Craciun fericit!

Prețuiți mai presus de orice oamenii din viața voastră. Iubiți-i, mulțumiți-le și iertați-i, dacă e cazul. Bucurați-vă de ce aveți, doriți-vă ce credeți că puteți. Miracolele și ajutorul primit sînt în grija altcuiva. Datorită căruia ați întîlnit și veți mai întîlni oameni pentru sufletul și mintea voastră. Oameni pentru o viață. Și ocaziile cu care să vă împliniți visurile.

Ridicați-vă privirile spre cer în această noapte de Crăciun. Va fi lună nouă, în 25 decembrie, cum nu a mai fost din 1977 și cum nu va mai fi pînă în 2034.

Iar acum Paul Dragoș Aligică, pentru cititorii de pe Facebook și nu numai:

”Dragi Prieteni,

In mod normal, scriu notele mele pe facebook in mici pauze ale zilei de lucru sau in scurtele momente inainte sau dupa ziua de lucru de la universitate sau de pe unde ma mai duc sarcinile zilei si momentului. Nu am niciodata timpul – si ar fi si deplasat- sa multumesc de fiecare data atentiei si curtoaziei cu care urmariti postarile mele, sa spun ca apreciez sincer comentariile dumneavoastra si ca sunt recunoscator pentru faptul ca le faceti sa aiba distributia si relativa influenta pe care o au in dezbaterea publica din tara, in ciuda faptului ca sunt niste simple note si insemnari informale, cvasi-jurnaliere, cvasi-private ale unui autor excentric evolutiilor si centrelor de decizie sau mediatice de la Bucuresti.

Profit acum insa de faptul ca ne aflam in ajunul sarbatorilor si in apropierea noului an, de faptul ca am ceva timp la dispozitie (petrec anul acesta sarbatorile in tara, cu mama) ca sa va multumesc si sa imi exprim aprecierea si gratitudinea in cel mai sincer mod. Sunt onorat sa am cititori ca dumneavoastra in acest experiment colectiv pe care l-am incercat impreuna aici, de cativa ani buni acum, profitand de noile mijloace tehnice la dispozitia noastra, in afara circuitelor mediatice oficiale.

In acelasi timp, vreau sa imi cer scuze pentru faptul ca de cele mai multe ori nu pot reactiona sau confirma nenumaratele postari ce imi apar pe fluxul personal de la dumneacvoastra. Uneori – si mai grav – sunt incapabil sa tin randul mesajelor private personalizate. Problema nu e una de vointa sau atitudine. E una pur tehnica. Cu 5000 de prieteni – o buna parte foarte activi, multi dintre ei formatori de opinie sau oameni de mass media – fluxul meu se schimba de la secunda la secunda, fie si daca doar 10% dintre ei se hotarasc sa posteze o singura data la cateva ore. Este tehnic imposibil sa ii fac fata, cu atat mai mult cu cat prezenta mea pe Facebook este sporadica. Deci: mii de scuze post factum dar si in anticipare.

Ca sa inchei: profit de ocazia aceasta pentru a va multumi si pentru a spune inca odata ca sunt sincer onorat sa am cititori ca dumneavoastra.

Sarbatori Fericite!”

Fiți fericiți! Din partea tuturor celor care înseamnă și contează pentru Blogary, Crăciun fericit!

nasterea domnului

(Foto: instagram.com/book_historia)

Consecventa Angelei Merkel

La Congresul CDU, desfășurat la începutul săptămînii, Angela Merkel și-a susținut ideea exprimată cu cinci ani în urmă, cînd declara că multiculturalismul e mort. Vedeți video și transcriptul mai jos. Cum se împacă aceasta cu cei aproape un milion de migranți pătrunși pe teritoriul european numai anul acesta, așteptați cu brațele deschise de doamna cancelar, ne lămurește Paul Dragoș Aligică:

Intre timp, asa cum stiti, dupa ce a luat titlul de Om al Anului si a introdus cenzura retelelor sociale, doamna Merkel a dat-o la intors. Multiculturalismul e un esec, a anuntat dumneaei. Migrantii trebuie sa se integreze, asimileze culturii locale etc etc etc. Sau ceva pe acolo. Mutantis mutandis asta imi aminteste de marele antemergator. Chemat sa arbitreze intre cele doua mari teorii ale geostiintei naziste (teoria lunilor multiple – gheata si foc – a lui Horbiger si cea a pamantului concav a lui Bender – nu e legenda, nu e gluma, e reala!), Fuhrerul a declarat in spirit pluralist si marinimos-progresist avant la letttre: „N-avem (national socialistii, nota mea) deloc nevoie de o conceptie coerenta asupra lumii. Pot sa aiba dreptate si unul si celalalt…”

Ce-ar mai fi de adăugat? A, că în 1938, Time Magazine a acordat titlul de ”Personalitate a Anului” antemergătorului. Da, ”Adolf Hitler, Man of the Year, 1938”.

Führer of the German people, Commander-in-Chief of the German Army, Navy & Air Force, Chancellor of the Third Reich, Herr Hitler reaped on that day at Munich the harvest of an audacious, defiant, ruthless foreign policy he had pursued for five and a half years. He had torn the Treaty of Versailles to shreds. He had rearmed Germany to the teeth— or as close to the teeth as he was able. He had stolen Austria before the eyes of a horrified and apparently impotent world.

All these events were shocking to nations which had defeated Germany on the battlefield only 20 years before, but nothing so terrified the world as the ruthless, methodical, Nazi-directed events which during late summer and early autumn threatened a world war over Czechoslovakia. When without loss of blood he reduced Czechoslovakia to a German puppet state, forced a drastic revision of Europe’s defensive alliances, and won a free hand for himself in Eastern Europe by getting a „hands-off” promise from powerful Britain (and later France), Adolf Hitler without doubt became 1938’s Man of the Year.

Cum laureatul poate fi cel mai influent om al anului în bine sau în rău, de data asta doamna cancelar a marcat după stăruința conformă îndemnului ”hai cu egalareaaa!”.

Reuters: ”ROUGH CUT – SUBTITLED (NO REPORTER NARRATION) Chancellor Angela Merkel told a congress of her conservative Christians Democrats (CDU) on Monday (December 14) that multiculturalism in Germany remained a „lie.” Her comments came as part of a 70-minute long speech in the southwestern city of Karlsruhe, dominated by Europe’s refugee crisis and the influx of migrants to Germany. „Those fleeing from war and persecution will find protection with us,” Merkel said. „Those who found refuge and protection with us must obey our laws, values and traditions and in order to understand us, they must learn the German language.” Merkel said it was all about „integration”. „All this is the exact opposite of multiculti (multiculturalism). It remains true that multiculturalism leads to parallel societies and multiculturalism therefore remains a lie.” More than five years ago, Merkel told a meeting of young members of her CDU that „this (multicultural) approach has failed, utterly failed.” In October 2010, Merkel said that allowing people of different cultural backgrounds to live side by side without integrating had not worked in a country that is home to some four million Muslims.”

(Foto: sodahead.com)

Putin se lupta cu valorile occidentale

Pentru cine se mai întîmplă să aibă dubii în ceea ce-l privește pe Putin și intențiile sale, asta spune, într-un interviu acordat RFE/RL, fostul președinte georgian (2004 – 2013), actual guvernator al regiunii Odessa, Mikheil Saakashvili, unul din acei oameni care îl cunosc foarte bine pe președintele rus. Extrem de util și pentru cine se amăgește încă în privința pericolului de la est, lămuritor pentru toată lumea, sper. Asta este adevărata bătălie a lui Putin, camuflată sau nu în diferite conflicte, cu valorile occidentale.

Să ne aducem aminte că la summitul NATO din aprilie 2008, de la București, una din temele cele mai tari aflate în discuție a fost extinderea alianței spre est, prin acordarea MAP ( Membership Action Plan) Ucrainei și Georgiei. Cu tot sprijinul oferit de SUA și Canada, care au susținut cele două țări ex-sovietice, motivînd că altfel, Rusia își va extinde influența în Europa de Est, acest lucru nu a putut fi realizat. În sprijinul lui Putin au intervenit Germania și Franța, care au considerat că o extindere a Alianței pînă la granițele Rusiei ar antagoniza federația condusă de președintele rus. Ucraina și Georgia au plecat de la București cu promisiuni că acordarea MAP rămîne pe agenda NATO, urmînd ca la sfrșitului anului respectiv să mai aibă loc o rundă de evaluări la nivel de miniștri de Externe. Peste numai patru luni însă, a început războiul ruso-georgian, considerat de Rusia ca fiind pornit de către președintele georgian Mikheil Șaakașvili, care fusese motivat de promisiunile primite din partea Alianței Nord-Atlantice, la summitul de la București.

