Author Archives → GMT

Cameron are prima şansă de a deveni premier. Liberalii curmă agonia laburiştilor care sperau în alianţa Lib-Lab.

Voturile se numara în continuare, dar este cert ca alegerile au fost câstigate de conservatorii britanici, care, cu peste 300 de mandate, vor avea un avans considerabil fata de laburisti, fara a avea si o majoritatea absoluta (326 de mandate) pentru a forma singuri guvernul.

Liderul conservator David Cameron a declarat ca „guvernul si-a pierdut mandatul de a guverna” si dreptul de a forma un cabinet.

Cu câteva minute în urma, liderul liberal-democratilor Nick Clegg a declarat ca Partidul Conservator este cel care are dreptul sa incerce formarea unui guvern, indicând astfel ca refuza sa intre într-o coalitie menita sa-i asigure supravietuirea lui Gordon Brown.

„Am spus ca orice partid care obtine cele mai multe voturi si cele mai multe mandate are primul dreptul de a încerca sa guverneze, fie prin forte proprii, fie cautând sustinerea altor partide, si nu ma dezic de aceasta viziune. Cred ca e timpul ca Partidul Conservator sa arate ca este capabil sa caute o o guvernare în interes national”, a declarat Clegg.

Dar laburistii nu aveau de gând sa se predea fara lupta, cel putin asa indica declaratiile liderilor. Noaptea, Gordon Brown a vorbit sibilinic despre „datoria” pe care ar avea-o de a juca un rol în formarea unui nou guvern, iar astazi dimineata a reafirmat ca e „datoria mea prim-ministru sa iau toate masurile ca sa asigur un guvern puternic si stabil.” Peter Mandelsson indicase ca laburistii ar fi gata sa-l sacrifice si pe Gordon Brown pentru a obtine sustinerea liberal-democratilor si a încerca sa-i tina în opozitie pe conservatori, un soi de scenariu Grivco.

Numai ca, potrivit exit-poll-urilor si rezultatelor partiale, nici macar o „coalitie a loserilor” nu ar fi avut majoritate absoluta.

Problema legitimitatii coalitiei Lib-Lab era chiar la liberal-democrati, care fusesera vazuti ca marea surpriza a acestor alegeri si al caror lider se visa chiar prim-ministru. Dar alegerile au fost un dezastru pentru liberal-democratii lui Nick Clegg, considerat de entuziastii stângii liberale un soi de Obama al Marii Britanii. Exit-poll-urile arata chiar o posibila scadere a numarului de mandate liberal-democratilor. A fost „o noapte dezamagitoare” a admis Nick Clegg. (GMT)

Cameron premier. Hung mai degrabă decât balanced.

Conservatorii britanici vor câstiga în seara aceasta; asa indica toate sondajele de opinie. Singura necunoscuta, cea mai importanta de altfel, este majoritatea cu care vor câstiga.

De-a lungul campaniei, institutele de sondaj au dat ca foarte probabila posibilitatea unui hung Parliament în care niciun partid nu va avea singur majoritatea necesara pentru a-si impune guvernul, fiind deschisa astfel calea negotului de voturi ce caracterizeaza sistemele de pe continent sau chiar a majoritatilor gen Grivco, formate prin asocierea loserilor, caracteristice mai degraba democratiilor neconsolidate. Comentatorii si politicienii de stanga (BBC, Guardian, Independent, liberal-democratii etc.) prefera termenului de hung Parliament, consacrat in politica britanica, expresia pozitiva de balanced Parliament; asadar alegatorii nu ar trebui sa se teama de instabilitatea unui hung Parliament, ci sa se celebreze oportunitatile unui Parlament echilibrat. Asa cum au tarile de pe continent.

Frenezia avocatilor lui balanced Parliament (expresia pozitiva mascheaza de fapt dorinta de a-i bloca pe conservatori printr-o alianta a loserilor) s-a domolit pe masura ce campania a avansat. Aparitia proaspata a liderului democrat-liberal Nick Clegg intre David Cameron si Gordon Brown la prima dezbatere a declansat cleggmania (echivalentul crinolatriei de la noi). Credinta in mesianismul lui Clegg s-a fisurat dupa a doua dezbatere (pe teme de politica externa) si s-a prabusit dupa a treia dezbatere (pe teme economice). Criza zonei euro, prabusirea Greciei, problemele generate de imigratie au pus la grea incercare eurofilia lui Clegg (sustinator a adoptarii monedei Euro) si propunerile liberal-democratilor privind amnistierea imigrantior ilegali.

