cade vestea: la Munchen este arestat un complice al atacatorului. Care complice, 16 anișori numai, tot afgan, ademenise victimele, prin pagini Facebook, la locul masacrului. Și surpriza surprizelor, autoritățile anunță, contrazicîndu-se de la o zi la alta, că nici urmă de materiale legate de Breivik nu au fost găsite în casa criminalului.

He also said police had not found the manifesto of Norwegian mass killer Anders Behring Breivik when they searched the gunman’s room at his parents’ flat.

A day earlier, officials had raised the possibility of a link to Breivik, whose own attack was carried out five years earlier to the day.

Sigur, se face iar o conexiune, prin alt criminal, ajungîndu-se în final tot la Breivik, deși nu există absolut nici o dovadă în acest sens. Ce rămîne de reținut, lupul singuratic au fost de fapt doi. Cel puțin pînă acum. Iar prin Europa hălăduiesc la ora actuală haite întregi de asemenea lupi singuratici.

Totuși, trei atentate în două zile și patru în șase zile e deja prea mult și pentru mult prea cuminte și prea supusa învinovățirii colective legate de Holocaust societate germană. ca să mai creadă în narativul și minciunile impuse de autorități. Wurzburg, Munchen, Reutlingen și Ansbach nu mai înseamnă terorism, ci val de teroare. Iar în asemenea condiții nici o societate liberală nu poate funcționa. Mințită și spunîndu-i-se permanent că ce vede nu e adevărat, cu posibile restricții impuse de cascada de situații criminale, masa de germani care-și vedeau, pînă mai ieri, de viața lor, vor sancționa dur la urne actuala guvernare. Pentru că de onoarea germană de a recunoaște că ai greșit și a te retrage imediat după e clar că nu mai poate fi vorba.

Va rămîne însă presa, această unealtă progresistă extrem de eficace, care reușește incredibile piruete și volute logice și paralogice pentru a ajunge acolo unde vrea ea. Uriașa falie creată între conducători și populație nu ar fi fost posibilă fără ajutorul ei. Începînd cu agresiunile sexuale din noaptea anului nou, de la Koln, trecute patru zile sub tăcere de televiziunea de stat ARD și pînă la informațiile și comentariile de o stupiditate incredibilă, ca să se potrivească fabricii de știri progresiste, în care victima devine călău, mass media germană nu a ratat nici o ocazie de a se face utilă cauzei. Cauzei progresiste aflate la putere în momentul de față, creștin-democrația de extracție moscovită.

Pînă una alta, se dovedește că Merkel nu a chemat forță de lucru și nici spor natural în Germania, ci numai bolnavi psihic care necesită tratament, supraveghere și îngrijiri speciale, atunci cînd nu răresc populația căreia îi erau destinați a-i asigura bătrînețile. Și că a transformat Europa în cel mai mare ospiciu al lumii, susținut din munca celor de aici și în care vei fi fericit dacă ai scăpat cu viață.

13724956_10154368507429621_4391415828811548572_o

(Foto: Marius Comper/Facebook)

Germania vs Univers

Aseară, Germania a învins Italia la Campionatul European de Fotbal. Am ținut cu Italia. N-a fost să fie, nu e dramă.

Dar cînd citesc, după meci, un articol ca acesta, din dw.com, situația îmi pare că începe să fie. Dramatică.

Așadar, ținînd cont că anul trecut au pătruns pe teritoriul Germaniei 1 milion și nici nu mai contează cîte sute de mii de migranți, să se calculeze:

– 1. cîte echipe naționale va avea de acum încolo Germania;
– 2. cîte campionate europene și mondiale vor fi necesare pe lună pentru ca toate aceste echipe să participe;
– 3. în cîți ani (zeci/sute/mii) lumină se va descoperi planeta pe care niște ființe sînt capabile să joace fotbal cu naționalele Germaniei.

A se ține cont de următoarele variabile:

– 1. echipele au nevoie de antrenori, stadioane, echipamente, mîncare, băuturi fără alcool; face față Pămîntul acestor solicitari?
– 2. jocul favorit, practicat în Europa de cei proaspăt veniți, este taharrush gamea.

PS: Problema poate fi inclusă în viitoarele teste de verificare a cunoștințelor de la noi și de aiurea. Să mai văd atunci părinții că au curaj să scrie petiții și să facă scandal!