[mfb_pe url=”https://www.facebook.com/rferl/videos/10153866110234575/?permPage=1″ mbottom=”50″]

De reținut: ”He struggled with western values.” Ceea ce ieri, cu ocazia Zilei Constituției, Putin a mai și dovedit-o – a cîta oară?! – împiedicînd un protest care urma să aibă loc la Moscova. Cum? Simplu, nepermițînd ieșirea oamenilor de la metrou, cum se poate vedea pe înregistrarea de mai jos. Comentariul îi aparține lui John Freedman: ”Today at Pushkin Square. Police push Muscovites back into the metro; will not let them exit. Reminder: There was a demonstration planned to begin at Pushkin Square today, but the government refused to allow it. Now they’re not even letting people out of the metro at Pushkin Square. Happy Constitution Day to all!”

Ulterior, tot de la John Freedman, aflat la Moscova, am aflat că:  ”Approximately 30 people were detained today for participating in individual pickets on Pushkin Square. It was Constitution Day and the Constitution allows protests of individual pickets. One of those arrested was Georgy Satarov, one of the authors of the Russian Constitution… Info from gazeta.ru.”

QED.

(Foto: captură înregistrare Facebook/John Freedman)

 

Merkel i-a batut pe Putin si pe Al-Baghdadi

Inițial, am crezut că este o marcă The Onion. Dar nu. Angela Merkel a fost desemnată personalitatea anului de către revista Time. Prima femeie cîștigătoare, individual, după 29 de ani, într-o competiție dificilă. Pe lista finaliștilor, dată publicității în 6 decembrie, s-au aflat, printre alții: Abu Bakr Al-Baghdadi – liderul ISIS, Black Lives Matter activists, Vladimir Putin și președintele Iranului, Hassan Rouhani. Găsiți lista completă aici.

Am văzut apoi și coperta revistei. Alături de portretul premiatei este scris: ”Chancellor of the Free World”. Ei, da! Nu numai a Germaniei, nu numai a Europei, ci a întregii lumi! Ce să mai zici?

Citești motivația. Din care, printre altele, afli că:

Then came 2015. Not once or twice but three times this year there has been reason to wonder whether Europe could continue to exist, not culturally or geographically but as a historic experiment in ambitious statecraft. Merkel had already emerged as the indispensable player in managing Europe’s serial debt crises; she also led the West’s response to Vladimir Putin’s creeping theft of Ukraine. But now the prospect of Greek bankruptcy threatened the very existence of the euro zone. The migrant and refugee crisis challenged the principle of open borders. And finally, the carnage in Paris revived the reflex to slam doors, build walls and trust no one.

Each time Merkel stepped in. Germany would bail Greece out, on her strict terms. It would welcome refugees as casualties of radical Islamist savagery, not carriers of it. And it would deploy troops abroad in the fight against ISIS. Germany has spent the past 70 years testing antidotes to its toxically nationalist, militarist, genocidal past. Merkel brandished a different set of values—humanity, generosity, tolerance—to demonstrate how Germany’s great strength could be used to save, rather than destroy. It is rare to see a leader in the process of shedding an old and haunting national identity. “If we now have to start apologizing for showing a friendly face in response to emergency situations,” she said, “then that’s not my country.”

Așa deci: umanitate, generozitate, toleranță. Nu mai zici nimic, te duci singură la colț și te așezi pe coji de nucă.

De zis, a mai zis Paul Dragoș Aligică:

Time out, prieteni. Daca aveati cumva impresia ca toate crizele si haosul de leadership, confuzia si impotenta elitelor politic-mediatice occidentale sunt fara solutie, o veste buna: s-a rezolvat. Gata:

„German leader Angela Merkel named Time magazine’s Person of the Year”. Mass media occidentala a gasit solutia: Merkel primeste Marele, Mult Ravnitul, Super-Relevantul Titlu de Omul Anului de la mult apreciata si obiectiv-relevant-corecta publicatie. Mission accomplished.

