Primul trimestru, primul examen picat

Mai avem putin si terminam luna martie. Primul trimestru din 2017. De cand s-a aprobat bugetul am incercat sa explic tuturor ca filosofia lui Dragnea, de a creste salariile bugetarilor pentru a creste veniturile la stat, este una paguboasa.

Sa recapitulam.

– Am anticipat ca in Iulie sau August vom avea prima rectificare bugetara negativa.
– Am atras atentia ca FSDI este o “golaneala” economica a lui Dragnea.
– Am explicat de ce nu este loc pentru o lege a salarizarii unitare in 2017 sau 2018 fara sa tai din alte cheltuieli.
– Am estimat ca va creste numarul de bugetari in 2017.
– Am anticipat ca o crestere fara niciun fel de legatura cu productivitatea a salariului minimim pe eocnomie va produce mari perturbari, in special pentru IMM-uri.
– V-am aratat ca bugetul programului “start-up nation” este mai mare ca programul similar din SUA, si acolo nu dau bani gratis.
– V-am spus ca la ANAF incasarile nu vor fi cele promise de Dragnea.
– V-am spus ca declaratiile lui Dragnea si programul PSD vor duce al costuri mai mari pentru finantarea deficitului bugetar.

Nu stiu daca stiti dar in aceste zile doua delegatii importante viziteaza ministerele lui Dragnea. Sunt misiuni exploratorii pentru intocmirea rapoartelor de tara dupa preluarea guvernarii de Dragnea. Maine aceste institutii vor face publice concluziile si propriile estimari. Sa vedem ce iese.

Cea mai importanta veste insa, vine de la ministrul de finante. Declaratia acestuia vine sa confirme o parte din declaratiile institutiilor internationale.

Domnul Viorel Stefan ne-a anuntat, senin, nici mai mult nici mai putin ca este posibil sa fie depasit deficitul bugetar asumat de 3% si guvernul Dragnea este gata sa inceapa sa taie cheltuiele. Cel putin are mila de noi si ne pregateste. Asta dupa cele doua rateuri pe care le-a avut in ultimele doua saptamani cand ministerul de finante nu a putut sa se imprumute pentru a finanta deficitul deoarece au crescut dobanzile si implicit a scazut increderea in guvern. Intr-o tara adevarata, o astfel de declaratie ar fi dus la dezastru pe piata de capital si la deprecierea masiva a mondei nationale.

Sunteti curiosi de unde vor taia? Va spun eu. De la investitii, in special cele finantate cu credite bugetare. Primariile raman fara bani dar cu salarii mari. Singurele investitii pe care le vom vedea sunt cele prin PNDL distribuite politic. In fond doar asta ii intereseaza.

Pentru toate aceste rateuri, raspunde cineva?

P.S. Am finalizat analiza economica a felului in care Liviu Dragnea ingroapa o companie strategica de stat.

Calendarul după Dragnea

Azi despre ministerul de finanţe. Băieţii ăştia se ocupă printre altele şi de execuţia bugetară. Sau aşa ar trebui!

Să începem cu începutul. Apare prim-minstrul lui Dragnea şi ne anunţă cu o faţă trista că am avut încasări mai bune la buget în februarie. Asta după ce în ianuarie a fost un dezastru colectarea veniturilor fiscale. Omul este o carte deschisă. Iar “bucuria” din ochii lui mi-a atras atenţia. Imediat m-am apucat să cercetez şi să estimez datele execuţiei bugetare.

Uite ce am descoperit:
1) veniturile din TVA sunt mai mici şi in februarie, la fel ca în ianuarie. În continuare se colectează mai puţin, chiar dacă Dragnea promitea altceva.
2) va aduceţi aminte aminte prima şedinţa de guvern când premierul lui Dragnea ne explică cum vrea să crească veniturile la stat? Folosindu-se de bugetari. A mărit salariile pentru că aceştia să plătescă mai multe impozite. Astfel, în februarie am avut venituri la buget mai mari dar numai datorită acestei decizii.
3) anticipând că nu va avea bani pentru proiecte fantasmagorice au grăbit majorarea salariului minim sperând să obţină şi din impoziarea acestuia venituri în plus la buget.
4) si ca să nu raporteze deficit in februarie au amânat plata pentru mai multe facturi. Asta în timp ce ţipă toată ziua despre cum sprijină ei antrprenorii români.

