Posts Tagged → Elenina Nicut

A fost sau n-a fost lovitura de stat? Occidentul, statul de drept si Curtea Constitutionala

Update luni 10 iulie 2012, ora 19.17

Alt cap de acuzare:

Guvernul se folosește de prevederi neconstituționale într-o formă practic inatacabilă la Curtea Constituțională. Mai exact, aceleași prevederi ale legii referendumului care au fost declarate neconstituționale de CCR se regăsesc și în OUG-ul după care se va ține referendumul, OUG care nu poate fi atacat decît de Avocatul Poporului. Dacă naționalizarea proprietăților este neconstituțională, USL o introduce într-o OUG care nu poate fi atacat decît de Avocatul Poporului (care nu vrea să o atace) și o pune în practică. USL încalcă Constituția, statul de drept, drepturile omului, democrația și o face fără ca una dintre autoritățile statului să poată reacționa, după ce în prealabil a avut grijă să le amputeze. Referndumul se va ține după prevederi neconstituționale, declarate ca atare de Curtea Constituțională. Dacă n-am voie cu nitroglicerina în sticlă, o aduc în termos, că nu se vede prin el.

Curtea Constituțională le-a dat dreptate occidentalilor:  a fost lovitură de stat

Cînd au vorbit de atac împotriva statului de drept și de lovitură de stat, occidentalii (guvernul și ambasadorul american, Angela Merkel și guvernul german, șeful socialiștilor germani, parlamentari germani, guvernul francez, guvernul italian, Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Barosso, Rompuy, Parlamentul European) s-au referit în primul rînd la restrîngerea atribuțiilor Curții Constituționale. Ei bine, astăzi Curtea Constituțională a decis că Ordonanța de Urgență prin care guvernul Ponta a încercat să-i restrîngă atribuțiile este neconstituțională.

USL s-a folosit de o lovitură de forță pentru a bloca exercitarea atribuțiilor instituțiilor statului. Lovitura de forță constă în combinația a mai multor decizii luate de guvernul Ponta și de majoritatea parlamentară în așa fel încît Curtea Constituțională și Parlamentul să nu-și poată exercita atribuțiile. Însă, pentru ca aceasă combinație a deciziilor să poată fi eficientă astfel încît să se constituie într-o lovitură de stat, guvernul Ponta a apelat la o altă lovitură de forță: preluarea Monitorului Oficial și publicarea arbitrară a legilor, ordonanțelor și hotărîrilor, astfel încît acestea să nu producă efecte decît atunci cînd dorește USL și doar în ordinea în care dorește USL.

USL, comuniștii la 1917 și naziștii la 1933

Pentru mai multe detalii, citiți istoria preluării puterii de comuniști în 1917 și de naziști în 1933 și veți vedea ce rol are restrîngerea atribuțiilor puterilor în stat printr-o combinație de utilizare abuzivă a legilor (în cazul USL: OUG-ul neconstituțional de restrîngere a atribuțiilor CCR, OUG-ul de modificare a referendumului și hotărîrile de revocare a președinților Camerelor), utilizare arbitrară a autorității asupra anumitor instituții și atribuții (în cazul USL: a Monitorului Oficial și a atribuțiilor de publicare a normelor în MOf), intimidare (în cazul USL: amenințările la adresa Curții Constituționale, la adresa justiției, la adresa opoziției politice, la adresa jurnaliștilor) și dezinformare/propagandă (în cazul USL: Trustul Intact, RTV, lideri de opinie și reprezentanți ai societății civile ca Emil Hurezeanu, Cristian Pîrvulescu, Alina Mungiu-Pippidi, Stelian Tănase, Victor Alistar, Mircea Dinescu, Mugur Ciuvică ș.a.)

Sebastian Lăzăroiu zice așa: 

Sebastian Lăzăroiu: Din ce spune CCR se vede că lovitura de stat a existat.

Pentru că:

  • cererile în legatură cu Blaga și Anastase sunt INADMISIBILE deoarece Guvernul nu a publicat în Monitorul Oficial hotărîrile de revocare decît după ce a intrat în vigoare OUG privind restrîngerea atribuțiilor CCR.
  • care OUG este declarată neconstituțională de CCR abia azi
  • pentru că Avocatul Poporului pus de ei nu a contestat cînd trebuie OUG
  • deci USL avea nevoie de acest OUG doar cît să scape de Blaga și Anastase (să blocheze contestarea hotărîrilor).
Ca să fie clar: Curtea Constituțională nu spune că hotărîrile de revocare ale președinților celor două Camere sînt constituționale ci că ele nu puteau fi atacate la Curtea Constituțională deoarece acest drept fusese luat printr-o Ordonanță de Urgență dată de Guvernul Ponta prin care se restrîngeau atribuțiile Curții și care astăzi a fost declarată neconstituțională de Curte.

