Posts Tagged → Curtea Constitutionala

Daniel Morar si prezidentialele

De cîteva zile circulă, în cercuri relativ restrînse, nici n-ar avea altfel cum, zvonul unei potențiale candidaturi a lui Morar la prezidențiale. E încercarea Cotrocenilor de a-i calma pe justițiari și de a-i face să mai slăbească tunurile pe Udrea. Băsescu se preface că e în căutări. ”Boc n-a vrut să sară cu parașuta, Morar n-a vrut să sară cu parașuta… Ce ne facem, fetelor, cine o avea curaj să sară cu parașuta?” Strategia consacrată la alegerile pentru președinția PDL, din 2013. Nimeni nu vrea să candideze, doar Elena Udrea are curaj. În realitate, au fost mai mulți care au vrut să candideze, dar li s-a spus s-o lase baltă. Și au lăsat-o baltă aproape toți. Mai puțin Macovei.

Băsescu îi întreabă de candidatură doar pe cei care știe că vor refuza. A fost Boc, acum e Morar. După refuzul lui Morar va veni Elena, că e singura care are curaj să se bage în luptă, nu?

Are însă Bpsescu curajul să-l întrebe de candidatură pe MRU? Sau pe Predoiu? Imposibil. Niciunul dintre cei doi nu ar refuza.

Problema, în cazul Morar, e că se compromit instituții și întreaga justiție. Mai rămîne ca mîine-poimîine Elena Udrea să-l declare candidat preferat pe Daniel Morar. Același Daniel Morar care a fost șeful DNA vreo opt ani de zile, a fost procuror general interimar și actualmente e judecător la Curtea Constituțională.

Ce mai putem spune despre imparțialitatea și corectitudinea justiției cînd fostul procuror șef candidează împotriva partidului cu cei mai mulți condamnați și arestați? Ce mai putem spune despre credibilitatea Curții Constituționale cînd unul dintre judecători se lansează în campania electorală?

După ce ani de zile Daniel Morar a fost acuzat că e instrumentul lui Băsescu, că urmărește și arestează pesediști și peneliști la ordinul lui Băsescu sau al lui Macovei, că e un procuror antipesedist, o să-l vedem în campania electorală tunînd și fulgerînd împotriva pesediștilor. Cît bine face imaginea asta credibilității justiției?

Cum va arăta o campanie electorală în care fostul procuror șef al DNA își va acuza adversarii politici de corupție? Va folosi și informații la care a avut acces din postura de avocat al statului? Cum va putea apăra Daniel Morar justiția de acuzațiile de părtinire și incorectitudine din postura de candidat împotriva taberei politice care a avut cel mai mult de suferit de pe urma campaniei anticorupție? Și, mai ales, cum se va apăra Daniel Morar de acuzația că e omul lui Băsescu, atunci cînd va fi candidat din partea taberei lui Băsescu, asumat ca atare de Băsescu? ”Nu am făcut arestări la ordinul lui Băsescu, dar candidez în echipa lui, la cererea lui.” No shit?

Oricum lupta anticorupție este asociată, în percepția publică, unei grupări politice, mai rămîne doar să-l vedem pe Daniel Morar pe scena electorală, de mînă cu Băsescu și Udrea, salutînd mulțimile. ”Măi, Elena, măi, dacă nu era bilețelul, nu știu ce ne făceam cu anticorupția asta, măi! Nu-i așa, domnul Traian?” În momentul acela toată campania anticorupție din ultimii zece ani se va transforma într-o farsă sinistră.

Zvonul ”Morar candidat al dreptei” le-o folosi Elenei Udrea și lui Băsescu, pentru a lua tunurile justițiarilor de pe Udrea în campanie și a da impresia că la Cotroceni se caută un candidat, altul decît Elena Udrea, însă face rău instituțiilor statului, justiției și lui Morar însuși.

Morar e folosit și ca antidot la Macovei. ”Iată, nu doar Macovei e simbolul justiției. Uitați de Macovei. Cine e mai simbol anticorupție dacă nu chiar Morar, procurorul pus de Băsescu?” Cei de la PMP știu, din cercetări, că pentru Băsescu și PMP este importantă percepția de justițiari. După despărțirea de Macovei, ostilizarea ”justițiarilor”, puțini dar vocali, și apariția în prim plan a Elenei Udrea, Marin Anton sau Florin Popescu, PMP și Băsescu au început să sufere pe partea cu justițiarismul. Așa că nu le-ar strica o guriță de oxigen.

Și totuși, presupunînd, prin absurd, că Băsescu chiar îl vrea candidat pe Morar și că Morar acceptă, ce șanse ar avea acesta la prezidențiale?

Evident, zero.

  1. ”Morar va aduce împreună întreaga dreaptă.” Și PNL? Ponta e mai iubit decît Morar pînă și în PDL, darămite în PNL. Morar va aduce împreună cîțiva susținători din gruparea justițiarilor. Atît. Peneliștii, lideri, membri de partid și alegători, pentru care Morar e simbolul răului, se vor înghesui să voteze cu Ponta.
  2. ”Morar va aduce la vot indecișii și dezamăgiții, ăia 60% care nu votează.” Morar e candidatul unui nucleu ultramic și ultradur, împotriva altui nucleu ultradur, dar mult mai mare. Restul lumii nu are habar de existența lui, iar cînd are îl știe de omul lui Băsescu. Iar dacă va intra în bătălia politică în tabăra lui Băsescu chiar nu se mai poate vorbi de o eventuală atracție pentru ”cei 60%”.
  3. ”Morar are atu politic credibilitatea luptătorului anticorupție.” În momentul în care intră în politică de o parte a baricadei, credibilitatea luptătorului anticorupție se prăbușește ca un castel de cărți peste care respiră greu Băsescu. Adică s-ar prăbuși, dacă ar exista. Dar nu există. Credibilitatea lui Morar și justiției încă se clădește. Abia de acum începe să se construiască. Putem vorbi de această credibilitate peste încă zece ani, timp în care vor intra la mititica politicieni din toate taberele. Dacă Morar intră în politică de partea unei tabere, credibilitatea moare la naștere.

Daniel Morar nu are notorietate, nu are profil politic, nu are profil de lider, nu răspunde așteptărilor electoratului și nimeni nu-i cunoaște viziunea politică. Cum răspunde Morar îngrijorărilor, nemulțumirilor și speranțelor electoratului? Care e viziunea lui economică, socială, de politică externă? Ce ne poate spune Morar de locuri de muncă, pensii, taxe, război, Rusia, educație, familie, sănătate, Europa?

