Live din elicopter: sindromul păsăricii loveşte din nou

E iarnă. E criză. Afară, vreo cinşpe grade cu plus lovesc năpraznic termometrul care, în mod normal, ar fi trebuit să arate cu minus. Scumpirile bat la uşă. Timid, dar bat. Jigodiile de ucrainieni şi-au plătit factura la gaz pe luna decembrie. Şomajul ameninţă o mare parte a populaţiei, chiar şi pe cei care o freacă pe bani. Valuri de viitori şomeri invadează un supermarket. Printre ei, o reporteriţă Realitatea TV îşi face datoria. Ochii ei de vulturiţă îl zăresc printre viitorii fără viitor pe Dictator. Întreb încă o dată regia, e gata banda aia? Hai mai repede cu banda, ce dracu facem? Soseşte şi banda, prilej cu care aflăm următoarele:

– coşul dictatorului a fost pe jumătate plin (ştire pozitivă);

– chiorul a stat mai bine de o oră  în supermarket. A făcut poze şi  a vorbit cu SDF-ii*  (ştire aşa şi-aşa);

– piratul a cumpărat aşa: apă, ca şi data trecută, înainte de referendum, fructe, produse lactate, roşii (a ezitat – l-a văzut găinuşa cu ochii ei – schimbîndu-le pe cele greceşti cu cele turceşti şi invers, ezitare care va avea un impact major asupra politicii externe în următorii cinci ani – ştire negativă);

– preşedintele a zîmbit, deci pare în toane bune, deci s-ar putea ca reporteriţa să se întoarcă cu telefonul acasă (ştire al naibii de pozitivă pentru gîscă).

Aici intervine vocea experimentată a lui Cosmin Stan, din studio. Merele, roşiile erau de provenienţă românească?

Porumbiţa (între timp am aflat că o cheamă Mihaela, dragostea cuiva, n-are importanţă) a rămas încurcată. Nu crede că în România se produc ardei aşa mari (analiză care poate fi detaliată la Ora de foc cu Mugur Ciuvică). Cosmin Stan, din studio, speră că măcar merele să fie româneşti. În sfîrşit, vine marele moment în care Dictatorul răspunde la întrebări.

„Ceva dintre cumpărăturile pe care le-aţi făcut sînt produse accizabile? Cum vi se par preţurile?” Tiranul i-o taie scurt, preţurile nu i se par cu mult mai mari (non-ştire, dar să nu descurajăm).

Mihaela revine  cu o întrebare dificilă: „roşii româneşti n-aţi cumpărat?” Odiosul a cumpărat doar mere româneşti, iar morcovii i se par de necumpărat (cred că supermarketul ăla se va închide de mîine, iar patronul arestat şi judecat). Mihaela îi sugerează piaţa – citez din memorie –  „Deci, domnu’ Băsescu, aţi fost aseară la piaţă? Vă întreb, aseară la piaţă aţi fost? Domnu’ Băsescu, aseară s-a întîmplat un lucru grav…” ( un domn dizabil din strada Paris se întreabă cum o cheamă pe fata asta… pare talentată)

Dictatorul s-a arătat incapabil să dea, pînă la promulgare, un răspuns despre dezbaterea bugetului în Parlament, i-a trimis pe reporteri la plimbare să întrebe partidul-stat în legătură cu propunerea lui Fenechiu de intrare la guvernare. Câteva momente de ezitare pe care Cosmin Stan le salvează inspirat: „Mihaela, aş vrea să îl întreb pe domnul preşedinte de ce a returnat roşiile”. Mihaela e promptă, de data asta, şi repetă întrebarea. Nemernicul ceruse preambalate, iar un lingău angajat al gospodăriei de partid supermarketului i-a adus imediat altele care să corespundă moftului dictatorial (fata asta merită o primă, ce dacă e criză).

Cosmin Stan îl ţine pe dictator în corzi, din studio: „Ce-a mai avut în lista de cumpărături?” Mihaela repetă întrebarea: „V-a întrebat cineva dintre cei cu care aţi stat de vorbă… bla-bla ceva de nuntă?” Al dracului Dictator, evaziv, cică s-o întrebe pe prinţesa moştenitoare. (mogulul îi retrage prima pitulicei)

La finalul live-ului, succes de mandat: Dictatorul a bifat tot ce era în listă. (Corbii resimt criza: stîrvuri mai mici, jumulire, etc.)