Credibilitatea Curții Constituționale este vitală

Este extrem de important, este vital să nu atacăm Curtea Constituțională, să nu slăbim credibilitatea și forța Curții Constituționale. Astăzi, Curtea Constituțională a decis că restrîngerea atribuțiilor sale de către Guvernul Ponta este neconstituțională și a constatat lovitura de forță dată de USL prin măsurile combinate de preluare a Monitorului Oficial și restrîngere a atribuțiilor Curții Constituționale. Prin preluarea Monitorului Oficial și publicarea arbitrară a normelor și restrîngerea atribuțiilor Curții Constituționale USL a făcut imposibilă contestarea deciziilor sale la Curtea Constituțională. Astfel, a restrîns atribuțiile instituțiilor statului.

Concluzia 1

Legea prin care hotărîrile Parlamentului pot fi contestate la Curtea Constituțională este în vigoare (OUG prin care era modificată fiind neconstituțională). Deci parlamentarii pot contesta la Curtea Constituțională hotărîrea de suspendare a Președintelui. Mai mult decît atît, am înțeles că pot contesta și hotărîrile de revocare ale lui Vasile Blaga și Roberta Anastase.

Concluzia 2

Săptămîna trecută am avut o tentativă de lovitură de stat prin care USL dorea preluarea totală a puterii, restrîngerea atribuțiilor prin care instituțiile vitale ale statului de drept, așa cum e Curtea Constituțională, ar fi putut controla și echilibra raportul dintre puterile statului și ar fi dat posibilitatea puterilor în stat să se controleze reciproc astfel încît una dintre ele să nu le înghită pe celelalte două și să ajungem în tiranie. Lovitura de stat dată de USL a reușit parțial și temporar.

 

PDL și Hotnews și EVZ

Pentru PDL-iști și Hotnews și EVZ, mai citiți și bloguri, gîndiți mai încet și mai așezat și mai consultați-o și pe Elenina Nicuț. Mai ales pentru PDL-iști: vă implor, dacă sînteți așa cum sînteți, și știți și voi cum sînteți, măcar citiți, măcar ascultați.

Contestarea la Curtea Constituțională

În secunda 2 după publicarea deciziilor CCR în Monitorul Oficial, PDL trebuie să conteste la Curtea Constituțională hotărîrile de revocare a lui Blaga și Anastase și hotărîrea de suspendare a lui Traian Băsescu.

Laura Ștefan: Ce s-a decis azi la CCR

  1. e neconstitutional sa interzici curtii sa analizeze hotararile Parlamentului. Probabil s-au extins si pe OUG data de guvernul Ponta pe acest aspect. Decizia CCR e in vigoare de la publicarea in MOf. Asta inseamna ca abia dupa aceasta data poate CCR sa verifice hotararile Parlamentului.
  2. a respins ca inadmisibile contestatiile pe revocarea lui Blaga si a Robertei Anastase –  cel mai probabil constatand ca OUG care nu permite CCR sa analizeze hotararile Parlamentului e inca in vigoare pana la publicarea deciziei CCR care o declara neconstitutionala. Dupa acea data Blaga si Anastase pot face iarasi contestatii si abia atunci CCR se va pronunta pe fond. Pentru ca a decis ca nu se poate pronunta pe contestatia lui Blaga, Antonescu ramane interimar.
  3. a respins conflictul constitutional – probabil zicand ca avizul CCR e consultativ si Parlamentul face ce vrea oricum. Cum hotararea Parlamentului prin care Presedintele a fost suspendat nu poate fi atacata la CCR pana la publicarea deciziei care a declarat neconstitutionala restrangerea competentelor CCR, inseamna ca CCR nu a putut azi sa se pronunte pe asta.”

Sîntem în plină consecință a loviturii de stat

Situația de acum (Crin Antonescu – președintele Senatului și președinte interimar, Zgonea – președintele Camerei, Traian Băsescu suspendat) este rezultatul restrîngerii atribuțiilor Curții Constituționale, restrîngere declarată neconstituțională. Mai plastic, USL a intrat în cameră, i-a legat mîinile la spate Curții Constituționale și a violat Constituția. Între timp Curtea Constituțională și-a dezlegat mîinile iar USL zice că violul a fost legal atîta timp cît Curtea Constituțională n-a intervenit. Dacă îmi legi mîinile la spate și îmi iei banii din buzunar, faptul că nu te pot opri nu înseamnă că ți-am dat acordul să-mi iei banii din buzunar.

Utilizarea abuzivă a instituțiilor statului

Întrebarea care se pune e următoarea: ar fi putut USL să ajungă la acest rezultat doar dintr-o combinație de acte normative? Nu. Cheia este forța. Și anume, utilizarea abuzivă a Monitorului Oficial și a Avocatului Poporului. Pentru a-și susține actele normative și deciziile (anticonstituționale în spirit, neconstituționale în literă) USL a avut nevoie de două instituții ale statului care să blocheze funcționarea celorlalte: Avocatul Poporului, care nu și-a îndeplinit atribuțiile, și Monitorul Oficial, care și-a îndeplinit atribuțiile abuziv și arbitrar, după modelul ISC-Grăjdan.