PPS: Întrebare pentru FIFA: va fi posibil ca echipele naționale ale Germaniei să joace între ele?

germany

(Foto: buzzerg.com)

 

 

Despre caderea Romei, de ziua Romei

21 aprilie este atît ziua Reginei Marii Britanii, cît și ziua Romei, apărută în 753 î.C. Dacă primeia îi dorim sănătate, să vedem ce scria, în 1944, Will Durant, în ”Caesar and Christ: The Story of Civilization”, despre Roma. Despre căderea ei. Într-unul din cele 11 volume dedicate istoriei lumii.

Epilogue

I. WHY ROME FELL

”The two greatest problems in history”, says a brilliant scholar of our time are, ”how to account for the rise of Rome, and how to account for her fall”. We may come nearer to understanding them if we remember that the fall of Rome, like her rise, had not one cause but many, and was not an event but a process spread over 300 years. Some nations have not lasted as long as Rome fell.

A great civilization is not conquered from without until is has destroyed itself within. The essential causes of Rome’s decline lay in her people, her morals, her class struggle, her failing trade, her bureaucratic despotism, her stifling taxes, her consuming wars. Christians writers were keenly appreciative of this decay. Tertullian, about 200, heralded with pleasure the ipsa clausula saeculi – literally the fin de siècle or and of an era – as probably a prelude of to the distraction of the pagan world.

Mai departe puteți citi aici. Și apoi vă mai puteți gîndi la ce se întîmplă acum în Europa. Nu e nimic nou sub soare.

UPDATE: Am primit de la Yeba o excepțională completare:

Durant is probably most accurately classified as an agnostic, but he says that on balance, religion has done far more good than harm for civilization. Durant contends that civilizations and cultures decline and die when they lose their moral compass. And they lose their moral compass when they lose their religion. Simply put, those contemplating crime are more likely to be detered by the wrath of God than the long arm of the law.* explicația citatului o găsiți dacă scroll down a sec.
Pentru cine zice că n-are atâta timp pentru cartea recomandată în articol,
”The Lessons of History”
unde există o recenzie pentru cine zice că n-are timp, iar la începutul comentariului meu BONUS; BONUS; găsiți ideea principală pe care o scot eu pentru cine n-are timp deloc-deloc, nici de recenzia unor eseuri, dar tot vrea să înțeleagă ce se întâmplă !!!
In one of the interviews that serve as interludes between the chapters of his book, Will Durant says he started his career as a liberal and became more & more conservative during his fifty year career as a historian. If he was a conservative, he was a rather liberal one. Some of the ideas he voices would be anathema to conservatives. E.g. Wealth concentrated into fewer and fewer hands should be redistributed to the have nots. Liberals on the other hand, would be distressed by other of his views. E.g. Once the wealth gets redistributed, government should not attempt to prevent the talented and industrious from re-accumulating it.
The paradox is not really paradoxical at all. Obscene wealth in the hands of a very few causes unrest (and eventually revolution) among the obscenely poor. On the other hand, if industry and talent are not rewarded, culture stagnates. Durant gives the fall of the Roman Republic as an example of an obscenely rich aristocracy committing political suicide by refusing to peacefully redistribute some of their wealth to the poor. The economic stagnation of Communist East Europe serves as an example of what happens when you stop the natural flow of wealth back to the talented and industrious.
Durant makes some statements that would get him lynched in the 21st Century American media. E.g. „Only those who are below average really want equality.”
Durant voices many other thought-provoking opinions. You may not agree with everything he says (his wife doesn’t), but you will certainly be stimulated to deep thought by what he says.I was somewhat amused by the interviews interspersed among the chapters. The reverential awe shown by Durant’s interviewer was quite neatly counterbalanced by the sardonic wit of Durant’s wife, Ariel. When Durant said something she didn’t agree with, she let you know about it and gave excellent reasons for her disagreement. Durant quite wisely did what any intelligent husband would do. He almost always let her have the last word.
”The Lessons of History”
A concise survey of the culture and civilization of mankind, The Lessons of History is the result of a lifetime of research from Pulitzer Prize–winning historians Will and Ariel Durant.With their accessible compendium of philosophy and social progress, the Durants take us on a journey throu…
amazon.com

rome

(Foto: bible-history.com)

Nimic nou pe nici un front, totul se schimba.

Eu nu m-am nascut sa fur (…). M-am nascut sa creez.