Dacă s-a zis despre Macovei că are un profil politic prea îngust, axat exclusiv pe justiție, ce să mai spunem despre Morar? Tema anticorupție excită foarte puțini alegători. De obicei îi excită pe cei din tabăra adversă arestaților. Pe cei din tabăra arestaților îi incită. Dar aici vorbim de tabere minuscule, în cazul justițiarilor, sau mici spre medii, în cazul antijustițiarilor.

Șansele lui Morar de a uni dreapta sînt nule, așa cum nule sînt și șansele de a aduce la vot indeciși.

Singurele efecte ale zvonului privind candidatura lui Morar sînt slăbirea tunurilor pe Udrea, impresia că Băsescu se zbate și caută un candidat, compromiterea lui Morar și a credibilității justiției și Curții Constituționale.

PS. Candidații la prezidențiale îi vedeți pe afișe și la televizor. Candidații la prezidențiale deja se luptă în campanie, își fac notorietate și se profilează politic. Zvonurile sînt pentru fraieri.

Trei referendumuri

UDPATE. Mai e și varianta în care Băsescu decide referendumul la data alegerilor europarlamentare sau prezidențiale, după modificarea Constituției. Băsescu nu e afectat de modificarea Constituției, mandatul său fiind supus actualei Constituții. Astfel, el poate decide referendum la europarlamentare sau prezidențiale (în ultimele șase luni oricum nu mai poate fi suspendat). Dacă noua Constituție trece și apoi trece și referendumul cu 300 și unicameral și în noua Constituție se păstrează amendamentul cu obligativitatea punerii în aplicare a rezultatelor referendumului, noua Constituție va trebui revizuită în cel mult 6 luni și se va face trecerea la unicameral. Bine, oricum e greu de crezut că revizuirea va trece de Curtea Constituțională, însă noul referendum al lui Băsescu complică și mai mult situația pentru Antonescu și PNL.

[dropcap]D[/dropcap]acă PSD (PNL vrea sigur) vrea să-l demită pe Băsescu ca să evite ținerea referendumului pentru 300 în același timp cu referendumul pentru revizuirea Constituției, va trebui s-o facă înainte de intrarea în vigoare a noii Constituții. Astfel, alegerile prezidențiale anticipate vor avea loc după actuala Constituție. Nu vorbesc aici de relația Ponta-Occident, aia e altă discuție care blochează oricum suspendarea lui Băsescu, dar să facem abstracție de ea. Astfel, dacă PSD și PNL cad de acord să-l suspende pe Băsescu și acesta este demis (nu mai e chiar așa de sigur că se va întîmpla), Antonescu va fi președinte după actuala Constituție și o nouă Constituție nu va putea avea efecte asupra Președintelui pînă la încheierea mandatului de 5 ani al lui Antonescu.

Ce înseamnă un referendum pentru 300 și un referendum constituțional în aceeași zi? Înseamnă că mesajul central al campaniei va fi bicameral cu mai mult de 300 versus unicameral cu 300. Băsescu și USL vor trebui să-și instruiască electoratele să voteze diferit la cele două referendumuri, DA la unul, NU la celălalt. În același timp, guvernul trebuie să găsească soluții să gonească electoratul de la votul pentru referendumul lui Băsescu, însă riscă să-l gonească de tot, și de la referendumul său. Dacă ambele referendumuri sînt validate și la ambele electoratul votează DA în majoritate avem o situație schizo: oamenii au decis în aceeași zi că vom avea Parlament bicameral cu mai mult de 300 de parlamentari și Parlament unicameral cu 300 de parlamentari. Dacă în noua Constituție rămîne amendamentul potrivit căruia este obligatoriu ca deciziile luate de popor prin referendumtrebuie puse în aplicare în cel mult 6 luni, Constituția trebuie revizuită după alte 6 luni și introduse rezultatele referendumului pentru unicameral și 300, sau Parlamentul va fi dizolvat. Care referendum va fi validat primul? La cîte minute distanță? Dacă va fi validat referendumul pentru Constituție primul, atunci după 6 luni Constituția trebuie re-revizuită. Dacă e validat referendumul pentru unicameral și 300 primul Constituția nu mai trebuie re-revizuită.

Însă aici intrăm în chestii juridice adînci, gen comorienții (asta e pentru cazurile de succesiune și decesele în accidente – dacă mai mulți membri ai unei familii mor într-un accident de avion, se prezumă că au murit simultan – atîta mai țin minte din facultate, și asta fiindcă circula o glumă printre noi ”purga și comorienții” și fiindcă suna funny). Ambele decizii ale poporului au fost luate concomitent. Curtea Constituțională nu are dreptul să prezume că poporul a luat întîi o decizie apoi pe cealaltă. Votul a fost simultan. Indiferent de ora și minutul validării rezultatelor fiecărui referendum, manifestarea de voință, suveranitatea, s-a exercitat concomitent în ambele cazuri. Curtea Constituțională ar comite un abuz dacă ar decide că electoratul întîi a decis așa, apoi așa. Acestea fiind spuse, vom avea două decizii opuse, luate simultan. Beat this, Eugen Ionescu!

A treia suspendare a lui Băsescu, de data aceasta fiindcă susține respectarea votului popular de la referendumul validat din 2009 e foarte greu de promovat la nivelul electoratului, iar internațional nici nu se pune problema.

Pentru PSD, suspendarea lui Băsescu aduce după sine reintrarea lui Ponta pe lista neagră a Occidentului și un Antonescu, tată al Constituției și președintele României pînă în 2018 sau 2019, cu atribuțiile din actuala Constituție.

PS. Bine, fie vorba între noi, nu vom avea referendum, fiindcă Băsescu nu va emite decretul. Așa cum nici Antonescu nu va revizui Constituția.

PS2. Ca să nu mai spun că Băsescu redevine liderul dreptei și trage după el și Mișcarea Populară, pentru un scor cît mai bun la europarlamentare și eliminarea PDL de pe scena politică.

Lovitura de stat continua?

Referendumul a fost invalidat. Ce va urma? Probabil alte amînări din partea Parlamentului și Monitorului Oficial. Probabil faza violentă a loviturii de stat, că tot s-au plîns mulți că ce lovitură de stat e aia fără sînge pe caldarîm?

Vor încerca să scape de Kovesi și Morar pînă la revenirea lui Băsescu la Cotroceni. PNL se va transforma probabil în falanga paramilitar psihiatrică a USL în timp ce PSD va juca rolul psihopatului căruia i-a rămas o urmă vagă de rațiune. USL este însă unit și ambele partide au aceleași obiective, diferă doar stilistica. După chipul și asemănarea șefilor de partid, PSD e un grup de șmecherași veseli, hoți și mitomani iar PNL un cortegiu de psihopați triști dar violenți.