Astfel incat, a inceputul saptamanii, o cercetare sociogica facuta in circumscriptiile nehotarate a indicat chiar o majoritate absoluta, la limita, pentru conservatori.  Un sondaj IPSOS-Mori realizat pentru Reuters anticipa 327 de mandate pentru conservatori, cu doua mai mut decat ar avea nevoie pentru a-l impune pe Cameron premier fara sustinerea altor partide sau parlamentari. Un alt sondaj realizat pentru Daily Telegraph arata ca Partidului Conservator ii lipsea la inceputul saptamanii victoria in doar 14 circumscriptii.

In lipsa unei majoritati absolute (minimum 326 de mandate din 650), conservatorii s-ar putea bizui pe sustinerea unionistilor din Irlanda de Nord. In cazul hung Parliament, daca voturie unionistilor nu vor fi suficiente, conservatorii au indicat ca vor alege mai degraba varianta unui guvern minoritar (urmat, firesc, de alegeri anticipate), decat „echilibrarea” cu sustinerea liberal-democratilor ce ar diminua si mai mult programul si asa moderat a lui Cameron. Este si sfatul veteranului Norman Tebbit. Si asta in ciuda unor declaratii care aratau o oarecare revenire la realitate a lui Nick Clegg, care, de la „doar cerul ne este limita”, a semnalat ca nu ar conditiona eventuale negocieri de renuntarea la sistemul de vot uninominal. GMT

Pe ce lume trăiește Înaltul Reprezentant?

In 28 ianuarie, de Ziua Holocaustului, Ayatolahul Khamenei anunta cu bucurie ca „natiunile regiunii vor vedea în curând anihilarea regimului sionist.” Liderul Suprem, care numeste Israelul „tumora canceroasa”, nu s-a pierdut în amanunte. A facut o singura precizare: cât de repede va disparea Israelul de pe harta… „asta depinde de felul în care tarile islamice si natiunile musulmane vor aborda problema.”

In 31 ianuarie, Ahmadinejad anunta ca la aniversarea revolutiei islamice, din 11 februarie, SUA numite „aroganta globala” vor primi o grea lovitura.

La Conferinta de la Munchen din 6 februarie, Catherine Ashton, Inalt Reprezentant UE pentru Politica Externa si Securitate, spunea însa ca „nu sunt epuizate posibilitatile de dialog” cu Iranul. Vestea cea buna a fost preluata cu mândrie de IRNA (dar pare sa disparut între timp de pe site-ul agentiei iraniene, o puteti gasi aici).

wersterwelle ashton

In 11 februarie, Ahmadinejad declara Iranul stat nuclear.

In 11 februarie, ca raspuns la anuntul lui Ahmadinejad, Catherine Ashton declara ca Uniunii Europene „îi este continuare dificil sa priceapa de ce Iranul nu a acceptat întelegerea propusa cu Agentia Internationala de Energie Atomica care ar fi rezolvat toate aceste probleme.”

Mie mi-e greu sa înteleg cum de este Catherine Ashton Inalt Reprezentant al UE pentru Politica Externa si Securitate.

GMT

PS Sa punem cap la cap declaratiile, in engleza, în ordine cronologica:

28 ianuarie

Definitely, the day will come when nations of the region will witness the destruction of the Zionist regime. How soon or late, will happen depends on how Islamic countries and Muslim nations approach the issue.
Ali Khamenei, lider suprem

31 ianuarie

Iran will deliver telling blow to global powers on Feb. 11
Mahmoud Ahmadinejad, presedinte

6 februarie

There is a need to restore confidence in the peaceful nature of Iran’s programme. This must be done by dialogue. I agree with the Chinese Foreign Minister that possibilities of dialogue are not exhausted. But dialogue takes two. And I am ready to engage on meaningful, productive talks that deal directly with the issues that trouble us.
Catherine Ashton, Inalt Reprezentant

11 februarie

I want to announce with a loud voice here that the first package of 20 percent fuel was produced and provided to the scientists. (…) Some 800,000 patients are dependent on the Tehran medical reactor, and we cannot wait for political agreements, and we have told you (the world powers) several times that if you agree with the deal, fine; if not, then we have to do the higher enrichment by ourselves.
Mahmoud Ahmadinejad, presedinte

11 februarie

We continue to find it difficult to understand why Iran has not taken up the proposed agreement with the IAEA which would have solved all these problems.
Catherine Ashton, Inalt Reprezentant

Less People, Less Meat, Less Heat

Pus la zid din cauza prezicerilor mincinoase privind ghetarii din Himalaya, Rajendra Pachauri (seful grupului ONU pentru schimbari climatice) si-a gasit un aliat – Osama Bin Laden. De-acum si Osama îti va pune întrebarea incomoda: „Tu ce ai facut azi pentru salvarea Planetei?”

Convergenta era inevitabila. Ambele tabere urasc de moarte capitalismul democratic. Co-detinatori ai Premiului igNobel pentru frauda intelectuala, Rajendra si Gore considera ca sistemul capitalist distruge planeta. Osama sustinea mai ales varianta asupririi musulmanilor.

