Post Category → Analiza Politica

Fundamentele unui program politic – continuare

Activitatea socială se desfășoară ordonat întrucât individul își poate întocmi planuri coerente în aproape fiecare etapă, bazându-se pe așteptarea unor contribuții din partea semenilor. Stăpînii pieței libere sunt consumatorii, aceștia determină succesul ofertanților, achizițiile acestora putând fi asimilate voturilor democratice într-un proces competitiv necontenit.

Continue reading →

Fundamentele unui program politic I

După sursa puterii sistemele de organizare socială pot fi democratice sau oligarhice. În timp ce oligarhia poate lua diverse forme – toate caracterizate prin relații de tip hegemonic în folosul directorilor, democrația poate exista durabil doar sub forma democrației liberale – aceasta putând asigura convergența armonioasă între interesul public și cel privat.

Continue reading →

Ponta chiar este liderul opozitiei

Azi: Educația

Rămași fără capitolul Fiscalitate – confiscat de Ponta – chiar în pragul lansării programului de guvernare, liberalii și-au făcut din Educație și Sănătate drept principalele atuuri ale acestui program.

În jurul acestor teme – Sănătate și Educație – ar trebui să se concentreze și campania de comunicare a liberalilor. Acum, dar și în viitoare campanie electorală din anul 2016.

Dacă Sănătatea este una din principalele preocupări ale românilor – vezi sondajul INSCOP aprilie – mai 2015 DIRECȚIA, SURSELE DE ÎNGRIJORAREA, ÎNCREDEREA – unde Înrăutățirea stării de sănătate este pe primul loc la capitolul – ”Care este cea mai importantă sursă de îngrijorare pentru dvs. în acest moment” – cu 24%, Educația nu figurează pe lista principalelor preocupări pentru majoritatea românilor.

Chiar dacă Educația nu este o prioritatea pentru românii – îngrijorați în principal de starea de sănătate (24%), diminuarea veniturilor (18,2%) și pierderea locului de muncă (15,5%), Educația este o prioritate pentru un important segment electoral – cel cu venituri mari și foarte mari pentru care educația copiilor devine o prioritate încă din primii ani de viață (se informează, caută diverse oferte, predarea într-o limbă străină este o prioritate, etc) – segment electoral care, în mod natural, ar trebuie să se regăsească în rândul votanților PNL.

Deși a setat Educația drept un important obiectiv în programul de guvernare (inclusiv Johannis declara ceva similar în campania electorală) și o importantă temă de comunicare pentru propriul electorat, PNL întârzie să spună ce va face concret și cum își imaginează ei că va arata educația pe termen mediu și lung. Practic, liberalii nu au nicio strategie de comunicare pe această temă.

Profitând de lipsa de imaginație a liberalilor, Ponta a intuit că poate să le fure și această temă. Și, poate, să își mai spele și din păcatele din povestea cu plagiatul.

Pentru liderii de opinie – indiferent de culoarea și simpatia politică – Cati Andronescu este vrăjitoarea cea rea, este imaginea trecutului și a intereselor dinozaurilor din educație. Presupusa lege a educației – al cărei autor din umbră se presupune a fi Andronescu – a stârnit deja numeroase reacții negative atât în rândul liderilor de opinie, cât și în mediul online.

În lipsa unei poziții clare din partea PNL și a contra-ofertei la această lege – care ar fi trebuit să rezulte din programul de guvernare liberal – Ponta pozează în liderul opoziției și preia inițiativa.

Ponta nu numai că se declară împotriva ”proiectului Andronescu” și face apel la calm, rațiune și o amplă dezbatere în care să fie implicate toate părțile, dar oferă și o viziune despre cum ar trebui să arate proiectul final – ”Eu nu sunt de acord să schimbăm nicio Lege a Educației până nu stă toată lumea la masă, până nu o gândim pe termen lung, până nu o facem ca-n Europa sau America”.

”O Educație ca-n Europa sau America”. Cu siguranță electoratul tradițional PSD – care este mult mai preocupat de asigurarea zilei de mâine și mai puțin de viitor – nu este preocupat de cum ar trebui să arate sistemul de educație. Electoratul liberal, însă, cu siguranță visează la o educație ca-n Europa sau America. O imagine a educației pe care liberalii au fost incapabili să o proiecteze.

Astfel, Ponta mai fură o temă de comunicare a liberalilor – a căror reacție a demonstrat o paralizie și o inadecvare totală din punct de vedere al comunicării – și demonstrează că este liderul politic al momentului. Chiar și liderul opoziției.

(Foto: revista22.ro)

Efectele crizei din PNL

Înainte de a analiza rând pe rând efectele generate de criza apărută în interiorul PNL, trebuie amintit și contextul politic în care a apărut această criză:

  • (Pseudo) atacul președintelui Klaus Johannis la adresa lui Victor Ponta.
  • Viitorul Consiliu Național al PNL – forul politic care stabilește criteriile în privința desemnării candidaților la alegerile locale.
  • Prezentarea formei finale a Programului de guvernare al PNL.
  • Depunerea unei posibile moțiuni de cenzură.