Constituționalitatea hotărîrii de suspendare a Președintelui

ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

ARTICOLUL 142 

(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

Scrie clar în Constituție: ”…fapte grave care încalcă prevederile Constituției” Nu scrie că Președintele se suspendă cînd Parlamentul decide, se suspendă cînd există încălcări grave ale Constituției. Existența încălcărilor grave ale Constituției este condiția sine qua non a suspendării. Poate decide Parlamentul cînd cineva încalcă grav Constituția? Poate decide Parlamentul asupra constituționalității actelor cuiva? Nu. Acest lucru îl poate face doar Curtea Constituțională. Doar Curtea Constituțională verifică și decide constituționalitatea, implicit doar Curtea decide dacă cineva a încălcat sau nu grav Constituția. Suspendarea Președintelui presupune o decizie pe constituționalitatea actelor sale. Iar singura instituție a statului român să decidă constituționalitatea actelor este Curtea Constituțională. Astfel, Curtea Constituțională se poate pronunța pe conținutul hotărîrii de suspendare a Președintelui, conținut în care se regăsesc motivele suspendării, adică presupusele încălcării grave ale Constituției. Dacă în Constituție se prevede expres ca condiție sine qua non a suspendării existența încălcărilor grave a Constituției, adică existența unei decizii referitoare la constituționalitatea actelor Președintelui, decizie pe care nu o poate lua decît Curtea Constituțională, atunci Președintele nu poate fi suspendat fără existența unei decizii a Curții Constituționale privind constituționalitatea actelor Președintelui. Hotărîrea de suspendare poate fi văzută ca un rechizitoriu al procurorului iar decizia Curții Constituționale ca o sentință a instanței judecătorești. Parlamentul înșiră acuzațiile, Curtea Constituțională decide dacă sînt sau nu întemeiate. Parlamentul nu poate decide asupra constituționalității actelor Președintelui deoarece această atribuție aparține exclusiv Curții Constituționale.

Dacă Președintele este suspendat în lipsa existenței unor încălcări grave a Constituție (așa cum se stipulează expres în Constituție) atunci se încalcă principiul supremației Constituției și o hotărîre a Parlamentului este deasupra Constituției. Astfel, o hotărîre care nu respectă principiul supremației Constituției, este o hotărîre neconstituțională.

Rolul consultativ al Curții Constituționale în situația suspendării Președintelui

Propunerea de suspendare și suspendarea propriu-zisă sînt acte diferite. Avizul consultativ se dă pe propunerea de suspendare. Apoi Parlamentul ia sau nu decizia de suspendare. Care este alt act. Dacă Curtea Constituțională se pronunță asupra propunerii de suspendare de ce nu se poate pronunța și asupra hotărîrii de suspendare? Rolul consultativ al Curții intervine doar în cazul propunerii făcute de parlamentarii suspendaci, nu și în cazul hotărîrii propriu-zise de suspendare.

Avizul e o informație. Parlamentarii vor să-l suspende pe Președinte și sînt obligați să ceară părerea specialistului (Curtea). Care le zice: aveți temeiuri, e ok, sau nu aveți temeiuri să faceți asta. Atenție, înainte de a face acțiunea respectivă (suspendarea propriu-zisă). Vreau să te dau afară din afară din casă și cer părerea administratorului, care îmi zice că n-am motive să te dau. Eu totuși te dau. Atunci tu te poți adresa administratorului, cerîndu-i să spună dacă te-am dat afară întemeiat sau nu și te poate repune în drepturi, poate anula acțiunea mea de a te da afară. Ideea de a te da afară nu e același lucru cu acțiunea de a te da afară. Nu sînt identice. Avizul vizavi de intenție e informație, e sfat profesional acordat uneia dintre părți, judecata asupra acțiunii e arbitraj.

Cartea pentru copii proști

Curtea a spus că ai traversat pe verde. Însă, înainte de a traversa, ai ieșit dintr-o casă în care ai violat o femeie. Curtea nu a spus că nu a fost viol. A spus doar că n-ai încălcat regulile de circulație. Un violator care trece pe verde nu e mai puțin vinovat de viol. Mă ofer voluntar să traduc întîmplările politice în povești pentru copii, ușor de înțeles, chiar și de pedeliști. Bleen, fabulistul PDL-ului.

Monitorul Oficial

Prin nepublicarea în Monitorul Oficial se restrîng drepturi. Și se neagă atribuții. Amînarea publicării unei decizii a CCR, care face ca în toată această perioadă să rămînă în vigoare o lege neconstituțională, în condițiile în care această amînare produce efecte juridice (referendum, demitere a Președintelui) și nu permite exercitarea atribuțiilor statului (controlul de constituționalitate, de exemplu) este echivalentă loviturii de stat.

Laura Ștefan – Demolarea Constituţiei în trei paşi