*sans domicile fixe

Răspunsul lui Cristian Preda pentru Blogary. Cu întrebări adăugite.

În comentariul de aici, Cristian Preda răspunde:

Va multumesc pentru observatii. Voi tine seama de ele. Candidatura dlui. Boc nu era o gluma, nici o ironie ieftina. Este vorba despre o procedura frecvent utilizata de catre politicieni pentru a-si consolida sau testa legitmitatea. De altfel, din informatiile de care dispun, domnului Boc i s-a propus sa faca acest lucru. Nu cunosc motivele pentru care a refuzat. Sunt convins ca o asemenea candidatura ar fi adus o victorie importanata pentru premier. Nu situ ce penelist sau pesedist care nu e deja ales l-ar fi putut infrange.

Tin, de asemenea, sa adaug doua lucruri.

Primo: Sunt un sustinator al dlui Boc. Nu vreau nici sa ii pun in discutie autoritatea in PDL, nici – cu atat mai putin – sa sprijin o fronda irationala. Apreciez, de altfel, faptul ca spre deosebire de alti lideri de partide dl Boc a avut taria de caracter sa accepte ca pot exista doua voci in partid. E ceva elementar, dar in Romania au trecut 20 de ani pana ce acest lucru a fost acceptat. Sper sa nu mai treaca alti 20 pana se accepta o a treia…

Secundo: Cred ca pot ajuta PDL punand intrebari pe care cetatenii sau, de ce nu?, membri ai PDL fara notorietate sau lipsiti de curaj ar vrea sa le puna. Un partid traieste de pe urma acestor relatii cu cetatenii, nu doar de pe urma retelelor financiare.care dubleaza sau pur si simplu sustin structura de resurse umane.

Îi mulțumim domnului Preda pentru că e consecvent cu propriile afirmații din ultimul paragraf și ne răspunde. Aș adăuga cîteva observații, stimulate de comentariul de mai sus:

1. Mulți se grăbesc să-l vadă pe Cristian Preda exclus din PDL înainte de congres. Adevărata întrebare rămîne: Care e poziția lui Băsescu? Nimeni din greii PDL nu cred că s-ar risca acum să intre în conflict cu Marinarul care mai are în față 5 ani de mandat. Mie mi se pare interesant că după o campanie electorală cruntă, în care greii PDL s-au făcut destul de discreți și în care Băsescu a trebuit să le înghită toate broaștele pentru că avea nevoie de logistica lor, cheile ajung din nou la Băsescu.  Vă amintiți privirea lui  din interviul cu Chireac? Eu i-o văd chiar acum:)

2. Înafară de „timizii” din PDL, pe cine reprezintă Preda? Nu știu cine-l vede  hazardîndu-se să candideze la președinția partidului. Atunci, care e candidatul pe care grupul reformator al lui Preda îl va susține? Aici apar într-adevăr cîteva posibilități interesante, în caz că grupul cu pricina apucă să se coaguleze. Prima opțiune, avînd în vedere și comentariul de mai sus, e Emil Boc, evident. Dar, întreb eu, de ce nu Valeriu Stoica?

3. Care e poziția „noului val”? Pînă una alta Sever Voinescu l-a contrazis pe Preda în ce privește cazul Honorius și oligarhizarea. Însă nu are deloc aerul să fie un mare susținător al domnului Oltean. TRU, Macovei și restul lumii, tac. La fel și Valeriu Stoica. Deocamdată:)

Nu cred că dl Preda a acționat după un scenariu, cred mai degrabă că a primit încurajări sau aprobări mute. De aici și unele bîjbîieli și afirmații nefericite. Ce a început însă, nu mai poate fi oprit. Sper doar ca dl Preda să aibă luciditatea de a nu se oferi ca victimă colaterală.

A rămas Năstase fără bani?