Aceste cuvinte absolut înălțătoare îi aparțin lui Sebastian Ghiță și trebuie să rămînă în istorie. Au fost rostite în fața Parlamentului, în anul de grație 2016, luna martie, ziua 30. Nu cu vreun eveniment special, așa cum ați putea crede, ci cu o bagatelă de solicitare a DNA pentru reținere și arestare. Refuzate, într-un final, pentru că la așa mare om, nu putea fi altul rezultatul. Trebuie s-o recunoașteți.

În schimb, la Rahova a ajuns Lia Olguța Vasilescu. Pe care, din solidaritate feminină, pînă una alta, a declarat că o vizita chiar în această seară Elena Udrea. Ce să mai zici?! Numai Dumnezeu să le mai înțeleagă pe femei! Dumnezeu și DNA, care sperăm să facă lumină pînă la capăt (și) în acest caz.

Între timp, în dosarul Microsoft, mult așteptatul dosar Microsoft, condamnările continuă. Ieri, pe lîngă cei de pînă acum, Dorin Cocoș, Gabriel Sandu, Gheorghe Ștefan și Dumitru Nicolae, condamnați în primă instanță, a mai primit unul lovitura de grație. Fără legătură cu dosarul, dar cu pedeapsa da. Un an și șase luni cu suspendare. Cătălin Rădulescu îl cheamă. Poate interesează totuși pe cineva. Poate contează la vreun bilanț al DNA, poate cine știe?!

La DNA, că tot a venit vorba, va fi tot ca pînă acum. Adică LCK la conducere. Propusă, intervievată, numită a mai rămas.

Dacă pe frontul intern a fost iureș, peste cel extern se lasă liniștea. O liniște nefirească, o liniște a nepăsării, o liniște a preocupării? Nu știm și nici nu vom ști. I se mai pare cuiva că atentatele de săptămîna trecută, de la Bruxelles, au trecut cam repede? Adică au și trecut, dacă ne uităm mai bine pe fluxurile de știri.
De asta mi-era îngrozitor de frică, de căderea în derizoriu a ideii de atentat, de obișnuința cu el, cu atentatul, de firescul care o să devină. Pentru că mai vine, de asta să nu aveți nici un dubiu.

Pînă cînd o fi să fie însă, reînvățăm să ne plîngem copiii. Michel Visart, jurnalist, și-a pierdut fiica în atentatul terorist de săptămîna trecută, de la Bruxelles. Ce spune el azi?

Lauriane avait des valeurs extrêmement fortes, qu’elle défendait avec beaucoup de caractère et d’acharnement comme la justice, l’équité, l’égalité entre les sexes, la tolérance. Je ne suis pas naîf, je sais très bien et je comprends qu’aujourd’hui la sécurité est indispensable. Mais je pense que’en construisant des murs de l’exclusion, en cultivant la haine, on va dans le mur”, a déclaré Michel Visart.

Pour le futur, si l’on veut un monde différent, il faut ce respect et cette tolérance. Je ne veux pas faire du pathos, mais il faut de l’amour. C’est comme cela qu’on pourra faire un autre monde. Et l’on doit bien cela à toutes les Lauriane du monde entier”, conclut-il sur une note positive malgré le drame qui le frappe. – 7sur7.be

E, dacă e într-o notă pozitivă și dacă e cu dragoste, n-avem de ce să ne facem griji. Așa s-a schimbat lumea, rapid, de nu mai știi nici cum se plîng copiii morți, de la săptămînă la săptămînă. Iei exemplu de la monsieur Visart, te rogi să nu ți se întîmple și aștepți. Ce poți să faci?!

Totuși, de făcut ar cam trebui făcut ceva. Cu ăștia din imagini, că au început să se bată pe locuri de muncă. Intelectuali, intelectuali, dar cît să-i mai ții la ușă?! Își pierd oamenii răbdarea, își pierd firea, se pierd capetele luminate care au venit să ne salveze. Păi de asta i-a chemat doamna Merkel anul trecut, să stea acum la porțile Europei și să bată pînă obosesc?!

[mfb_pe url=”https://www.facebook.com/florina.neghina/posts/1030831310320874″ mbottom=”50″]

migranti

Pianul si harta

Dorelian Bellu (Mondorama și dexonline.ro):

Un cunoscut artist chinez rezident în Germania se duce până în Grecia cu un pian pe care-l oferă unei refugiate. Acolo, în ploaie şi în glod, protejată de o folie ţinută de câteva persoane, femeia încearcă să cânte, în faţa camerelor de filmat. Urmează declaraţiile. Tânăra, numită în ştire pianistă, deşi nu aceasta părea meseria ei, spune că a întrerupt studiul muzicii în urmă cu câţiva ani, dar acum, prin acest gest nobil, îl poate relua. La rândul său, chinezul comentează ceva despre arta care învinge războiul. Nu ştim ce se întâmplă cu pianul, pe care probabil tot donatorul urmează să-l care înapoi în Germania, după ce se filmează ştirea.