Dacă puciștii nu vor renunța și nu vor accepta revenirea lui Băsescu la Cotroceni, putem considera Constituția suspendată iar Curtea Constituțională desființată. Din acel moment puciștii vor renunța și la ultimele aparențe și ne vom afla în plină dictatură a forței și arbitrariului. Din momentul în care Constituția, instituțiile statului și legile nu mai sînt respectate, baza oricărei decizii devine forța brută. Sîntem în legea celui mai puternic.

Sper să nu se ajungă pînă acolo. Sper ca USL-ul să-și folosească ultimele resurse de sănătate mintală și să accepte decizia Curții Constituționale. Dacă nu acceptă, repet, intrăm, mai mult decît pînă acum, în domnia forței. Din momentul în care USL-iștii nu acceptă o decizie a Curții Constituționale nimeni nu mai e în siguranță în țara asta. Din acel moment, în care puterea politică nu mai recunoaște Constituția, statul de drept, legea și instituțiile statului, vom asista la demonstrații de forță brută descătușată iar legea celui mai puternic este singura aplicabilă în relațiile dintre puterea politică și cetățeni.

Pînă azi, puciștii au blocat instituțiile statului și au folosit procedurile împotriva statului de drept și Constituției. De azi vom vedea dacă aceștia, ajunși la limită, se vor retrage sau vor desființa orice procedură, stat de drept, Constituție și instituții ale statului.

O modesta harta strategica

Iar dacă tot vorbim de strategii militare (tactici, mai bine zis), situațiunea ar putea fi desenată (nu știu să desenez pe worpress) cam așa:

Frontul central: guvernul Ponta luptă cu Instituțiile Statului pentru high ground-ul CCR: o luptă menită să atragă adversarul într-un clinci îndelung, fără ieșire și fără viitor, cu mare consum de resurse. E linia care păstrează status quo-ul (Crin la Cotroceni) Lupta se dă cu listele, ca pretext de amînare pentru CCR.

Flancul de atac ”Crin 2 octombrie” – linia CCR ține frontul pînă pe 2 octombrie (într-o luptă lungă și confuză, în smîrcuri, ca la Rovine, Podul înalt sau Călugăreni). Atunci urmează atacul decisiv. În momentul în care Procuratura e anihilată, pedestrimea prinde curaj, cavalerii senili de la CCR prind și ei curaj. Important e să fie ținută CCR în șah pînă după 2 octombrie. Cu liste, cu suspendări, cu orice. Guvernul trebuie să amîne cu orice preț. Nu mai există limite. E pe viață și pe moarte. E o cursă contracronometru, în care concurenții USL nu se uită în jos, stînga sau dreapta, nu mai au limite și prudențe (altul e cuvîntul dar nu-mi vine acum). Acum sînt mai vulnerabili ca niciodată, însă dacă ajung la timp la țintă, s-a terminat. CCR-liste-guvern e doar joaca amînării și blocării, atacul decisiv se dă în altă parte, se dă de la Cotroceni.

În asemenea momente e bine să ai un atac limitat, care să țină adversarul în șah, ocupat (frauda ar fi fost o soluție) – aici USL joacă bine, are CCR, acolo e șahul lor. În același timp, e preferabil să ai un atac decisiv. USL are atacul lui Crin împotriva procuraturii și serviciilor, adică împotriva statului de drept.

La CCR lucrurile sînt complicate. Nu știu în ce măsură se pot tranșa acolo.

Apropo de ce ziceați ieri, cu Căcărău: în luptă se face și drege, se fac glume la demobilizarea adversarului.  În luptă se intimidează adversarul. Iar intimidarea se face în 3 feluri: extern, lovitură de stat, fraudă. Am scris ieri asta. Spune-le funcționarilor că-s probleme administrative cu listele sau spune-le că-s parte a unei lovituri de stat și a unei fraude penale și că vor plăti ca atare.

Poate că revenirea lui Băsescu la Cotroceni (dependentă de CCR) nu e unica soluție. Poate că CCR nu e singura zonă a frontului în care se poate ataca.  Asta nu înseamnă că lupta de la CCR nu trebuie să fie pe viață și pe moarte.

CCR e un high ground pentru care luptă Instituțiile Statului  (Băsescu și dreapta sînt complet out în lupta asta) și Guvernul Ponta.  E o luptă în care guvernul Ponta nu trebuie să cîștige decisiv ci să amîne cît mai mult, pînă cînd flancul (cavaleria, clasic) lui Crin poate ataca Instituțiile Statului (procuratura, serviciile) din lateral, decisiv. În momentul ăla frontul Statului de Drept cade. Și se cam termină totul. Dacă Instituțiile statului reprezintă centrul frontului și stau față în față cu Guvernul Ponta & USL într-o luptă de lungă durată, ce s-ar putea opune flancului Crin și eventualului său atac prin învăluire împotriva Instituțiilor statului?

Dacă nu se întîmplă nimic decisiv pe frontul CCR, cum va putea fi contracarat atacul lui Crin la Procuratură și servicii? Procuratura și serviciile, aflîndu-se în luptă cu guvernul pe frontul CCR, vor fi executate de Crin.

Trupele sînt așa:

Echipa Bleu

  • Băsescu, PDL, dreapta și restul clovnilor (flancul slab) arme: mesaje privind frauda și lovitura de stat (din păcate folosite prost sau nefolosite)
  • Instituțiile statului (linia centrală) arme: specifice statului de drept (Constituția și legile, puterea coercitivă a statului)
  • Vestul (flancul puternic) arme: politice, economice, traduse în amenințări cu efect asupra instituțiilor, politicienilor și poporului

Echipa Roșie

  • Președintele Crin (flancul puternic) arme: pîrghiile prezidențiale, inclusiv prin forțarea acestora
  • Guvernul Ponta (linia centrală) arme: pîrghiile executivului, pîrghii administrative sau legislative, abuzul acestora
  • Poporul/media (flancul slab) arme: mesaje către instituții și public, propagandă politică, presiune în stradă

Astfel, avem:

Linia centrală: Instituțiile statului și Guvernul Ponta

Flancurile slabe:Băsescu, dreapta și restul clovnilor/Poporul și media

Flancurile puternice: Președintele Crin/Vestul

Bunul simț ne spune că linia centrală ține greul bătăliei, păstrează echilbrul, ține linia frontului, că flancul slab se apără, dublează unde e cazul sau se ocupă cu diversiuni, în timp ce flancul puternic atacă decisiv, pe partea sa sau acolo unde găsește o breșă.