Gata. In balonul lor de sapun, in sfera autovalidarii circulare in care ei centreaza, ei dau cu capul, ei aplauda si tot ei isi dau premii: Mission Accomplished. Ce mai vreti acum, ca justetea si corectitudinea situatiei sustinuta de elitele occidentale e validata de aceasta Mare Recunostere si e confirmata Obiectiv?! Intrebari? Comentarii? Probleme? Vedeti ce gresita a fost pozitia voastra retrograd-incorecta?! Invalidata de Time in persoana.
Caz inchis. Aplauze. Sa cante Oda Bucuriei. Imagine.

PS: Va aud zicand ceva despre Realitate. Ce conteaza Realitatea?! O facem din cuvinte si premii anuale. E simplu, nu?!

După ce afli și comentariul făcut de purtătorul de cuvînt al premiatei, îți mai tragi și o linie peste palmă. Știi că va fi bine. Din ce în ce mai bine.

When told about the news, Merkel’s spokesman Steffen Seibert said, „I’m sure the chancellor will regard this as an encouragement for her political work, for a good future for Germany as well as for Europe.”

(Foto: time.com)

Islamul radical, stimulat de corectitudinea politica

Ca adept rațional al moderației, mă tem de o suprareacție antiislamică, dar nu de dragul unui Islam degenerat în ideologie teroristă, ci pentru că-mi doresc să con­serv valorile europene: nu trebuie să de­ve­nim fanaticii antifanatismului. Pe de altă parte, bilanțul greu al terorismului arabo-musulman (sau negru-musulman în Afri­ca, unde operează Boko Haram) are carate simbolice imposibil de minimalizat: morții de la Paris nu se pun în balanță cu aceia din­tr-o catastrofă aviatică.

Una e natura, accidentul fatal, și alta moar­tea ca rezultat al planificării minu­ți­oase, peste frontiere. Papi, intelectuali la­ici, profesori de teologie și de istorie a re­ligiilor, artiști și politicieni au tot încercat dialoguri cu lumea islamică postcolonială. E o iluzie să credem că aceste dialoguri n-au construit poduri durabile între națiunile me­diteraneene doar pentru că elitele ara­be sunt încă tributare discursului socialist anticolonial din anii ’60 ai secolului tre­cut. Degeaba mi se spune că textul coranic e majoritar pacific sau că și Biblia conține pa­saje violente. Creștinismul, autolimitat prin umanism, Renaștere și democrația mo­dernă, a devenit o religie „inofensivă“; o tradiție, un patrimoniu, o spiritualitate, un rezervor de martiriu antitotalitar. Dacă religiile trec prin cicluri de natură „or­ga­nică“, ar însemna să scuzăm terorismul mu­sulman actual ca pe o criză de creștere. Numai că el nu e o acnee adolescentină. Islamul clasic s-a consumat între secolele IX-XII după Hristos și tot ce i-a urmat a fost manierism, decadență, rețea de filan­tropie socială, politizare sau ideologie cri­minală de-a dreptul. E deci ceva defect în însăși dinamica istorică a Islamului și, da­că nu admitem asta, nu vom reuși să-i li­mi­tăm cuceririle agresive. Da, ecuația Is­lam=terorism e un amalgam nedrept. Pro­blema nu stă în majoritatea tăcută a lumii islamice, fără reprezentare politică se­ri­oa­să și de cele mai multe ori înfricoșată. Pro­blema la care ni se cere un răspuns – acum, nu peste 50 de ani – este cum era­dicăm terorismul de matrice islamică?