Este o ştire care a fost şi la televiziunile noastre zilele trecute. Povestea vine de pe un front mediatic pentru care mişcarea welcomerefugistă şi-a concentrat resurse masive, iar centrul acţiunii este acum graniţa Greciei cu Macedonia

Mai multe publicaţii din Germania se întreabă astăzi: „Cine se află în spatele hărţii?” Este vorba despre un fluturaş cu o schiţă, însoţită de un text în arabă, răspândit în sute sau poate mii de exemplare, în tabăra de refugiaţi creată la Idomeni, localitatea de la graniţa Greciei cu Macedonia. Desenul şi textul îi încurajau pe oameni să-şi continue drumul: „Graniţa greco-macedoneană rămâne închisă. Nu există autobuze sau trenuri pentru transportul spre Germania. Cine rămâne va fi dus în Turcia. Cine va merge mai departe ilegal (sic!) în Europa, va putea însă să rămână în Germania.” După care avertismentul e repetat: „Tabăra din Idomeni va rămâne închisă, iar voi veţi fi nevoiţi să plecaţi în Turcia.” Urmează un ghid al trecerii frontierei din care se desprind două idei principale:
– cinci kilometri mai jos nu mai sunt garduri, ci drum liber spre Macedonia
– poliţia sau armata vă pot întoarce, dar dacă sunteţi cu miile, nu poate nimeni să va facă nimic
În fine, oamenilor li se mai atrage atenţia: „Distrugeţi aceste informaţii pentru a nu ajunge în mâinile armatei, poliţiei sau ale jurnaliştilor.”(traducere realizată de publicaţia krone.at)

Oficial nimeni nu-şi asumă acest mesaj, semnat de un grup cu un nume inventat ad-hoc. În reţelele sociale însă, în principal pe Twitter, sunt vizibile mai multe persoane şi grupuri al căror scop este impresionarea opiniei publice din Uniunea Europeană, pentru a se obţine accesul neîngrădit al noului val de refugiaţi spre centrul şi nordul Europei.

Imaginile joacă un rol major în acest demers. Sunt postate în mod repetat fotografii cu copii plângând, cu adulţi chinuindu-se cu copii în braţe sau chiar refugiaţi bând apă din iarbă. Este totuşi o contradicţie între numărul de mare de poze cu femei şi copii şi pozele de grup, în care majoritatea figurilor sunt de bărbaţi.
Gardurile, în diverse situaţii – cel de graniţă, pe care poliţia macedoneană îl reface, după ce a fost tăiat de refugiaţi, sau cel al taberei de refugiaţi – sunt expuse în mai multe ilustraţii. Gardul e important în imagini pentru că e un simbol care poate fi uşor decodificat de oricine: în spatele lui sunt oamenii ţinuţi precum animalele.

Cele mai multe fotografii sunt de la momentul trecerii râului, cu sute de imigranţi care apar traversând o apă învolburată, ţinându-se de o coardă. Sunt puse în evidenţă chipurile tragice ale unor femei şi copii. Câteva feţe apar în mai multe imagini, de o parte a frânghiei. Sunt figuri occidentale, probabil din organizaţiile care încearcă să-i aducă pe refugiaţi în Europa, pe care presa germană încearcă să le identifice.

Se merge mai departe cu imaginile care ar trebui să afecteze emoţional. Sunt pozate mai multe corturi distruse. Activista unui ONG din Dresda comentează într-un video că refugiaţii sunt nevoiţi să-şi abandoneze corturile, deşi sunt mai multe alte relatări care arată că acele corturi le fuseseră aduse oamenilor tocmai pentru a-şi face tabără acolo. Deci nu le aparţineau şi probabil că vor primi altele pe traseu, dacă vor reuşi să înainteze.