Deocamdată asistăm la o bătălie de uzură pe high ground-ul CCR, între Instituțiile statului și Guvernul Ponta. Dacă Guvernul Ponta reușește să țină linia suficient de mult, pînă după 2 octombrie, flancul puternic, Crin, poate ataca decisiv și linia centrală a Echipei Bleu, Instituțiile Statului, atacată de pe flanc chiar la lideri, cade. În momentul ăla se prăbușește tot frontul. Pe de altă parte, USL riscă enorm pe frontul CCR/liste și, cu ajutorul Vestului, Instituțiile Statului pot ataca decisiv chiar pe acest front. Dar e foarte greu. Și e greu de crezut că atacul decisiv poate veni de la Instituțiile Statului. Atacul decisiv nu poate fi decît politic și poate veni din interior (slabe șanse), sau din exterior.

Flancul slab al echipei bleu (Băsescu, dreapta și alți clovni) nu pare să aibă minte și resurse să atace cu frauda. Se înghesuie, în lipsă de imaginație și de ceva mai bun de făcut, pe tema listelor, noii dreptei și vacanțelor. Aici vorbim deja de o lume tristă și ridicolă, în care nu ne mai putem încrede.

Flancul slab al echipei roșii, poporul, Dogaru și media își joacă bine rolul, momentan însă acest rol nu e decisiv (repet pentru cei care au deschis blogurile mai tîrziu și n-au prins lovitura de stat: nu sîntem în campanie electorală).

Flancul puternic al Echipei Roșii, Crin, își joacă bine rolul și e încă în expectativă. Dacă gvuernul Ponta ține bine linia CCR, după 2 octombrie flancul Crin, întărit cu Mona Pivniceru, va ataca decisiv și va executa scurt instituțiile statului.

Flancul puternic al Echipei Bleu, Vestul, este cel care poate ataca decisiv. Deocamdată atacă de pe flanc linia CCR și guvernul Ponta.

Dacă Instituțiile Statului, linia centrală a frontului, și Vestul, flancul drept, reușesc în atacul decisiv pe high ground-ul CCR și împotriva Guvernului Ponta, bătălia e cîștigată, frontul advers cade și flancul Crin pleacă acasă cu coada între picioare. Dacă nu reușește, flancul Crin atacă decisiv și scoate din joc Instituțiile Statului.

Tot ce poate face flancul slab al Echipei Bleu, Băsescu, PDL, dreapta și alți clovni, e să țină în șah poporul și media cu tema ”frauda”. Sau putea. Mă rog. Aici deja lucrurile sînt triste.

Spunea cineva pe un blog că avem de-a face cu un război gîndit de pe partea USL de strategi militari (mai mult sau mai puțin ruși) și gîndit de pe partea Forțelor Democratice  de băieți inteligenți și talentați la marketing. Cu tot respectul, diferența e imensă și se vede. E diferența dintre o lovitură de stat executată admirabil și o feștilă democratică dublată de niște discuții bîlbîite depre liste, CNP-uri, căsătoriți și divorțați. Strategii militari ruși îi țin pe băieții de marketing în șah după șah, în așteptarea mat-ului. N-am numărat, dar sînt pe puțin 6-7 șahuri.

Orice s-ar întîmpla mai departe, jos pălăria în fața instituțiilor statului și a oamenilor care sînt acolo.

La final, reiau ce îi scriam cuiva (persoană importantă, nu spui cine):

USL nu mai are limite. E clar. Băieții nu mai au nimic de pierdut, merg la totul sau nimic, sînt disperați. Singura șansă e decapitarea justiției și serviciilor. E la disperare. Nu se uită în stînga, în dreapta. E o cursă contracronometru înainte. Acum sînt mai vulnerabili ca niciodată.

PS. Ca să n-o paț ca Ponta, la bibliografie ar trebui să trec: RTW, TOAW III, MTWII, ETW, NTW, WINSPMBT, COH etc.

PS2. Pentru cei care-s cu fotbalul, lucrurile pot fi traduse așa: Guvernul Ponta atacă pe centru atrăgînd în clinci mijlocașii defensivi și fundașii centrali, apoi schimbă pe extremă, la Crin, care, cu părul în vînt, ca Lăcătuș, înscrie ca-n meciul cu Spartak Moscova (1988?), IFK Goteborg (1989).

E oficial. Romania a iesit din Europa si a intrat in dictatura

România trăiește cel mai prost moment al său din 15 iunie 1990 încoace. Numai că atunci aveam viitorul în față. Acum nu-l mai avem. Atunci timpul avea răbdare cu noi. Acum nu mai are. Atunci aveam 15 ani, acum am 37. Atunci Europa avea răbdare cu noi, acum nu mai are. Atunci abia ieșeam din comunism, aveam o scuză. Acum nu mai avem nicio scuză.

Crin Antonescu este președinte interimar pînă cel tîrziu pe 12 septembrie. Pe 12 august expiră delegarea lui Daniel Morar. LATER EDIT: Laura Codruța Kovesi i-a prelungit acum delegarea lui Daniel Morar pe 6 luni. Efectul asupra economiei va fi devastator. Efectul asupra încrederii pe care instituțiile internaționale și investitorii străini o au în România va fi devastator. Efectul asupra moralului românilor, asupra acelei pături active de români, va fi devastator. Acei judecători CCR care încă au onoare, ar trebui să-și dea demisia, nu să gireze o asemenea mascaradă.

Dacă listele pot fi puse la îndoială oricînd, în România nu se mai pot ține alegeri și rezultatul acestora nu mai poate fi oficializat.

18 292 464 sînt acum pe liste

8 459 053 au participat la referendum

16 918 105 ar trebui să fie pe liste ca referendumul să se valideze

1 374 359 trebuie scoși de pe liste ca să se valideze referendumul

Listele pot fi modificate doar pe baza actelor de stare civilă.

Tema săptămînii au fost listele, numărul de alegători cu drept de vot, numărul de morți, de vii, de plecați și de veniți. Nu lovitura de stat, nu frauda. Rezultatul imbecilității îl vedeți astăzi.

Este un păcat să faci pe deșteptul dar este un păcat capital să faci pe prostul și să-ți iasă atît de bine.

UPDATE. Băsescu/PDL, prin lipsa de reacție după frauda masivă din 29 iulie, au reușit să legitimeze un referendum pe care nici ei nu știu prea bine să explice de ce l-au boicotat. Ceea ce s-a întîmplat în ultima lună poate fi rezumat prin următoarea expresie: s-a întîlnit hoțul cu prostul.