Din păcate, nu avem nicio strategie de răs­puns direct. Pentru că, înainte de auto­apă­rarea civilizației occidentale, avem de câș­ti­gat o altă bătălie, pur internă: cea îm­po­triva corectitudinii politice, o religie cul­tu­rală a marxismului pervers reciclat după co­munism. O religie fanatică, ai cărei adepți, adversari ai civilizației iudeo-creș­tine, au o gândire pur darwinistă, amo­rală. Chiar îmi povestea un amic despre o colegă de-a sa de la ONU, New York, o sue­deză ultraliberală, care a răspuns că, dacă civilizația europeană piere, nu are ce să-și reproșeze: „e vorba de selecția na­tu­rală“. Cu asemenea poncife auto­pa­ra­li­zante, dominând media și universitățile noas­tre, va fi greu – sau tragic imposibil – să organizăm într-o atmosferă rațională răs­punsul nostru față de terorismul isla­mic. Și totuși, psihanaliza nu e o știință exac­tă, hiperfilantropismul produce ură interetnică și soluții nerealiste, iar mania egalitarismului nu face decât să aplatizeze, odată cu ierarhiile de merit, șansele socie­tă­ților noastre de a-și reafirma, salvator, identitatea periclitată. Da, aș vrea să ră­mân moderat, dar moderația, ca străvechi filon conservator, are nevoie de umor, de forță și de speranță în Dumnezeu, nu de circuri mediatico-umanitare chemate să divinizeze alteritatea și să ne bage vino­văția în vene, ca pe un drog. Cum să le amintim mai bine islamofililor de serviciu că mult incriminatele Cruciade au început la peste trei secole de la începutul expan­siunii islamice, pe când sudul conti­nen­tu­lui nostru era deja sub flamura Profetului? Și cum să nu repetăm greșeala de a ac­țio­na atât de târziu?

Preluare Revista 22

(Foto: midnightwatcher.wordpress.com)

La multi ani, Romania!

Oriunde te-ai afla, aici, între hotare, sau prin aceia dintre noi, vremelnic sau nu răspîndiți prin lume. Să ai parte de noi, toți românii, mai buni, mai educați, mai responsabili. La fel de mîndri precum Armata Română, datorită jertfei căreia exiști și care astăzi, cu onoare, face parte din cea mai importantă și puternică alianță militară mondială, NATO, singura garanție, unicul scut de securitate în vremurile tumultoase pe care le trăim.

Și acum Neagu Djuvara, despre Romania Mare – 1918.

La mulți ani!

UPDATE:

[mfb_pe url=”https://www.facebook.com/florina.neghina/posts/574698899267453″ mbottom=”50″]

(Foto: nato.mae.ro)

Bufeuri regale

Ce faci cînd n-ai ce face? Cînd ești rege, de exemplu. Sau cînd aștepți și aștepți și tot aștepți să fii rege. Ce scrie în fișa postului? Depinde de la monarhie la monarhie, ce nu e mentionat nicăieri e plictisul, după atribuțiile constituționale.

Și ce fac capetele încoronate sau în așteptarea încoronării cînd se plictisesc? Ei bine, vorbesc! Și ce vorbesc!

Prințul Charles al Marii Britanii, de exemplu:

„Some of us were saying 20 something years ago that if we didn’t tackle these issues, you would see ever greater conflict over scarce resources and ever greater difficulties over drought, and the accumulating effect of climate change which means that people have to move,” he said.

„And in fact there’s very good evidence indeed that one of the major reasons for this horror in Syria, funnily enough, was a drought that lasted for about five or six years, which meant that huge numbers of people in the end had to leave the land but increasingly they came into the cities.”

Întrebat în cadrul unui interviu pe care l-a acordat Sky News, acum trei săptămîni: ”whether there was direct link between climate change, conflict and terrorism, Charles said:

„Absolutely.” – Reuters, ”Prince Charles – Climate change root cause Syrian war”

Ia de mai zi ceva în fața unei asemenea autorități! Pe care, pînă acum, n-o știam a fi și științifice, dar să nu ne împiedicăm în amănunte nesemnificative.

Sau după revelația din baie a Regelui Carl al VI-lea Gustaf al Suediei care – oroare – a fost nevoit să se spele, de curînd, într-o cadă și nu la duș:

Atunci m-a lovit gandul ca irosim o cantitate uriasa de energie si apa. Nu puteam sa cred ca trebuia sa fac asta. Ma simteam rusinat de mine insumi. – Hotnews

Drept pentru care s-a gîndit, mai în glumă, mai în serios, că ar trebui să fie interzise aceste obiecte ale desfrîului igienic, întru susținerea cauzei ecologiste, al cărei suporter înfocat este. (The Telegraph)

Rușinată eu însămi, la rîndu-mi, de pătrunderea în asemenea intimități regale, nu-mi rămîne decît, întru susținerea unei vieți sănătoase, să le recomand celor doi numai dușuri. Multe dușuri. Reci.