Astfel:

 Johannis – victima unui partid iresponsabil. Marele câștigător al crizei politice din interiorul PNL este, paradoxal, chiar președintele României. Johannis iese victimizat în urma acestui scandal public. Tăcerea prezidențială, coabitarea și lipsa sancțiunilor dure la adresa derapajelor lui Victor Ponta își găsesc acum, în sfârșit, o explicație. Publicul știe acum că, deși Johannis își dorește ”un guvern al său”, acesta nu are la dispoziție un partid unit și capabil să adune o majoritatea parlamentară pentru a dărâma guvernul Victor Ponta. Lipsește un lider al opoziției, iar Johannis a transmis în urmă cu ceva timp, destul de tranșant chiar, că el nu va juca acest rol. Johannis a îmbrăcat haina președintelui mediator și nu are de gând să o schimbe cu o altă haină nici măcar de dragul partidului care l-a făcut președinte. Conținutul stenogramelor îi dau însă suficientă muniție lui Johannis pentru a juca în continuare acest rol și pentru a coabita cu Ponta. România lucrului bine făcut presupune un guvern puternic, unit, vizionar și dedicat 100% problemelor guvernării. Johannis nu poate risca să aducă la guvernare un partid dominat încă de tensiuni, în care cei doi parteneri se vânează pentru anihilarea reciprocă. Johannis nu își permite ca primul guvern pe care îl învestește să fie un guvern care generează crize politice și instabilitate. Ar fi un eșec uriaș pentru actualul președinte și ar contribui la prăbușirea definitivă acestuia în sondajele de opinie. Nu numai atribuțiile și prevederile constituționale, dar și PNL îl condamnă să coabiteze în continuare cu Victor Ponta.

Victor Ponta este reconfirmat ca lider politic. Poate chiar singurul lider politic al momentului. Cu toate erorile de guvernare (ordonanțe de urgență mai mult sau mai puțin controversate, decizii economice mai mult sau mai puțin inspirate sau benefice, miniștri cu diverse probleme penale sau de imagine), Ponta a reușit să asigure în cei trei ani de când a preluat mandatul de premier o guvernare stabilă, fără crize politice. În condițiile în care a condus numai guverne de coaliție, PSD neavând majoritatea necesară pentru a asigura guvernarea. De altfel, singura criză politică pe care a trebuit să o gestioneze Victor Ponta în acești trei ani de mandat a fost o criză politică generată chiar de …PNL, care a dus și la ruperea USL și ieșirea liberalilor de la guvernare. Chiar dacă crizele politice generate de disputele dintre cele două Palate au fost la ordinea zilei, crizele politice generate în interiorul guvernării au fost anihilate cu deosebită abilitate și pricepere. Atât de abil, încât până și ieșirea UDMR de la guvernare, în decembrie anul trecut, a trecută aproape neobservată. Nici în ceea ce privește crizele din interiorul PSD nu a comis erori foarte mari, având forța să aplice sancțiuni și să opereze chiar excluderi din partid, atunci când a fost cazul sau când interesul politic i le-a cerut.

PNL nu are lider. În interiorul noii formațiuni nu se detașează încă un lider capabil să armonizeze și să tempereze orgoliile celor două părți sau un lider capabil să bată cu pumnul în masă, să-i pună la colț pe vinovați, să ceară și să aplice sancțiuni sau să indice care este direcția pe care trebuie să meargă partidul, dacă vrea să vadă guvernarea în cei cinci ani de mandat ai președintelui Johannis. Noilor liberali le lipsește un lider capabil să-i încoloneze în spatele lui atât pe democrat-liberali, cât și pe vechii liberali.

Lipsa unei opoziții credibile. Electoratul care a votat Klaus Johannis în 14 noiembrie, ”ținându-se de nas pentru că acesta era susținut de partide precum PNL și PDL, electoratul dezamăgit și în căutarea de opțiuni pentru anul electoral 2016 constată că nu există opoziție. PNL este un partid măcinat de lupte interne, departe de a fi un partid capabil să genereze o ofertă politică atractivă. Partidele mici – mai vechi sau mai nou apărute pe scena politică – sunt extrem de nișate sau nu au lideri credibili. La acestea se adaugă o presă coruptă și o societate civilă anemică și artificial creată, aservită în cea mai mare parte a sa unor grupuri de interese. Până și Victor Ponta se plângea zilele trecute de lipsa unei opoziții serioase. În aceste condiții, electoratul este nevoit să caute sau să inventeze alternative la lipsa de opoziție. Una dintre aceste alternative fiind protestele de stradă.