CCR si referendumul

Daca legea aplicabila referendumului ar fi cea in vigoare la data de 06.07.2012, ce ne facem cu modificarea intrata in vigoare la data de 27.07.2012, privind extinderea intervalul orar, modificare care, de altfel, si-a produs efectele? aplicam regula de 3 simpla in ceea ce priveste participarea ? 😀

In realitate, normele cuprinse in legea referendumului sunt norme de procedura, de imediata aplicare. altfel spus, pe masura ce au intrat in vigoare, legile noi (de modificare a legii referendumului) s-au aplicat de indata.

Pe de alta parte, prin Decizia nr. 731/2012, CCR a apreciat conditia cvorumului ca reprezentand „o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală”.

Din efectul obligatoriu, erga omnes, al deciziilor CCR rezulta incidenta acestora asupra situatiilor juridice in curs si care nu si-au epuizat efectele (ICCJ a pronuntat un RIL pin care a recunoscut incidenta deciziilor CCR inclusiv in ceea ce priveste actiunile aflate in curs de desfasurare). de notat faptul ca puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.In concluzie, legea aplicabila referendumului este cea rezultata in urma ultimei modificari intrate in vigoare in data de 27.07.12, incluzand, asadar, conditia cvorumului de participare.

A fost sau n-a fost lovitura de stat? Occidentul, statul de drept si Curtea Constitutionala

Update luni 10 iulie 2012, ora 19.17

Alt cap de acuzare:

Guvernul se folosește de prevederi neconstituționale într-o formă practic inatacabilă la Curtea Constituțională. Mai exact, aceleași prevederi ale legii referendumului care au fost declarate neconstituționale de CCR se regăsesc și în OUG-ul după care se va ține referendumul, OUG care nu poate fi atacat decît de Avocatul Poporului. Dacă naționalizarea proprietăților este neconstituțională, USL o introduce într-o OUG care nu poate fi atacat decît de Avocatul Poporului (care nu vrea să o atace) și o pune în practică. USL încalcă Constituția, statul de drept, drepturile omului, democrația și o face fără ca una dintre autoritățile statului să poată reacționa, după ce în prealabil a avut grijă să le amputeze. Referndumul se va ține după prevederi neconstituționale, declarate ca atare de Curtea Constituțională. Dacă n-am voie cu nitroglicerina în sticlă, o aduc în termos, că nu se vede prin el.

Curtea Constituțională le-a dat dreptate occidentalilor:  a fost lovitură de stat

Cînd au vorbit de atac împotriva statului de drept și de lovitură de stat, occidentalii (guvernul și ambasadorul american, Angela Merkel și guvernul german, șeful socialiștilor germani, parlamentari germani, guvernul francez, guvernul italian, Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Barosso, Rompuy, Parlamentul European) s-au referit în primul rînd la restrîngerea atribuțiilor Curții Constituționale. Ei bine, astăzi Curtea Constituțională a decis că Ordonanța de Urgență prin care guvernul Ponta a încercat să-i restrîngă atribuțiile este neconstituțională.

USL s-a folosit de o lovitură de forță pentru a bloca exercitarea atribuțiilor instituțiilor statului. Lovitura de forță constă în combinația a mai multor decizii luate de guvernul Ponta și de majoritatea parlamentară în așa fel încît Curtea Constituțională și Parlamentul să nu-și poată exercita atribuțiile. Însă, pentru ca aceasă combinație a deciziilor să poată fi eficientă astfel încît să se constituie într-o lovitură de stat, guvernul Ponta a apelat la o altă lovitură de forță: preluarea Monitorului Oficial și publicarea arbitrară a legilor, ordonanțelor și hotărîrilor, astfel încît acestea să nu producă efecte decît atunci cînd dorește USL și doar în ordinea în care dorește USL.

USL, comuniștii la 1917 și naziștii la 1933

Pentru mai multe detalii, citiți istoria preluării puterii de comuniști în 1917 și de naziști în 1933 și veți vedea ce rol are restrîngerea atribuțiilor puterilor în stat printr-o combinație de utilizare abuzivă a legilor (în cazul USL: OUG-ul neconstituțional de restrîngere a atribuțiilor CCR, OUG-ul de modificare a referendumului și hotărîrile de revocare a președinților Camerelor), utilizare arbitrară a autorității asupra anumitor instituții și atribuții (în cazul USL: a Monitorului Oficial și a atribuțiilor de publicare a normelor în MOf), intimidare (în cazul USL: amenințările la adresa Curții Constituționale, la adresa justiției, la adresa opoziției politice, la adresa jurnaliștilor) și dezinformare/propagandă (în cazul USL: Trustul Intact, RTV, lideri de opinie și reprezentanți ai societății civile ca Emil Hurezeanu, Cristian Pîrvulescu, Alina Mungiu-Pippidi, Stelian Tănase, Victor Alistar, Mircea Dinescu, Mugur Ciuvică ș.a.)

Sebastian Lăzăroiu zice așa: 

Sebastian Lăzăroiu: Din ce spune CCR se vede că lovitura de stat a existat.

Pentru că:

  • cererile în legatură cu Blaga și Anastase sunt INADMISIBILE deoarece Guvernul nu a publicat în Monitorul Oficial hotărîrile de revocare decît după ce a intrat în vigoare OUG privind restrîngerea atribuțiilor CCR.
  • care OUG este declarată neconstituțională de CCR abia azi
  • pentru că Avocatul Poporului pus de ei nu a contestat cînd trebuie OUG
  • deci USL avea nevoie de acest OUG doar cît să scape de Blaga și Anastase (să blocheze contestarea hotărîrilor).
Ca să fie clar: Curtea Constituțională nu spune că hotărîrile de revocare ale președinților celor două Camere sînt constituționale ci că ele nu puteau fi atacate la Curtea Constituțională deoarece acest drept fusese luat printr-o Ordonanță de Urgență dată de Guvernul Ponta prin care se restrîngeau atribuțiile Curții și care astăzi a fost declarată neconstituțională de Curte.

Credibilitatea Curții Constituționale este vitală

Este extrem de important, este vital să nu atacăm Curtea Constituțională, să nu slăbim credibilitatea și forța Curții Constituționale. Astăzi, Curtea Constituțională a decis că restrîngerea atribuțiilor sale de către Guvernul Ponta este neconstituțională și a constatat lovitura de forță dată de USL prin măsurile combinate de preluare a Monitorului Oficial și restrîngere a atribuțiilor Curții Constituționale. Prin preluarea Monitorului Oficial și publicarea arbitrară a normelor și restrîngerea atribuțiilor Curții Constituționale USL a făcut imposibilă contestarea deciziilor sale la Curtea Constituțională. Astfel, a restrîns atribuțiile instituțiilor statului.