(Foto: Getty Images Europe/zimbio.com)

In contra politiei gandirii politic corecte

Cristian Câmpeanu, Facebook:

Desfid ONG-urile care au semnat apelul împotriva lui Marius Bostan să dea exemple de „discurs discriminatoriu, bazat pe ură” care să fie prezente în mod sistematic în articolele publicate de În linie dreaptă. Pentru că dacă nu o fac, atunci demersul lor este un act de poliție a gândirii și o vânătoare de vrăjitoare de esență totalitară.
Precizez că faptul că cineva de la Vox Publica sau Vasile Ernu califică ILD drept „extrema dreaptă” nu este nici pe departe suficient pentru linșajul ideologic al lui Marius Bostan.
Deocamdată atât Bostan, cât și ILD și-au asumat o identitate conservatoare, ceee ce ultima oară când am verificat nu era o crimă și nici nu descalifică moral. Dimpotrivă.
Mi se pare o ironie groasă că a ajuns moralmente dezirabil în România să publici un leninist revoluționar radical precum Slavoj Zizek și tot felul de băieți și fete entuziaști care vorbesc deschis despre o nouă revoluție proletară și instituirea „adevăratului, autenticului comunism”, orice va fi fiind acela, iar a fi conservator a devenit condamnabil. De când comunismul înnobilează moral și intelectual în România iar conservatorismul compromite? Când s-a petrecut această revoluție copernicană și n-am sesizat, într-o țară în care comunismul a făcut sute de mii de victime și unde dictatura a fost răsturnată printr-o revoltă sângeroasă?
ILD dreaptă si-a asumat o identitate ideologică de dreapta, capitalistă și creștină. După știința mea, ILD este mai aproape de conservatorismul anglo-saxon decât de mișcările conservatoare europene, cee ce în sine, ar trebui să fie un certificat de excelență democratică. Este chiat una din puținele platforme românești care își asumă un conservatorism de sorginte britanico-americană și de aceea este atât din virulentă, de exemplu, împotriva anti-semitismului, fie că el aparține unor extremiști recunoscuți precum Jobbik, fie „progresiștilor” care militează pentru distrugerea Israelului ca mijloc de a face dreptate palestinienilor.
Cred că Bostan nu are nici un motiv să fie stingherit sau rușinat de ILD. Dimpotrivă, trebuie să fie mândru. Rușine să le fie acestor polițiști ai gândirii de la ONG-urile semnatare, care s-au autoinstalat în poziția de inchizitori ai corectitudinii politice. România are nevoie de mai multă Libertate, nu de milițieni ideologici pe care nu-i recomandă nimic nici intelectual, nici moral pentru o astfel de poziție. Că încă n-a venit vremea, Slavă Domnului, să primim certificate de validare morală de la Ernu et Comp.
În final, proba e simplă: în mâinile cui credeți că ar fi mai sigure libertățile civile și democrația în România: în mâinile unui vechi țărănist care a crescut la umbra politică a lui Corneliu Coposu, cum este Bostan, sau în mâinile adversarilor săi ONG-iști?

(Foto: sodahead.com)

Declaratie Marius Bostan, nominalizat Ministru pentru Societatea Informationala

Am acceptat nominalizarea ca Ministru al Societății Informaționale pentru că am experiență în domeniu și consider că trebuie ca România să fructifice potenţialul dezvoltării Societăţii Informaţionale în regiune. În cadrul NATO, România și-a asumat misiunea de a coordona protecția spațiului cibernetic al Ucrainei, țară supusă unei agresiuni cibernetice și informaționale. Zeci de mii de români sunt specialişti de de vârf în domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicaţiilor în toată lumea, iar România trebuie să profite de această resursă excepțională.

Noi, românii, ştim să preţuim libertatea, pentru că am fost lipsiţi de ea, individual şi ca naţie. Cei din generația mea am trăit ambele sisteme şi am ales fară ezitare calea libertăţii, democraţiei şi economiei de piaţă. Este calea Occidentului, a spațiului euro-atlantic.