Aţi văzut ceva mai jenant decât un fost prim-ministru cu adsense pe blogul găzduit gratuit? A rămas fără diurna economisită cu grijă în urma celor 5 ani cât a fost în Guvern? Nu are 5 dolari să îşi pună blogul pe o adresa normală?

Domnule Preda, chiar dacă vă cheamă Cristian, nu e cazul să fiți Mungiu!

Asta e tot. Din moment ce la noi se comentează mai bine decît se scrie, am să mă rezum la titlu. Cititorii noștri vă vor lămuri eventualele neclarități.

PS: Pentru cititorii de dimineață, 4 adăugiri:

1. Bleen îmi spunea: Puterea se ia, nu se dă. Are dreptate. Băsescu l-a sprijinit pe Preda dar, vorba ceea, Zeus nu-ți bagă în traistă. Acum Preda luptă pentru putere în partid în numele unor principii. Lupta pentru putere presupune gesturi de putere, mai ales că e de așteptat o rezistență serioasă. Așadar, ieșirea în public e absolut normală, istericii sînt cei care o acuză.

2. Disciplina e necesară. Asta e valabil în perioadele normale. Acum PDL trece printr-o perioada excepțională, toate amînările s-au întors să bată la ușă iar la Boc la telefon au început să sune morții de prin debaralele partidului. Reforma, modernizarea și implicit tranziția de putere sînt prin natura lor indisciplinate. Disciplina politică perpetuă e dictatură.

3. Preda nu e un nebun singur. Era de bănuit că și-a făcut un calcul. Dovada? Stirile de genul celei de aici. Ironia extraordinară pe care nimeni nu o sesizează încă, e că domnul Preda, „un intelectual rupt de realitate, fără experiență politică”, dă o lovitură politică în forță. Honorius a fost crăpătura în care și-a înfipt dalta. Ciocanele care au urmat crapă alte blocuri de marmură…

4. Domnul Preda se ia totuși prea în serios. Crisparea lui academică sub care lucește nemilos un deficit de simț al umorului, l-a adus în situația de a comite niște gafe geonistice, cum e cea cu candidatura lui Boc în sectorul 1. Eu am bănuiala că a vrut să facă o glumă și nu i-a ieșit. Altfel e irațional să lovești în omul de încredere al lui Băsescu și să ai impresia că îi zgîlțîi pe greii din PDL. Asta a fost gafa teribilă a Alinei Mungiu: S-a luat prea în serios. Moment în care a devenit ridicolă.

Despre ce discutăm aici?

„Vreau sa utilizam resursele pe care companiile din subordinea Ministerului Economiei le au. Si aici as vrea sa fac o mentiune expresa: impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), sa continuam procesul de electrificare, utilizand resursele pe care Electrica le are in momentul de fata, sa extindem procesul de electrificare, astfel incat, in 2012, intreaga Romanie sa fie electrificata”, a precizat Videanu pentru NewsIn.

Vă daţi seama, noi ne plângem că nu merge netul sau că n-avem destui pixeli sau destui kilometri de autostradă, şi Videanu are probleme mult mai mari, săracul.

Şi România are probleme mai mari. Cum ar fi că sunt încă sate, şi în unele zone din Moldova şi Bucureşti, orase care nu au curent. Uneori sunt oameni care nu există şi locuiesc în case care nu sunt pe hartă.

Dar, probabil că dacă citiţi asta, nu vă pasă.

Gurbăneştiul joacă în Ghencea

Primarul comunei Gurbăneşti, Panait Jelev, s-a declarat mulţumit de transferul bunicului său, Jivko Jelev, la echipa Steaua. Acesta declară că acest transfer este rezultatul unui lobby insistent pe care l-a practicat în ultima perioadă. Jelev a mai adăugat că acest transfer reprezintă, de fapt, un program pilot susţinut cu fonduri PHARE de testare a suprafeţelor dificile, precum gazonul din Ghencea. În cazul în care acest program va fi un succes, susţine Jelev, problema pietruirii uliţelor comunale va fi rezolvată, implementându-se locuitorilor din comună, precum şi animalelor acestora, încălţăminte cu crampoane.