Concluzia 1

Legea prin care hotărîrile Parlamentului pot fi contestate la Curtea Constituțională este în vigoare (OUG prin care era modificată fiind neconstituțională). Deci parlamentarii pot contesta la Curtea Constituțională hotărîrea de suspendare a Președintelui. Mai mult decît atît, am înțeles că pot contesta și hotărîrile de revocare ale lui Vasile Blaga și Roberta Anastase.

Concluzia 2

Săptămîna trecută am avut o tentativă de lovitură de stat prin care USL dorea preluarea totală a puterii, restrîngerea atribuțiilor prin care instituțiile vitale ale statului de drept, așa cum e Curtea Constituțională, ar fi putut controla și echilibra raportul dintre puterile statului și ar fi dat posibilitatea puterilor în stat să se controleze reciproc astfel încît una dintre ele să nu le înghită pe celelalte două și să ajungem în tiranie. Lovitura de stat dată de USL a reușit parțial și temporar.

 

PDL și Hotnews și EVZ

Pentru PDL-iști și Hotnews și EVZ, mai citiți și bloguri, gîndiți mai încet și mai așezat și mai consultați-o și pe Elenina Nicuț. Mai ales pentru PDL-iști: vă implor, dacă sînteți așa cum sînteți, și știți și voi cum sînteți, măcar citiți, măcar ascultați.

Contestarea la Curtea Constituțională

În secunda 2 după publicarea deciziilor CCR în Monitorul Oficial, PDL trebuie să conteste la Curtea Constituțională hotărîrile de revocare a lui Blaga și Anastase și hotărîrea de suspendare a lui Traian Băsescu.

Laura Ștefan: Ce s-a decis azi la CCR

  1. e neconstitutional sa interzici curtii sa analizeze hotararile Parlamentului. Probabil s-au extins si pe OUG data de guvernul Ponta pe acest aspect. Decizia CCR e in vigoare de la publicarea in MOf. Asta inseamna ca abia dupa aceasta data poate CCR sa verifice hotararile Parlamentului.
  2. a respins ca inadmisibile contestatiile pe revocarea lui Blaga si a Robertei Anastase –  cel mai probabil constatand ca OUG care nu permite CCR sa analizeze hotararile Parlamentului e inca in vigoare pana la publicarea deciziei CCR care o declara neconstitutionala. Dupa acea data Blaga si Anastase pot face iarasi contestatii si abia atunci CCR se va pronunta pe fond. Pentru ca a decis ca nu se poate pronunta pe contestatia lui Blaga, Antonescu ramane interimar.
  3. a respins conflictul constitutional – probabil zicand ca avizul CCR e consultativ si Parlamentul face ce vrea oricum. Cum hotararea Parlamentului prin care Presedintele a fost suspendat nu poate fi atacata la CCR pana la publicarea deciziei care a declarat neconstitutionala restrangerea competentelor CCR, inseamna ca CCR nu a putut azi sa se pronunte pe asta.”

Sîntem în plină consecință a loviturii de stat

Situația de acum (Crin Antonescu – președintele Senatului și președinte interimar, Zgonea – președintele Camerei, Traian Băsescu suspendat) este rezultatul restrîngerii atribuțiilor Curții Constituționale, restrîngere declarată neconstituțională. Mai plastic, USL a intrat în cameră, i-a legat mîinile la spate Curții Constituționale și a violat Constituția. Între timp Curtea Constituțională și-a dezlegat mîinile iar USL zice că violul a fost legal atîta timp cît Curtea Constituțională n-a intervenit. Dacă îmi legi mîinile la spate și îmi iei banii din buzunar, faptul că nu te pot opri nu înseamnă că ți-am dat acordul să-mi iei banii din buzunar.

Utilizarea abuzivă a instituțiilor statului

Întrebarea care se pune e următoarea: ar fi putut USL să ajungă la acest rezultat doar dintr-o combinație de acte normative? Nu. Cheia este forța. Și anume, utilizarea abuzivă a Monitorului Oficial și a Avocatului Poporului. Pentru a-și susține actele normative și deciziile (anticonstituționale în spirit, neconstituționale în literă) USL a avut nevoie de două instituții ale statului care să blocheze funcționarea celorlalte: Avocatul Poporului, care nu și-a îndeplinit atribuțiile, și Monitorul Oficial, care și-a îndeplinit atribuțiile abuziv și arbitrar, după modelul ISC-Grăjdan.

Constituționalitatea hotărîrii de suspendare a Președintelui

ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

ARTICOLUL 142 

(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

Scrie clar în Constituție: ”…fapte grave care încalcă prevederile Constituției” Nu scrie că Președintele se suspendă cînd Parlamentul decide, se suspendă cînd există încălcări grave ale Constituției. Existența încălcărilor grave ale Constituției este condiția sine qua non a suspendării. Poate decide Parlamentul cînd cineva încalcă grav Constituția? Poate decide Parlamentul asupra constituționalității actelor cuiva? Nu. Acest lucru îl poate face doar Curtea Constituțională. Doar Curtea Constituțională verifică și decide constituționalitatea, implicit doar Curtea decide dacă cineva a încălcat sau nu grav Constituția. Suspendarea Președintelui presupune o decizie pe constituționalitatea actelor sale. Iar singura instituție a statului român să decidă constituționalitatea actelor este Curtea Constituțională. Astfel, Curtea Constituțională se poate pronunța pe conținutul hotărîrii de suspendare a Președintelui, conținut în care se regăsesc motivele suspendării, adică presupusele încălcării grave ale Constituției. Dacă în Constituție se prevede expres ca condiție sine qua non a suspendării existența încălcărilor grave a Constituției, adică existența unei decizii referitoare la constituționalitatea actelor Președintelui, decizie pe care nu o poate lua decît Curtea Constituțională, atunci Președintele nu poate fi suspendat fără existența unei decizii a Curții Constituționale privind constituționalitatea actelor Președintelui. Hotărîrea de suspendare poate fi văzută ca un rechizitoriu al procurorului iar decizia Curții Constituționale ca o sentință a instanței judecătorești. Parlamentul înșiră acuzațiile, Curtea Constituțională decide dacă sînt sau nu întemeiate. Parlamentul nu poate decide asupra constituționalității actelor Președintelui deoarece această atribuție aparține exclusiv Curții Constituționale.

Dacă Președintele este suspendat în lipsa existenței unor încălcări grave a Constituție (așa cum se stipulează expres în Constituție) atunci se încalcă principiul supremației Constituției și o hotărîre a Parlamentului este deasupra Constituției. Astfel, o hotărîre care nu respectă principiul supremației Constituției, este o hotărîre neconstituțională.