Pentru a provoca indignarea opiniei publice, pentru a crea tabloul unei lupte inegale, sunt alăturate imagini din tabăra de la Idomeni cu poze ale armatei macedonene, costumată adecvat unei misiuni de luptă. De asemenea, sunt puşi în paralel bocancii militarilor şi încălţările distruse, înfundate în noroi, ale refugiaţilor. Europa trebuie să afle astfel că cei care apără graniţa sunt o forţă opresoare, care umileşte nişte amărâţi.

Circulă şi imagini cu copii purtând mesaje pe cartoane rupte: „Sunt un copil şi poate că nu ştiu multe, dar să tratezi oamenii fără respect, pentru că sunt născuţi pe cealată parte a planetei, se numeşte RASISM”, scrie pe unul dintre aceste cartoane, într-o engleză fără cusur

Se aminteşte lumii în mod repetat că în băjenie sunt femei însărcinate în luna a noua şi că sunt copii de câteva zile sau săptămână, născuţi acolo pe drum. Autorii mesajelor nu se întreabă cum de au pornit la drum mamele în aceste condiţii. De un impact major ar trebui să fie imaginea unei femei spălând un nou născut în apa de ploaie adunată în faţa cortului.

În schimb, imaginile de la o bătaie din tabără, între afgani şi pakistanezi, sunt omise de mai toate organizaţiile implicate. Este important ca europenii să afle că oaspeţii le sunt pianişti, nu persoane agresive.

Trei oameni au murit încercând să traverseze râul, iar acum presa se întreabă cine e de vină, cine a făcut harta, cine de fapt i-a îndrumat pe oameni să treacă prin râul umflat de ploile ultimelor zile.

La graniţa Greciei cu Macedonia pare că se dă o bătălie grea dintr-un război mediatic amplu. Ca orice acţiune de luptă şi aceasta are slogane. Unul strecurat prin postări, sub forma unei acuze care să-i facă pe europeni să se simtă vinovaţi: Ce ruşine, în Europa anului 2016! Un al doilea slogan e explicit: Deschideţi graniţele. Umanismul avântat a mai pus o sentinţă şi şi-a mai strigat o dată crezul iresponsabil. Soluţia pentru câţi oameni poate Europa să adopte trebuie s-o găsească însă alţii.

surse:
– conturi twitter @Fotomovimiento, @MovingEurope, @BalkanNewsbeat, @DDBalkanKonvoi, @MSF_Sea, @munduhurbila, @pmarsupia
– site: jungefreiheit.de, krone.at, medico.de

(Foto: Reuters)

Observatii de siesta

Yeba Woodhouse:

1) Mai prost ca R. Tudor nu există: a înțeles că în viziunea lui Prună drepturile sunt un lux pentru infractorii din crima organizată.

2) Erdogan (că nu pierd din ochi temele): vi se pare prost, tălâmb, genul care-și uită vorba, care nu știe ce vrea, incapabil to seize the opportunities, leneș și lipsit de convingeri?

a) Dacă nu, de ce nu i-a oprit el pe refugiați?
Că sunt oameni serioși, familiști și specialiști, despre ei scrie respectivul Abdel Saleh, (martirul classy cu 289 de laicuri din care 280 din RO, din care 1 = Lăză, i.e. sociolog pe bune, M. Kivu e jenant de mult) ce mai! Ca brazii!

Nu poate nimeni să-și permită să-i întrețină cu burta la soare, dar cu ei putea ridica Turcia dacă nu peste Germania, măcar peste Franța.  Că doar și ei asta își doresc, nu 2000 de euro „our money”, ci să-și clădească un viitor pașnic.

De ce a folosit termeni precum „dat drumul robinetului”? dacă intenția nu era de invazie musulmană cu – de fapt – masculi din altă etapă de dezvoltare istorică, nicicum cu specialiști?!

b) Dacă totuși da, Erdogan e prost, nici nu mai trebuie să discutăm, Deșteptăciunea e în altă parte, ca viața.
Citim ce mai scrie Lăză. Sau ăștia SNSPA style, altminteri inapți să închege o succesiune logică în doi pași și să explice, de ex., de ce UE dezbate simultan Șomajul în rândul tinerilor și Avantajele pe care le prezintă refugiații.

Later:

Deci un pluton de polițiști belgieni (și o grupă să fi fost, raționamentul este același) au scăpat 2 teroriști stagiari și s-au ales cu trei răniți. Ușor.

De ce? Sunt ei mai slabi de constituție, au avut o copilărie mai grea decât un pluton de polițiști israelieni, de ex.?

