O conferinta si o invitatie: FUNCTIONALISM, INSTITUTIONALISM, AND BEYOND: REVISITING DAVID MITRANY’S INTELLECTUAL LEGACY.

Proiectul european se clatina: ideologic, cultural, politic, geostrategic slabiciunile sale nu au fost niciodata mai evidente si mai periculoase. Europa este acum butoiul cu pulbere al economiei si stabilitatii globale. Europa de Est a devenit din nou – gratie eternului geniu impolitic german si maniacalei ambitii imperiale rusesti – spatiul tentatiilor si pericolelor descrise tehnic de Mackinder, Ratzel si discipolii lor, geopoliticeni care au reusit intotdeauna sa ilustreze perfect Teorema lui Thomas: ceea ce oamenii isi inchipuie ca este real, este real in implicatiile sale.

Functionalismul institutionalist, asumptia pe care intreaga teorie si practica a integrarii europene se bazeaza, isi releva astfel limitele. Un experiment social unic – integrarea europeana dirijata – pare sa fie pus in sfarsit in pozitie de evaluare intr-o noua lumina.

Ce mod mai constructiv de a te angaja intr-o conversatie evaluativa decat a revizita si reconsidera gandirea si personalitatea celui mai important, inteligent, realist si in acelasi timp uitat si marginalizat teoritician si designer al intregii idei, ganditorul anglo-american de origine romana David Mitrany?

Universitatea Bucuresti prin Institutul de Cercetari Avansate, Sectiunea Stiinte Sociale, organizeaza pe 1 iulie, la ora 12:00 la sediul vechi al Facultatii de Sociologie din str Schitul Magureanu (langa Cismigiu) o discutie anuntata public sub titlul:

FUNCTIONALISM, INSTITUTIONALISM, AND BEYOND: REVISITING DAVID MITRANY’S INTELLECTUAL LEGACY.
A CONVERSATION.

Sussemnatul – in calitate de Visiting Fellow al Institutului de Cercetari Avansate, Sectiunea Stiinte Sociale – va fi prezentator si moderator. Dincolo de aspectele teorietice si aplicate voi incerca sa prezint si cateva observatii bazate pe cercetarile de arhiva pe care le-am facut la Londra si Washington in jurul ideilor si biografiei lui Mitrany. In ciuda anunturilor si sumarului in engleza, totul va fi in limba romana.

PS: Mai jos este nota oficiala, cu multumiri d-lui profesor Laurentiu Leustean directorul ICUB si d-lui profesor Marian Zulean, directorul Sectiunii de Stiinte Sociale a ICUB, care mi-au facut generoasa invitatie:

FUNCTIONALISM, INSTITUTIONALISM, AND BEYOND: REVISITING DAVID MITRANY’S INTELLECTUAL LEGACY.
A CONVERSATION

The Research Institute of the University of Bucharest (ICUB) invites you to a public conversation aiming to introduce, reconstruct and establish the contemporary importance of the work of a significant but forgotten author of Romanian origins, active in the first half of the 20th century, David Mitrany, whose ideas (the functionalist theory of cooperation) – if refurbished and recalibrated to the current landscape of social sciences and public debate – may become a significant element in the construction of the new generation of theories of governance. Reassessing and reconstructing “functionalism” leads however sooner or later to an effort to revisit the fascinating and puzzling life and personality of its originator, David Mitrany. Some excerpts from his bio as presented on the London School of Economics archives page offer a rather intriguing picture of this scholar:
Professor of Political Economy; Assistant European Editor, Economic and Social History of the World War, sponsored by the Carnegie Endowment for International Peace, 1922-1929; Visiting Professor, Harvard University 1931-1933; Dodge Lecturer, Yale University, 1932; Nielsen Research Professor, Smith College, 1951; Member, British Coordinating Committee for International Studies, 1927-1930; Professor in School of Economics and Politics, Institute for Advanced Study, Princeton, New Jersey, 1933-1939 and 1946-1956.
Far from being a neglected author at the time, Mitrany was a preeminent figure. He was considered so important a thinker that when the Princeton Institute for Advanced Studies was created, Mitrany was invited to become one of the fellows representing social sciences alongside a figure like Einstein, representing natural sciences. However, despite the recognition he received during those times and the recognition he receives today as being one of the key theorists inspiring the European integration project, his theoretical and scholarly legacy has been neglected. And although his ideas inspired an entire development in International Relation Theory (called “neoliberalism”, “neoliberal institutionalism” or “functionalist liberalism”) via a lineage of authors including K. Deutsch, R. Keohane and J. Nye, he left posterity no real disciples or school of thought under his name.

Dragos Paul Aligica, visiting fellow at ICUB, will lead the conversation by presenting some introductory considerations regarding the nature, context and applicability of Mitrany’s ideas, with a view to their relevance for the contemporary agenda. In addition to that, Aligica will share some of the preliminary findings of his pioneering work in the David Mitrany Archives at London School of Economics.

david mitrany

(Foto: ejournals.epublishing.ekt.gr)

O reactie la situatia prezenta

Intamplarea face ca lucrez saptamanile astea in arhive occidentale pe subiecte care ating de multe ori istoria noastra nationala din secolul 20: mari decizii, situatii cruciale, persoane si personaje nodale apar mereu, ici si colo, din paginile arhivelor. Documente confidentiale si corespondenta inedita devoaleaza o imagine cu totul remarcabila – cel putin unuia ca mine – despre Romania in jocul marilor puteri intre 1916 si 1960 si despre elitele romanesti in acea perioada. Sau mai bine zis despre o parte a acestor elite: acea minoritate care a ramas pro-democrata, pro-occidentala si anticomunista si antifascista chiar si in cele mai grele momente.