Rolul consultativ al Curții Constituționale în situația suspendării Președintelui

Propunerea de suspendare și suspendarea propriu-zisă sînt acte diferite. Avizul consultativ se dă pe propunerea de suspendare. Apoi Parlamentul ia sau nu decizia de suspendare. Care este alt act. Dacă Curtea Constituțională se pronunță asupra propunerii de suspendare de ce nu se poate pronunța și asupra hotărîrii de suspendare? Rolul consultativ al Curții intervine doar în cazul propunerii făcute de parlamentarii suspendaci, nu și în cazul hotărîrii propriu-zise de suspendare.

Avizul e o informație. Parlamentarii vor să-l suspende pe Președinte și sînt obligați să ceară părerea specialistului (Curtea). Care le zice: aveți temeiuri, e ok, sau nu aveți temeiuri să faceți asta. Atenție, înainte de a face acțiunea respectivă (suspendarea propriu-zisă). Vreau să te dau afară din afară din casă și cer părerea administratorului, care îmi zice că n-am motive să te dau. Eu totuși te dau. Atunci tu te poți adresa administratorului, cerîndu-i să spună dacă te-am dat afară întemeiat sau nu și te poate repune în drepturi, poate anula acțiunea mea de a te da afară. Ideea de a te da afară nu e același lucru cu acțiunea de a te da afară. Nu sînt identice. Avizul vizavi de intenție e informație, e sfat profesional acordat uneia dintre părți, judecata asupra acțiunii e arbitraj.

Cartea pentru copii proști

Curtea a spus că ai traversat pe verde. Însă, înainte de a traversa, ai ieșit dintr-o casă în care ai violat o femeie. Curtea nu a spus că nu a fost viol. A spus doar că n-ai încălcat regulile de circulație. Un violator care trece pe verde nu e mai puțin vinovat de viol. Mă ofer voluntar să traduc întîmplările politice în povești pentru copii, ușor de înțeles, chiar și de pedeliști. Bleen, fabulistul PDL-ului.

Monitorul Oficial

Prin nepublicarea în Monitorul Oficial se restrîng drepturi. Și se neagă atribuții. Amînarea publicării unei decizii a CCR, care face ca în toată această perioadă să rămînă în vigoare o lege neconstituțională, în condițiile în care această amînare produce efecte juridice (referendum, demitere a Președintelui) și nu permite exercitarea atribuțiilor statului (controlul de constituționalitate, de exemplu) este echivalentă loviturii de stat.

Laura Ștefan – Demolarea Constituţiei în trei paşi

Insemnari din dictatura: Majoritatea parlamentara desfiinteaza practic Curtea Constitutionala

USL a decis desființarea Constituției, și pe cale de consecință, desființarea Parlamentului și a tuturor instituțiilor și autorităților stipulate de Constituție. Sîntem în plină dictatură.

 

Acest atac intern la adresa statului român este echivalent, prin efectele pe care le produce, unei agresiuni externe la adresa României.

Nu uitați, astăzi la 18.00, ne vedem în Piața Revoluției. Blogariștii, cititori, comentatori și autori, se întîlnesc la 17.45 în față la La Mama (Episcopiei 9, lîngă Ateneu).

Mitingul de la Cluj, ora 19.00, Piața Unirii.

Curtea Constituțională este obligată să dea aviz consultativ pentru suspendare pînă vineri, 6 iulie, ora 12.00, a decis, prin vot, majoritatea parlamentară. Dacă nu, USL va merge mai departe cu suspendarea fără avizul Curții Constituționale. Este o încălcare a separației puterilor în stat (care nu se află în relație de subordonare între ele), este o încălcare a Constituției (Constituția României, Titlul V – Curtea Constituțională, Art. 146 –  Atribuțiile Curții Constituționale, litera h: dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României). Prin nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, Parlamentul desființează practic Curtea Constituțională, adică garantul supremației Constituției (Constituția României, art. 142).

O instituție ale cărei decizii nu sînt respectate și care nu are forța de a le impune este o instituție care practic nu există. Pentru Parlamentul României, deciziile Curții Constituționale au tot atîta valoare cît deciziile luate de un grup de prieteni la bere. Deciziile celor două entități, Curtea Constituțională și Grupul Prietenilor de Bere, nu produc consecințe. Cu alte cuvinte, cele două entități practic nu există, atîta timp cît deciziile lor nu produc consecințe. O instituție este suma atribuțiilor sale. Atribuțiile Curții Constituționale presupun anumite consecințe ale deciziilor luate de Curte. Dacă aceste consecințe nu există, nu există nici atribuțiile și, pe cale pe consecință, nici Curtea Constituțională nu există.

Avizul e consultativ dar nu facultativ, cum spunea cineva. Avizul este un pas necesar în procedura de suspendare. El trebuie să existe. Dacă vor merge mai departe fără aviz, toată procedura suspendării e nulă. Să nu confundăm conținutul avizului consultativ al Curții Constituționale cu existența sa. Parlamentul poate ține sau nu seama de conținutul său, dar nu poate ignora existența sa. În procedura de suspendare existența avizului consultativ este obligatorie, chiar dacă Parlamentul poate alege sau nu să-i respecte conținutul. Să repetăm clar, să înțeleagă și USL-ul: avizul este consultativ, existența avizului este obligatorie. Continuarea procedurilor de suspendare fără existența avizului consultativ înseamnă clar, fără dubiu, cu subiect și predicat, lovitură de stat.

Parlamentul nu este o instituție divină. Este o instituție constituțională. Fără Constituție, Parlamentul nu există. În momentul în care majoritatea parlamentară decide ignorarea și desființarea Constituției, decide desființarea Parlamentului. Azi și mîine, USL decide desființarea Constituției, a Parlamentului, a Curții Constituționale, a Președinției, a tuturor instituțiilor statului de drept. Sîntem în plină dictatură.

Constituția este dovada împuternicirii reprezentării poporului de către Parlament. Această reprezentare nu se exercită decît în condițiile stipulate de Constituție, de contractul dintre popor și Parlament. Dacă Parlamentul încalcă cadrul decis de împuternicire, contractul dintre cele două entități, poporul și Parlamentul, devine nul.

O Constituție care nu produce efecte nu e decît o sumă de fraze inutile scrise pe o hîrtie cu care oricine se poate șterge la cur – Ponta, Antonescu și USL o fac chiar în acest moment.

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

ARTICOLUL 1

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

ARTICOLUL 2

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

ARTICOLUL 11
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

ARTICOLUL 61 
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

ARTICOLUL 80 
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

ARTICOLUL 102 
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

ARTICOLUL 124 
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

ARTICOLUL 125
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.