În mod special prețuiesc libertatea de exprimare și consider că, acum, internetul este una dintre cele mai bune garanții împotriva acelora care vor să o sugrume. În spațiul public au apărut informații privind asocierea mea cu inliniedreapta.net (ILD).

Este o platformă independentă care reunește bloggeri de orientare conservatoare din toată lumea. Sunt oameni care au poziții conservatoare, pro-americane, pro-NATO, pro-Israel, pro-economie de piaţă, care susțin valorile civiliației iudeo-creștine ce stau la baza statului de drept, democrației, libertății și capitalismului în Occident. Oricine are curiozitatea de a intra pe această platformă și de a răsfoi miile de articole publicate va observa poziționarea anti-totalitară a ILD – contra comunismului și fascismului, contra agresiunii imperiale a Rusiei lui Putin, contra antisemitisului, contra extremismului islamic.

Fundația Ioan Bărbuș, al cărui membru fondator sunt alături de alți buni prieteni, s-a înființat pentru apărarea valorilor occidentale pentru care foștii deținuți politici anticomuniști s-au sacrificat. În mod firesc, Fundația s-a îndreptat către acei bloggeri cu viziune conservatoare pro-occidentală și a ales să susțină inliniedreapta.net. Eu am cumpărat câteva domenii doar pentru a le pune la dispoziția Fundației Ioan Bărbuș ce sprijină această platformă online independentă. Am susţinut întotdeauna libertatea de expresie şi de conştiinţă.

Nu am absolut nicio atribuție editorială la această platformă.

Pe această platformă, Fundația Ioan Bărbuș a adus contribuții excepționale la redarea istoriei recente – clarificarea din primă sursă a unor evenimente precum 23 august 1944, a poziționării lui Iuliu Maniu, a terorii de la Râmnicu Sărat (membrii Fundației fiind implicați activ în procesul torționarului Vișinescu).

După 1990, eu am fost președintele TUNȚ și am lucrat îndeaproape cu Ioan Bărbuș, fost vicepreședinte și senator al PNȚCD. Domnul Ioan Bărbuș a a făcut 17 ani de pușcărie, fiind unul dintre liderii țărăniști care au supraviețuit temniței de la Râmnicu Sărat. Înainte de arestare, a fost președintele Tineretului Național Universitar Țărănesc (TUNȚ) și unul din principalii organizatori ai marelui miting din 8 noiembrie 1945 – prima manifestație antitotalitară de amploare din Europa de Est ocupată de sovietici. De aceea această fundație pro-occidentală, antitotalitară îi poartă numele. Ioan Bărbuş a fost membru al Senatului României între 1995 şi 1996, după trecerea la cele veşnice a regretatului Corneliu Coposu.Pentru că au fost oameni care au plătit cu viața și cu sănătatea aceste valori.

Odată cu numirea mea ca ministru, așa cum este normal, mă voi retrage din toate funcțiile executive pe care le dețin în Fundația Ioan Bărbuș şi în alte companii sau organizaţii.

‘Modern Educayshun’. Teroarea corectitudinii politice

Urmăriți filmul realizat de Neel Kolhatkar, un film care a adunat, într-o săptămînă, peste 1.800.000 de vizualizări. Dacă vi se pare distopic, gîndiți-vă la romanul lui George Orwell, ‘1984’, apărut în 1949, și la ce a urmat în deceniile următoare apariției.

‘Modern Educayshun’ nu face decît să arate ce poate deveni educația sub imperiul terorii corectitudinii politice, al justiției sociale atît de agresiv promovate încă de pe acum.

În final, ce spune însuși realizatorul, Neel Kolhatkar:

Thank-you everyone for viewing Modern Educayshun over 1,000,000 times, it seems to have hit a chord all over the world and I couldn’t be happier. I am proud that people of varying political affiliations have enjoyed the film but as its creator I need to make clear that it was never intended as a conservative statement. The crux of the film is the appraisal of science and reason – how extensive political correctness can hinder the pursuit of such values. Personally, I agree with many conservative principles like small government and a free market but I am also an atheist and believe an excessive amount of religion can have the very same effect. I have no issue with everyone enjoying the film and extracting their own meaning just do not hold me up as a champion of conservatism.

 PS: Mulțumiri lui Paul Dragoș Aligică, fără a cărui semnalare nu aș fi putut împărtăși cu voi  acest film.