Cu popularitatea scazuta în lumea islamica dupa carnagiile savârsite în Irak, Osama a încearcat o noua strategie. De prin 2007, nu s-a mai adresat doar musulmanilor si a început sa trimita mesaje universale.

Mai întâi le-a cerut occidentalilor sa se elibereze de “inselatoria si catusele sistemului capitalist” si l-a laudat pe Noam Chomsky – icoana stangii anti-americane. Ieri l-a laudat din nou pe Chomsky. Si, în premiera, a cerut “solutii drastice” pentru combaterea încalzirii globale produsa de imperialisti, “nu doar solutii care reduc partial efectul schimbarilor climatice.”

Bun practician al miscarii revolutionare, Osama pricepe ca lupta adeptilor Religiei Global Warming cu binefacerile capitalismului e asimetrica. Dusmanul Om nu renunta la apa calda, carne si masina. Adeptii sectei sunt “sovaielnici” si nu trec la fapte. Admira politicile coercitive chinezesti de reducere a natalitatii, dar cer doar taxarea familiilor cu copii in functie de câte tone metrice de emisii de dioxid de carbon (MtCO2e) urmeaza sa fie eliberate de odrasle. Australienii (17 MtCO2e per capita) ar putea plati 5.000 dolari de nou-nascut, apoi câte 800 de dolari anual daca familia vrea sa-l tina in viata.

Osama e mai eficace. Stie ce inseamna “solutii drastice”. Ne trimite direct pe lumea cealalta pe noi si pe copiii nostri. Masinile ramân nefolosite, altele nu mai sunt produse. Se reduce traficul aerian. Scade productia de carne, mai ales de vita. Vitele, arata cercetatorii, sunt aproape la fel de rele ca Omul. Au un sistem digestiv periculos pentru Planeta prin gazele pe care le emana (cangurii sunt mai eco-friendly, sunt „methane-free”). Numai efecte benefice pentru Planeta. Less People-Less Meat. Less Meat-Less Heat.
GMT

“Factorul motor” a dat gaura in tricolor

Care va să zică, de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie si până vinerea trecută au tăiat frunză la câini. Socialismul adevărat nu a fost instalat nicăieri în lume, le-a dat Iliescu vestea cea bună pesediştilor deprimaţi, adunati la priveghi la Institutul Ovidiu Şincai.

Dacă socialismul nu a existat, nu avea cum să dea greş. Pesediştii mai pot încerca o dată. Viitor există, şi e luminos.

Intelectualii progresişti pot sta şi ei liniştiţi. Ororile trecutului sovietic nu sunt ale stângii. “Stalinismul nu poate fi considerat de stânga.” “Socialismul de tip sovietic” nu a fost de stânga, ci “capitalism de stat cu ambalaj socialist”. În 1989 “nu a fost o revoluţie anti-socialistă”. “Factorul motor” a fost “muncitorimea”. Cum muncitorii erau comunişti, revolta nu putea fi anti-socialistă, Iliescu dixit.

E ca în filmele cu super-eroi ilegalişti care au răsturnat lumea la 23 august 1944.

Dar noul horror revizionist are probleme chiar la “factorul motor”. Pe 22 decembrie, “muncitorii” au făcut ore suplimentare, nu au părăsit Piaţa Palatului la sfârşitul programului. Strigau “fără comunişti”. Fără ei, cei din Piaţă? Sau fără Iliescu, cel din balcon?

Dupa ce au făcut scrum drapele roşii şi carnete de partid, au găurit steaguri tricolore. Nu decupau vreun simbol capitalist, ci o imagine cu spice, sonde, munţi, ape, păduri şi o stea roşie, chiar stema Republicii Socialiste România.

Fără îndoială, am delirat cu toţii. Nimic din ce am trăit, văzut şi auzit în decembrie 1989 nu s-a petrecut în realitate, doar Iliescu a decretat: nici vorbă de anti-socialism.

Comuniştii sunt meşteri şi la rescris istoria, şi în arta decupajului. Când Beria a fost mazilit, abonaţii Marii Enciclopedii Sovietice au primit în plic noi pagini şi instrucţiuni. Fiecare a decupat acasă paginile despre Beria  şi le-a înlocuit, cu migală, conform instrucţiunilor, cu noile pagini despre Marea Bering.

Şi atunci de ce decupau muncitorii steagurile republicii socialiste? Pentru că erau colecţionari de steme. Sau maniaci. Pentru că iubeau frumosul, recunoaşteti, stema era urâtă. Dacă veţi şovăi în continuare, Iliescu mai are un as în mânecă: “Uitaţi-vă la tricolor”, vă poate spune. “Vedeţi vreo gaură la mijloc?”

GMT