Iau exemplul ăsta fiindcă nu pot construi teza cu unguri/polonezi/cehi, că ăia n-au pățit.
Statistic vorbind, cel mai probabil este că nu, ba chiar dimpotrivă.

Ce avem noi aici?
Noi aici avem educația, școala primară la vremea multiculturalismului.
Noi respectăm drepturile teroriștilor, ei au avut o copilărie grea, plus că Belgia a fost imperiu colonial, pe lângă evidența faptului că toate culturile sunt egale.

Arabii erau înarmați (au reușit ei și cu mâinile goale să-l scoată pe Abdeslam din casă SUB OCHII polițiștilor, chapeau!) – deci încălcau legea di granda prin însuși acest fapt, las că erau suspecți de una-alta.

Dar drepturile teroristului și ale complicilor (sau cum o fi fost incidentul) sunt sacre, deci prevalează în fața rațiunii și a supraviețuirii proprii.

Nu-mi imaginez, tehnic vorbind, absolut nici o posibilitate ca în fața unei grupe de polițiști zdraveni la cap (10, adică, nu mai zic de pluton), doi țâști-bâști înarmați să rănească trei și să și fugă.

(Foto: dcnews.ro)

Consecventa Angelei Merkel

La Congresul CDU, desfășurat la începutul săptămînii, Angela Merkel și-a susținut ideea exprimată cu cinci ani în urmă, cînd declara că multiculturalismul e mort. Vedeți video și transcriptul mai jos. Cum se împacă aceasta cu cei aproape un milion de migranți pătrunși pe teritoriul european numai anul acesta, așteptați cu brațele deschise de doamna cancelar, ne lămurește Paul Dragoș Aligică:

Intre timp, asa cum stiti, dupa ce a luat titlul de Om al Anului si a introdus cenzura retelelor sociale, doamna Merkel a dat-o la intors. Multiculturalismul e un esec, a anuntat dumneaei. Migrantii trebuie sa se integreze, asimileze culturii locale etc etc etc. Sau ceva pe acolo. Mutantis mutandis asta imi aminteste de marele antemergator. Chemat sa arbitreze intre cele doua mari teorii ale geostiintei naziste (teoria lunilor multiple – gheata si foc – a lui Horbiger si cea a pamantului concav a lui Bender – nu e legenda, nu e gluma, e reala!), Fuhrerul a declarat in spirit pluralist si marinimos-progresist avant la letttre: „N-avem (national socialistii, nota mea) deloc nevoie de o conceptie coerenta asupra lumii. Pot sa aiba dreptate si unul si celalalt…”

Ce-ar mai fi de adăugat? A, că în 1938, Time Magazine a acordat titlul de ”Personalitate a Anului” antemergătorului. Da, ”Adolf Hitler, Man of the Year, 1938”.

Führer of the German people, Commander-in-Chief of the German Army, Navy & Air Force, Chancellor of the Third Reich, Herr Hitler reaped on that day at Munich the harvest of an audacious, defiant, ruthless foreign policy he had pursued for five and a half years. He had torn the Treaty of Versailles to shreds. He had rearmed Germany to the teeth— or as close to the teeth as he was able. He had stolen Austria before the eyes of a horrified and apparently impotent world.

All these events were shocking to nations which had defeated Germany on the battlefield only 20 years before, but nothing so terrified the world as the ruthless, methodical, Nazi-directed events which during late summer and early autumn threatened a world war over Czechoslovakia. When without loss of blood he reduced Czechoslovakia to a German puppet state, forced a drastic revision of Europe’s defensive alliances, and won a free hand for himself in Eastern Europe by getting a „hands-off” promise from powerful Britain (and later France), Adolf Hitler without doubt became 1938’s Man of the Year.

Cum laureatul poate fi cel mai influent om al anului în bine sau în rău, de data asta doamna cancelar a marcat după stăruința conformă îndemnului ”hai cu egalareaaa!”.

Reuters: ”ROUGH CUT – SUBTITLED (NO REPORTER NARRATION) Chancellor Angela Merkel told a congress of her conservative Christians Democrats (CDU) on Monday (December 14) that multiculturalism in Germany remained a „lie.” Her comments came as part of a 70-minute long speech in the southwestern city of Karlsruhe, dominated by Europe’s refugee crisis and the influx of migrants to Germany. „Those fleeing from war and persecution will find protection with us,” Merkel said. „Those who found refuge and protection with us must obey our laws, values and traditions and in order to understand us, they must learn the German language.” Merkel said it was all about „integration”. „All this is the exact opposite of multiculti (multiculturalism). It remains true that multiculturalism leads to parallel societies and multiculturalism therefore remains a lie.” More than five years ago, Merkel told a meeting of young members of her CDU that „this (multicultural) approach has failed, utterly failed.” In October 2010, Merkel said that allowing people of different cultural backgrounds to live side by side without integrating had not worked in a country that is home to some four million Muslims.”