În opinia mea, dacă ministerul de finanţe ar fi fost corect nu există niciun dubiu că în luna februarie dispărea surplusul de 0.37% din PIB inregistrat ianuarie şi aveam prima luna cu deficit al execuţiei bugetare în 2017. Dacă ar fi fost corecţi, execuţia bugetară ar fi făcut imposibilă aplicarea legii salarizării unitarea a lui Dragnea în 2017.

Şi acum bomba. V-am tot spus că Dragnea şi psd sunt în stare de orice. Pentru a fi siguri, dar foarte siguri, că nu intră în deficit în februarie, psd şi Liviu Dragnea au modificat calendarul. Da, aţi auzit bine! Aceşti oameni providenţiali au hotărât că luna februarie şi luna martie trebuie modificate.

Concret, ministerul de finanţe în execuţia bugetară a lunii februarie a inclus şi zilele de 1 şi 2 martie. De ce? Pentru că aşa “vrea” muşchii lor.

Asa au mai “ciupit” din veniturile lunii martie care sunt mai mari datorită creşterilor salariale. Dacă închideau execuţia cum ar fi fost legal numai pe februarie n-ar fi avut surplus la venituri din majorările de salarii (aşa cum am arătat mai sus). Aşa ceva nu s-a mai făcut până acum. Astfel, ar trebui să ne aşteptăm că pentru acea execuţie bugetară care să le şi placă, să se inventeze şi a 13-a luna. Luna lui Dragnea.

În concluzie. La execuţia pe februarie România are un deficit fiscal evident. Planurile psd se năruie sub incapaciatatea guvernanţilor psd de a colecata veniturile din taxe, impozite, accize, fonduri UE şi contribuţii sociale.

În scopul de a-l face fericit pe Dragnea şi psd, ministerul de finanţe ascunde poporului român adevărul adăugând 2 zile din luna martie la execuţia pe luna februarie. O fi legal? Corect ştim sigur că nu este.

Pentru a află de ce fac acest lucru voi cere conducerii PNL audierea preşedintelui ANAF şi a minstrului de finanţe. Lucrurile astea sunt aşa de grave, în opinia mea, că poate este nevoie şi de o comisie de anchetă. Oamenii ăştia chiar fac ce vor şi nu trebuie să-i mai lăsăm.

Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială:
Art. 8. (1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 12 ani următoarele fapte săvârșite de membrii Guvernului în exercițiul funcției lor:

b) prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.

P.S.: Să-i spună cineva ministrului muncii că aşa cum arată lucrurile trebuie să-l sune pe Dragnea să aducă bani de acasă pentru legea salarizării unitare (nu aia din Brazila, că nu ajung).

Modificarile la Codul Fiscal, intoxicare de presa sau nu?

Apariția documentului care prevede schimbări majore ale Codului Fiscal, din 2017, a creat așa o panică și a atras atenția tuturor asupra subiectului încît nimeni nu s-a mai ocupat cu nimic altceva. Cel mai bun guvern iar o făcea lată – a nu știu cîta oară, aici mulți suferă de disonanță cognitivă, ori e cel mai bun, ori face prostii una după alta.

Asta ieri. Ca astăzi, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, să anunțe că nici pe departe nu e vorba de măriri de taxe, numai despre simplificare și debirocratizare.

„Nu avem în vedere o asemenea măsură. Eu, ca ministru al finanţelor, nu am în vedere o asemenea măsură. Solicitarea mea a fost foarte clară – aceea ce a găsi soluții de simplificare şi debirocratizare, pentru crearea unor condiţii mai bune pentru desfăşurarea activităților economice. După cum am spus, predictibilitatea fiscală e foarte importantă în actul guvernamental şi pentru activitatățile economice. Eu nu renunţ la acest principiu!”

Bun, dar atunci cine, cum, cînd și de ce să elaboreze un document în care e vorba despre altceva? Care ar fi scopul? Cui ar ajuta?

Ce s-o fi întîmplat ieri de a trebuit ținută lumea ocupată cu modificările la CF?
Există documentul, există – ori trebuie să existe – semnături pe el, se poate afla de la cine a plecat dezinformarea, dacă a fost dezinformare, și apoi pe fir se ajunge si la de ce trebuia ținută lumea cu ochii pe așa ceva.