Ceea ce reiese din varii arhive puse cap la cap despre acesti oameni (unii dintre ei cvasi-necunoscuti, cum sint cei doi protagonisti ai materialului ce-l impartasesc cu dumneavoastra mai jos – David Mitrany, cel mai important politolog roman din secolul 20 si diplomatul si scriitorul D. N. Ciotori) este: clarviziune, caracter, patriotism, sacrificiu si tragedie. Cand revin seara si intru pe fluxurile din tara, imaginea publica din Romania de azi nu pare un dezastru. Ideea de dezastru are o nota de demnitate si de drama in ea. Ce se vede e altceva: E o farsa. Este absurd. Este stupid. Este penibil. Este grotesc. Pigmei si caricaturi umane cocotate pe varfurile politicii si mass media, topaind, balacarindu-se si incaierandu-se intr-un mahalagism generalizat de neamuri proaste ajunse „ceva” sau care vor sa ajunga „ceva”.

In fine. Asta e. Aici am ajuns. Sa revenim la cei din vechime. D. N. Ciotori catre D. Mitrany, in 1951, razboiul rece incepuse. Despre Romania, elitele sale, despre exil, despre Europa si geopolitica europeana, despre Rusia si Estul Europei. Despre clarviziune si tragedie:

12 Nov. 1951

Mitrany, dragă Mitrany,

Nu de luni, ci de ani tot gândeam să-ţi scriu. Şi am tot amânat: ba că tot auzeam că nu eşti în Anglia, ba că nu-mi dădea nimeni adresa. Mai era şi faptul că eu am un condei nărăvaş: când nu-i e a scrie se poticneşte ca măgarul înţepenit în picioarele de dinainte şi n’ascultă nici de îndemn, nici de ciomag. Vezi bine, eu sunt cu turma foştilor inamici…

Mă gîndesc la vremile când era Anglia, anglie şi România o ţară cu oameni buni la inimă şi dornici să meargă cît mai repede pe acelaşi drum pe care au mers occidentalii. S’au dus acele vremi. S’au dus şi oamenii  care credeau în atâtea lucruri chimerice. Bietul Titulescu s’a stins pe pământ străin, Lupu s’a potolit pe veci, Madgearu a fost străpuns de glonţul propriului său elev, Iorga a fost măcelărit cu toporul şi aruncat în şanţ (Iorga şi Madgearu din ordinul direct al nemţilor) şi cei ce-au mai rămas putrezesc de vii în celulele lui Stalin. Se prăpădi şi bietul Scotus, (îţi trimit un articol despre el) iar, voi, aci în Anglia victorioasă v’aţi dat după zidurile imaginare ale Pactului Atlantic şi vă rugaţi de Stalin să nu vă strângă de gât pentru că „sunteţi civilizaţi” şi, dacă pieriţi voi, ce mai rămâne din civilizaţie? Stalin, bine înţeles, leşină de durere când se gândeşte că va veni ziua când veţi pieri înecaţi de propriile voastre greşeli şi nu va mai fi civilizaţie, nici wisky, ci doar blestemata de vodka.

Tu care, desigur, citeşti toate blestemăţiile politice, ai pus, cumva mâna pe o revistă care apare la Londra „The Eastern Quarterly”? Am scris câteva articole – nu tocmai ortodoxe – iar ultimul a apărut la 15 oct. sub titlul Trenga Stalini. Dacă nu cunoşti revista (e tipărită de Polonezi care sunt complect nebuni, mai nebuni ca irlandezii. Acum cer, cu toţii, să aibă ca hotar Oderul!) aruncă-ţi ochii pe colecţie la Royal Instit şi sunt sigur că te vei amuza sau chiar supăra.

Nu mă pot opri să-ţi spun că socotesc politica britanică întoarsă la vremile lui Palmerston fără Palmerston şi fără Europa de după războaele lui Napoleon. Obsesia de a restabili un echilibru de forţe cu Rusia, împărţind cu ea Europa şi crezând că veţi avea o frontieră europeană pe Oder este, după capul meu, cea mai primejdioasă  halucinaţie. Dar, bun e Dumnezeu şi meşter e şi Dracul: va veni mintea cea de pe urmă în capul oamenilor. Numai să nu ne ia Dracul până atunci.

Ştiu că tu ai publicaţiile celor de la Royal Inst. for F.A. A apărut acum, decurând un volum: „Documents on International Affairs, 1939-1946 Vol I cu o introducere de Toynbee. Eu, după cum ziceau toţi prietenii: ţiganul e certat cu banul” sunt acum, pribeag, ca Ion Fără de Ţară, mai lipit pământului de sărac ce sunt decât ori când şi nu-l pot avea. Dacă poţi….. Nu cum-va vii pe la Paris? Văd că noul guvern întăreşte sârma ghimpată în jurul câmpului de concentrare în care vă închide, dar poate tot faci cum-va să dai pe aici. Dă-mi de ştire şi sper că eşti voinic şi sănătos.

Cu vechea şi afectuoasa prietenie

D. N. Ciotori

12 Place Dauphine

Paris Ier

PS: Multe multumiri Florinei pentru ca a transcris textul de mai sus. Fara efortul ei, nu-l puteam impartasi cu dumneavoastra.

mitrany1

(Foto: mitrany.eu)