Vizibilitate pentru Cătălin Predoiu. Predoiu a reușit o victorie de etapă și a obținut reconfirmarea verbală din partea vechilor liberali pentru poziția sa de premier desemnat. Un glonț consumat poate, totuși, prea devreme. Cătălin Predoiu a obținut reconfirmarea pentru o presupusă nominalizarea ca urmare a unui presupus succes al unei moțiuni de cenzură. În aceste condiții, fără a avea funcția de premier, vechii liberali nu mai au niciun interes pentru a grăbi demiterea lui Ponta. În schimb, Predoiu va deveni ținta atacurilor, iar dacă guvernarea va întârzia să apară erodarea se va instala automat. Aparent – dacă DNA nu are alte planuri – anul 2015 este epuizat pentru un candidat la funcția de premier. Din punct de vedere politic și electoral, adevărata miză va fi candidatul pentru funcția de premier în anul 2016. Lupta cea mare se va da pentru poziția de locomotivă a partidului în campania electorală. Ca urmare a modificărilor constituționale din 2003, alegerile parlamentare nu se mai organizează simultan cu alegerile prezidențiale. În aceste condiții, locomotivele electorale vor fi candidații la funcția de premier. De exemplu, la parlamentarele din 2008, rolul de locomotivă electorală a fost jucat de Stolojan (PDL), Tăriceanu (PNL) și Geoană (PSD).

Locomotiva electorală a PNL mai reprezintă o miză și dintr-un alt punct de vedere. Dacă PNL câștigă alegerile locale și parlamentare din 2016, cel care a jucat rolul de locomotiva electorală și, deci, de viitor premier, foarte probabil, va ocupa și funcția de președinte al partidului, după realizarea fuziunii.

Ori, până în 2016 mai este foarte mult timp. Practic, din momentul reconfirmării publice și până în 2016, Predoiu este condamnat să se consolideze atât din punct de vedere politic, cât și al imaginii și, în același timp, să se mențină și să se prezinte ca fiind o produs politic proaspăt.

(Foto: predoiu.ro)

Iohannis, comunicarea si vulnerabilitatile

Comunicarea are și ea rostul și regulile ei. A comunica nu este doar un moft. Trebuie să știi ce să comunici dar mai ales când să comunici. De exemplu: un politician poate comunica foarte mult, aproape zilnic, dar mesajele lui să fie irelevante ca și impact media.

Dacă actorul politic și echipa sa de comunicare nu sunt capabili să dozeze cum trebuie procesul de comunicare, în mod inevitabil vor apărea și gafele.

Exemplu de azi: Johannis.

Supus unor presiuni apărute din cele mai variate medii, Johannis a decis că este momentul să comunice.

Rezultatul:

1) Johannis s-a enervat (ca la scena cu paltonul) și și-a arătat vulnerabilitățile: nu-i place ca premierul să intre peste atribuțiile lui constituționale, cum ar fi politica externă. Drept urmare, l-a atacat pe Ponta, amintind astfel de celebrele atacuri ale lui Traian Băsescu, deși Johannis s-a poziționat în lunile acestea în totală contradicție cu fostul președinte. E de la sine înțeles ce va face Ponta în perioada următoare.

2) S-a pronunțat pe un așa zis scandal – cardurile de sănătate – generat nu numai exclusiv din vina ministerului și aproape stins în agenda media, care i-a permis însă PSD-ului să-l taxeze cu eticheta de lobbyist – președinte lobbyist. Eticheta de președinte lobbyist – pentru industria lemnului, președinte lobbyist pentru cei care nu mai pot fura banii din sistemul de sănătate, președinte lobbyist pentru structurile de forță (legile big brother) – este deja o altă vulnerabilitate a președintelui Johannis.

Două vulnerabilități, o singura declarație de presă.

Și totul pentru că acolo, la Cotroceni, cineva nu a înțeles sau nu știe cum să își facă meseria, astfel încă îl expune pe președinte unor vulnerabilități.

Rectificând, putem concluziona: trei vulnerabilități, o singură declarație de presă. Pentru că, deja, însuși procesul de comunicare publică s-a transformat într-o vulnerabilitate pentru Johannis. Probabil, în scurt timp, se va transforma într-o vulnerabilitate și pentru președintele Johannis și pentru Administrația Prezidențială.

(Foto: ziare.com)

Cazul Basescu-Capatina. Santajul, explicatie a deciziilor aparent irationale?

Dacă a intervenit o defecțiune și cineva n-a mai rezistat, cum se face că în 2012- 2013, cînd presiunea a fost mult mai mare și mizele mult mai mari, nu a cedat nimeni? Cum a fost posibil ca aceste înregistrări să rămînă sub obroc timp de doi ani, cînd erau arme vitale în lupta politică? Care a fost marea miză a deținătorului lor?

Continue reading →