Dar, totul pînă la propriul buzunar. Salariatului să nu-i iei din banii proprii, cît plătește angajatorul îl doare fix undeva. Banii lui, ‘ai lui’, da, pîna se închide prăvălia. Apoi tot patronul e un nenorocit, că a dat faliment și nu a știut cum să aibă grijă de ”banii tuturor”. Salariatul român nu cere taxe cît mai mici, cum ar fi firesc, cere numai pentru el, atunci cînd îl afectează direct, ce se întîmplă cu patronatul nu e treaba lui.  Pentru că asta e mentalitatea la români. Poți să iei de la altul cît de mult, numai de ce e al meu să nu te atingi. Mie să-mi dai, că eu muncesc și merit. De unde, cît, cum, nu mă privește.

Revenind la problema modificărilor la Codul Fiscal, nu se poate să răspundă cineva din ”cel mai bun guvern”, a fost sau n-a fost? Și dacă n-a fost, nu se poate identifica cine anume, nu răspunde nimeni pentru asta? Iar dacă a fost, atunci însăși ministrul are o problemă.

Din această dilemă ar trebui să ieșim. Măcar acum, cu acest guvern.

UPDATE: Era Biriș, mă. Și e precampanie electorală, nu?

„Este oarecum un incident regretabil ca un proiect inca in discutii a iesit pe surse si oameni care nu prea au inteles ce scrie in acel proiect au inceput sa-l critice.

Serios, e regretabil că am aflat? Din ce văgăună politică a ieșit ăsta?!?

cod fiscal

(Foto: wall-street.ro)

Jumatate de om calare pe jumatate de iepure schiop

“Sunt plezirist și epicurean”, declara enigmatic Sebastian Vlădescu, în primul său mandat de ministru al Finanțelor. Pe vremea aceea, îți permiteai să fii absolut orice, că era de unde, și mă mir că Vlădescu s-a mulțumit să fie doar atâta toată. Plezirist ești atunci când în calitate de naș te bucuri nițeluș de roadele finei tale de cununie, șușotindu-i tainic: Hai să fugim în lume, finuțo! Hai să-i dăm țeapă lu’ finu’, să fim pleziriști. Hai să-ți fac un compliment ce n-au auzit urechile tale, neam de neamul tău, finișoaro: Cât de ghizdavă ești tu, fina mea, cât de vederoasă ești! Ca finicul ești de zveltă și sânii tăi par struguri atârnați în vie! În finic eu m-aș sui, iiii-hi-hii – ziceam eu – și de-ale lui crengi m-aș apuca, aaaa-ha-haa, sânii tăi mi-ar fi drept struguri, suflul gurii tale ca mirosul de mere. Tabloul în care nașul o taie cu fina în lume, pare rupt din imaginarul lui Chagall, seamănă leit cu atmosfera din “Der Spaziergang”, în care el o joacă pe ea, ai zice că se țin de mână la o plimbare, dar ea zboară de jur împrejurul lui ca o flăcăruie mov, la o plimbărică lângă un oraș de verde și roz, care nu e chiar plimbărică-plimbărea, ci fugă de la nuntă în toată regula, unde nașul și-a răpit fina. Epicurean ajungi atunci când îi dai întotdeauna dreptate pleziristului.

Plezirist și epicurean a rămas Vlădescu și în cel de al doilea mandat de ministru, pe o arșiță bugetară și pe o recesiune de crapă pietrele. Dar, aici se vede diferența dintre cinicul Vosganian, stoicul Pogea și epicureanul Vlădescu: “Mie imi place să fiu ministru. Mi-aș dori să fiu măcar șase luni ministru”, a zis cinicul și și-a văzut visul  opt luni ; “Pot să vă spun că Gheorghe Pogea nu mai intenționează să opteze pentru un nou mandat la Ministerul Finanțelor”, a transmis Boc în locul stoicului. “Vreau feedback de la populație. Bittman fiind o persoană populară și care nu este legată de minister, vom putea avea o opinie obiectivă privind imaginea ministerului”, a zis epicureanul. Odată cu venirea lui Bittman, la minister e o atmosferă ca la nuntă. Finanțele zboară pe sus, în sacul unui popă de negru, pe acorduri de vioară, ca în pânzele lui Chagall, ca în tabloul “Deasupra Vitebskului” sau în “Carul zburător”. Bittman aleargă în stânga și-n dreapta, umblă pe jos, merge pe bicicletă pe acoperișurile albe ale orașului, călătorește cu tramvaiul și întreabă lumea cine-a cunoscut, cine mi-a văzut, tăinuit feedback, ca de om sărac. Perechea făcută de epicureanul Vlădescu și de cantautorul Bittman, e ca o jumătate de om călare pe o jumătate de iepure șchiop. Dacă n-o să mă întrebați cine e jumătatea de om, o să vă las să ghiciți cine e iepurele.