(Foto: sodahead.com)

Din jurnalul german al fericirii (III)

Dorelian Bellu (Mondorama și dexonline.ro):

Episodul III

Neamţul are o vorbă despre cel care face promisiuni fără acoperire sau despre cel care îşi asumă riscuri aiurea: s-a aplecat prea mult pe fereastră; la cum stau lucrurile, se pare că Angela Merkel a ieşit atât de mult în afară încât acum se mai ţine de pervaz cu degetele de la picioare, cam cum se agăţa de orice obiect care-i ieşea în cale Olive a lui Popey, când malacul de Bluto voia s-o răpească… În rolul lui Popey pare să fie Erdogan, pe care Merkel îl vizitează azi la Ankara; se ştie că preşedintele turc a cerut 2,3 miliarde de Euro pentru oprirea refugiaţilor.

O ştire care ar părea simpatică, dacă nu s-ar vedea în video (linkul la final) cât de dramatică e situaţia, vine de la Berlin: refugiaţii intraţi în ţară cer oprirea venirii altor refugiaţi… Ploaie şi cozi interminabile la un centru de înregistrare…. un om povesteşte: merge foarte greu; suntem prea mulţi; trebuie să se schimbe rapid ceva; vin aici de patru zile, stau toată ziua în ploaie şi-mi aştept actele; habar n-am ce va urma; la opt seara vine un autobuz, ne ia pe toţi şi ne duce la adăposturi, de fiecare dată dormim în alt adăpost; nu-mi place situaţia; iar omul continuă: dacă guvernul n-are niciun plan şi nici adăposturi, trebuie să nu mai lase alţi refugiaţi să mai intre în Germania! Altfel va fi aici în curând o problemă uriaşă.

Șeful sindicatului poliţiştilor are o soluţie, pentru care ar fi fost linşat în urmă cu două luni: trebuie să construim garduri pe graniţele Germaniei; dacă noi facem asta, se va declanşa o reacţie în lanţ: vor construi şi austriecii, şi slovenii; de aşa ceva avem nevoie (declaraţie pentru Welt am Sonntag).

Ultimele informaţii arată că în Germania sunt înregistraţi câte zece mii de nou veniţi pe zi.

Candidata la primăria Kölnului, Henriette Reker, independentă şi susţinută de CDU, verzi şi liberali, a fost înjunghiată sâmbătă… Femeia a fost operată şi e în afara oricărui pericol. Reker este implicată în acţiuni sociale, militantă pentru toleranţă şi împotriva rasismului. Atentatorul a mai atacat cu cuţitul încă patru persoane din anturajul candidatei. El ar fi făcut parte în anii 90 dintr-un grup neonazist şi ar fi spus că a comis atacul ca măsură împotriva politicii pro-refugiaţi a candidatei.

Tot sâmbătă a fost înjunghiat şi omorât un afgan, într-un adăpost din landul Thüringen, după o ceartă cu alţi câţiva compatrioţi.

Situaţia rea dintr-un centru de refugiaţi din Hamburg este descrisă în câteva reportaje: afară sunt şase grade, ploua întruna, în corturi aerul e stătut, hainele sunt jilave, încălzirea nu funcţionează mereu; paturile sunt suprapuse, iar cel care stă sus dă cu nasul în picăturile de apă de pe tavan… Refugiaţii ameninţă că vor incendia corturile.

epochtimes.de aminteşte de o hotărâre din 2004 a unei instanţe, conform căreia bigamia refugiaţilor este recunoscută şi, atunci când e cazul, ambele soţii ale unui refugiat pot beneficia de ajutor social.

Din politica locală s-a făcut auzită vocea unui lider CDU din landul Hessen, care le-a cerut celor care critică actuala politică a guvernului în ceea ce priveşte refugiaţii să părăsească Germania.

Și două ştiri ceva mai vechi: societatea germană feroviară şi cea de autobuze din Hamburg au trimis circulare prin care li se spune controlorilor să închidă ochii atunci când găsesc refugiaţi fără bilet.