ARTICOLUL 126
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

ARTICOLUL 131 
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

ARTICOLUL 132
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

ARTICOLUL 133 
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

ARTICOLUL 142 
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

ARTICOLUL 145
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.

şi libertatea nu o poate garanta pînă la urmă nici o lege, nici o constituţie, nici o curte de justiţie, nici un procedeu juridic. ce rămîne pînă la urmă pentru asigurarea libertăţii? care e chezaşul sigur? numai unul: curajul fizic al indivizilor. (nicolae steinhardt)

Astazi, in Piata Victoriei, ora 19.00. Si miine, si poimiine.

Nu plecăm din stradă atîta timp cît statul de drept este în pericol

 

Şi libertatea nu o poate garanta pînă la urmă nici o lege, nici o constituţie, nici o curte de justiţie, nici un procedeu juridic. Ce rămîne pînă la urmă pentru asigurarea libertăţii? Care e chezaşul sigur? Numai unul: curajul fizic al indivizilor. (Nicolae Steinhardt)

 

Freedom is never more than one generation away from extinction. We didn’t pass it to our children in the bloodstream. It must be fought for, protected, and handed on for them to do the same, or one day we will spend our sunset years telling our children and our children’s children what it was once like in the United States where men were free. (Ronald Reagan)

 

Acesta nu este un război al PDL cu USL, al dreptei cu stînga. Este un război dus de Mafie împotriva Justiției, împotriva statului de drept, împotriva cetățenilor români.

Asistăm la o lovitură de stat dată de Mafie. Condamnarea lui Năstase a aprins beculețul și a dat semnalul întregii Mafii că nu mai e de glumit. După încercarea lui Ponta de a-l salva pe Năstase în al 12 lea ceas, prin intermediul lui Grăjdan, dejucată de procurori, după încercarea lui Ponta și Rus de a-l salva pe Năstase în al 13 lea ceas, prin intermediul Ministerului de Interne, Poliției și medicilor de la Spitalul Floreasca, dejucată deasemenea, de procurori, brațul politic al Mafiei, USL, condus de Victor Ponta și Crin Antonescu, a decis să scape de procurori. Ultimul obstacol e Președintele. Atîta timp cît e Băsescu președinte, USL-ul nu se poate atinge de procurori  și judecători. Dar pentru a-l suspenda pe Președinte, trebuie să treacă de Curtea Constituțională, de Constituție și de lege. Zis și făcut.

În pericol nu sînt doar cele mai importante instituții ale democrației, nu doar autoritățile statului român, nu doar puterea judecătorească. În pericol e statul român, în pericol e locul României pe harta statelor civilizate și democratice, în pericol e libertatea noastră. În pericol nu sîntem numai noi. Noi putem pleca din țară (încă mai putem). Dar ce vor face ce se vor naște aici peste 3 ani, peste 10 ani, peste 27 de ani?

În 1931 dacă îi spuneai unui român că în cîțiva ani se va intra într-o dictatură din care va ieși abia în 1990, ți ar fi rîs în nas și te-ar fi considerat nebun, paranoic, catastrofist. În 1931 s-a născut bunica mea. În 1989, cînd România scotea timid capul din dictatură, bunica mea avea 68 de ani. Din ăștia 68, 44 îi trăise sub comuniști și 3 sub Antonescu. Habar nu a avut ce s-a întîmplat,  habar nu  avut ce a lovit-o. Dacă vrem ca copiii și nepoții noștri să nu se nască și trăiască sub jug fără măcar să realizeze ce li se întîmplă, ieșiți în stradă!

Lista neagră a instituțiilor statului român preluate de USL sau aflate sub asediu:

  1. Președinția României
  2. Curtea Constituțională a României
  3. Președinția Senatului
  4. Președinția Camerei Deputaților
  5. Consiliul Superior al Magistraturii
  6. Înalta Curte de Casație și Justiție
  7. Parchetul General
  8. Direcția Generală Anticorupție
  9. Agenția Națională de Integritate
  10. Avocatul Poporului
  11. Monitorul Oficial
  12. Institutul Cultural Român
  13. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare
  14. Comisia de Etică din subordinea Ministerului Educației

Scopurile USL: preluarea totală a puterii și salvarea mafioților de sau de la pușcărie. Se încearcă suspendarea lui Băsescu nu numai pentru a ajunge la procurori ci și pentru a-l grația pe Adrian Năstase. Mafia e îngrozită de ceea ce i s-a întîmplat lui Năstase. Acesta e motivul pentru care Dan Voiculescu și-a dat demisia din Parlament, pentru a scăpa de Înalta Curte de Casație de Justiție. Acesta e motivul pentru care USL-ul atacă astăzi cu violență Justiția și statul de drept.

MRU și ICCD aveau în intenție ieșirea în stradă zilele astea. Pedeliștii au aflat și au decis să-i dea una scurtă lui MRU. Astfel, a ieșit Cezar Preda (un luzăr de la Buzău, nu-l știți voi) și a anunțat mitingul de joi, compromițînd astfel ideea de manifestare liberă și deturnînd protestul. Dar nu-i nimic. Dacă MRU, băiat finuț, de dragul unității dreptei, a tăcut și a înghițit, noi, care nu sîntem nici politicieni, nici băieți finuți, putem deturna înapoi mitingul și, dacă sîntem mulți și deciși, îi putem trimite pe liderii pedeliști acasă. Mitingul de joi este mitingul nostru, nu al PDL-ului. PDL-ul doar a încercat să-l deturneze, nu ca să-l folosească la ceva, ci doar ca să-l blocheze pe MRU. Așa cum spuneam, dacă nu mergem joi la miting și îi lăsăm pe Cezar Preda, Mircea Toader și Gheorghe Albu să se manifeste, se va striga numai: Domnul Ponta e incorect! Domnul Ponta e incorect! Domnul Ponta are o atitudine greșită! Domnul Ponta are o atitudine greșită! Eu zic să nu ne bazăm prea mult pe PDL. PDL e un corp inert, condus ori de înapoiați mintal, ori de complicii Mafiei la lovitura de stat. Pedleiștii au de ales. Ei pot trece la USL și scuipa în capul justiției de acolo. Justiția nu are de ales. Noi nu avem de ales. Nu ne putem baza nici pe reacțiile occidentale. Deocamdată, abia a ieșit ambasadorul american, cu chiu cu vai, în al paișpelea ceas. Nu ne putem baza decît pe noi.

Dacă USL reușește, niciun politician nu se va mai teme niciodată de justiție.

PS. Ne sunăm între noi să vedem unde ne întîlnim. Sau veniți cu idei de punct de întîlnire.

PS2. Azi, la 19, în față la Muzeul de Geologie. Ne vom recunoaște după pulanele din spinare.