Video situație Berlin.

(Foto: breakingnews.com)

Din jurnalul german al fericirii

De săptămîna asta. Tot Dorelian Bellu (Mondorama și dexonline.ro):

În Main-Taunus – cel mai mic kreis (echivalent al unui judeţ) al Germaniei – a fost declarată stare de calamitate. Regiunea, cu o suprafaţă cât a Bucureştiului, anunţă că nu face faţă găzduirii şi întreţinerii a o mie de refugiaţi. Un alt kreis a anunţat că nu mai primeşte niciun refugiat.
(în mare spus, Germania e împărţită în 16 landuri, care la rândul lor sunt împărţite în kreisuri – aproape 300 în total -, iar aceastea din urmă au în subordine administrativă comunităţi).

Firma de haine Zalando a pierdut circa 180.000 de euro în urma comenzilor neonorate făcute din centrele de refugiaţi. Comerciantul permite plata după livrarea produsului, iar în peste o mie de cazuri destinatarii n-au mai fost de găsit. Süddeutsche Zeitung, cea mai vândută publicaţie quality germană (400.000 de exemplare zilnic), entuziastă în favoarea refugiaţilor, apreciază reacţia relaxată a companiei Zalando: Shit happens, au comentat reprezentanţii firmei.

O ştire din Saxonia, aminteşte de ce se întâmplă în România. Conform Morgenpost, localnicii dintr-un orăşel de la graniţa cu Cehia şi Polonia au protestat împotriva cazării refugiaţilor în sala de sport. Protestul a fost inutil pentru refugiaţii au refuzat cazarea într-un astfel de spaţiu, la grămadă.
Şi tot Morgenpost: Poliţiştii care au încercat reţinerea unui irakian, într-un centru de refugiaţi, au fost atacaţi cu pietre de alţi azilanţi. Au putut să scape de ei doar după ce au folosit sprayuri cu piper.

A stârnit multe reacţii postarea pe Facebook a unei femei din Lübeck (port la Marea Baltică): „S-a umplut paharul!!! Elevii trebuie să facă paturile şi curăţenie în adăpostul pentru refugiaţi. Acest program (este ataşată o fotografie) l-a primit băiatul de 14 ani al prietenei mele. Nu vreau să agit apele şi sunt tolerantă de fel, dar asta e prea mult. În şcolile din Lübeck s-a introdus materia numită slugărnicie?”
Publicaţia Stern o numeşte ironic „supertolerantă” pe femeie şi o critică pentru că vorbele ei au ajuns muniţie pentru „Germania întunecată”, termen prin care sunt desemnaţi în principal nemţii consideraţi xenofobi.

A mai apărut un caz de chiriaş la stat căruia i s-a cerut să părăsească actuala locuinţă, de 78 mp, pentru a fi mutat într-una de 30 mp. Femeia, care trăieşte în acel spaţiu de 23 de ani, a fost anunţată că e nevoie de casa sa pentru a caza şase refugiaţi.

Der Tagesspiegel, o publicaţie care se aliniase moderat politicii pro-refugiaţi, scrie azi într-un editorial: Ce face Merkel cu Germania nu ar face niciun om cu locuinţa sa. Cei mai generoşi oameni din lume, înainte de a primi oaspeţi, s-ar întreba cât de mare de locuinţa, câţi nou-veniţi îl ţin nervii să suporte şi cine sunt aceştia.

În plan politic rămân vizibile declaraţiile şefului landului Bayern, Horst Seehofer. Acesta vorbeşte despre capitularea statului de drept şi o ameninţă pe Merkel cu acţiuni la curtea constituţională.

Şi câteva dintre răspunsurile naive date de imigranţi ziariştilor, la întrebarea De ce veniţi în Germania?
– până şi străzile au faianţă
– nemţii vor construi case pentru noi
– nemţii nu se ceartă aşa mult şi nu cu cuţite
– e mai multă hârtie decât la noi în Albania
– în Germania omul munceşte câte şase ore

Între timp a fost abandonată cifra de opt sute de mii de refugiaţi. Se estimează că în acest an vor ajunge în Germania un milion şi jumătate de oameni.

Niciuna dintre aceste informaţii nu a fost preluată din publicaţii populiste sau de extremă dreaptă. Toate site-urile citate au fost sau unele încă mai sunt favorabile primirii de imigranţi.

(Foto: zerohedge.com)