Opozitia: pas stat de drept, pas lupta electorala cu USL

Răutăcismul de la ora 16 și 16 din ziua de 16:

Din câte știu, în colegiul lui Voiculescu nu se vor mai organiza alegeri parțiale (au expirat termenele legale). Opoziția nu a zis nici pâs pe tema asta.

Eu din asta deduc două ipoteze, probabil cumulative:

  • opoziția, adică aia care se bate cu cărămida în piept că apără statul de drept, nu are nimic de spus față de o încălcare flagrantă a legii și a Constituției.
  • opoziția nu are chef de o competiție electorală cu USL în viitorul apropiat; vorba aceea, la ce să se mai chinuie cu încă un blat, când știm și noi că, pe la colțuri, se pupă-n bot și-și fac planuri comune de viitor.

Evident, în ciuda celor de mai sus, sunt convinsă că și ei vor în Schengen…

Capitalist in Romania. Omul si Fiscul.

De ieri am un motiv in plus sa-i urasc de moarte pe astia. Imi programasem si eu un week end de frecat motanul si balotat in consecinta, cand, dupa masa, mi-a picat o executare silita a unui client.

Fratilor, l-au nenorocit, i au poprit a treia oara peste 100.000 de euro, in conditiile in care datoria respectiva fusese infirmata printr o hotarare irevocabila ICCJ, iar pe chestia asta am mai anulat alte doua executari silite anterioare.

Nici de data asta nu i-au comunicat somatie din timp, s-a trezit direct cu TOATE conturile blocate, integral si peste suma executata, nu de alta, dar stim si noi ca banca nu stie carte…

Trecand peste faptul ca nu-si mai poate plati nici macar cheltuielile curente, eu ma strofoc acum sa vad ce instanta e competenta teritorial, sa nu ma trezesc cu declinari si conflicte de competenta, redactate la juma’ de an (am un dosar intepenit din 2011 pe chestia asta, in ciuda puhoiului de sesizari pe la instante…), ca nu se pupa instanta de la sediul lui cu aia de la sediul bancilor, iar intrarea in vigoare a NCPC nu stiu in ce moment a prins executarea asta.

Ma uit acum pe declaratiile si OPurile lui de plata catre buget si mi fac ochii ca la jocuri mecanice. Omul asta chiar plateste!

Ba mai mult, cand au incercat sa-l jupoaie cu inspectia fiscala, s-a tinut tare, a refuzat sa-i spaguiasca, desi o cereau pe fata, preferand sa atace si sa plateasca pe suspendare o cautiune de peste 20.000 de euro, nici acum restituita, prin bunavointa CAB, care nu e in stare sa redacteze o incheiere fara erori materiale, si a CEC ului care, dupa cum spuneam, nu stie carte.

Asa mi vine sa-mi iau lumea-n cap de nu va spun… Da’ mi e mila de omul asta. L-oi rezolva si vad eu dupa…

Si mai sunt niste lucruri care ma termina nervos a propos de executarile astora de la finante:

    1. Executarile lor silite nu sunt supuse incuviintarii, desi Codul de procedura fiscala nu le excepteaza in mod expres, iar dreptul comun, Codul de procedura civila, stabileste procedura asta. Asta i o cutuma idioata a instantelor de judecata care nu sunt in stare sa vada in ce procent enorm se admit contestatiile la executare impotriva fiscului si, astfel, sa si schimbe odata practica asta comoda si fara baza legala. Acum, cu noul Cod civil, ar exista o cale de remediere a situatiei, dar ma indoiesc ca solutia ar fi cea favorabila debitorului.
    2. In fiscal, nu poti cere suspendarea provizorie a executarii, ca in civil, suspendare ce se poate dispune in cateva zile, daca platesti cautiunea.  In aceste conditii, stai ca boul si astepti, cu conturile blocate si banii luati, termenul de judecata din contestatie, fixat la min. 2 luni, ca sa nu mai spunem ca, la o adica, suspendarea nu se dispune din prima, mai ales daca organul de executare nu binevoieste sa trimita dosarul de executare, in ciuda amenintarilor cu amenda aplicata conducatorului unitatii, de altfel foarte rar dispusa de catre instante, sau vreo tampita de la grefa a uitat sa i puna in vedere asta.

Am uitat sa spun: te-au executat aiurea si-ti vrei banii inapoi? Platesti si taxa de timbru pentru asta, cam 3% din valoare, chiar daca ceri intoarcerea executarii o data cu contestatia. Evident, ti-o recuperezi la pulivara, o data cu suma intoarsa prin hotarare irevocabila (pe stil vechi). Concluzia: zicala „si futut, si cu banii luati” e zero barat pe langa ce se intampla in concret in „relatia” fisc-contribuabil, mai ales ala de buna credinta. Cea mai mare greseala e sa te inregistrezi si sa platesti. Din momentul ala trebuie sa-ti asumi riscul unor functionari incompetenti si imbecili care isi iau pranzul pe actele din dosarul tau fiscal si, daca le cade o picatura de grasime, nu mai vad exact ce ai de plata, ce ai platit sau nu, te executa direct (episod despre care vorbesc in urma unei experiente directe, iar nu metaforic).

Btw, ei isi iau bonusuri si prime pe chestia asta, eventual si un spor de stres post pauza de masa.

Tu ramai cu situatia fiscala bulversata (pentru ca ei au avut grija ca, intre timp, sa opereze de capul lor, din platile pe care tu continui sa le faci de fraier notoriu, niste stingeri despre care, evident, nu te au instiintat, ca tu sa le poti contesta, ca doar nu si bat singuri cuie in talpa) si, eventual, si cu vreun dosar de evaziune fiscala pentru care trebuie sa te plimbi pe la politie, parchet si, eventual, instanta, sub mandra titulatura de „inculpat”.

In aceste conditii, stau si eu asa si ma intreb: cati din aia proptiti sefi pe la ministerul de finante, anaf etc cunosc in concret toate astea?

Despre listele electorale, cu dragoste

Potrivit Comunicatului CCR din data de 02.08.2012,

„Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca, pâna la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012″.

Sintagma “listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012” desemneaza, in fapt, listele electorale permanente actualizate cuprinzand alegătorii din fiecare secţie de votare, tiparite si puse la dispozitia primarilor de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, in 2 exemplare, si copii de pe acestea, in 3 exemplare, copii semnate de catre primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii judetene de administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor, din care 2 exemplare au fost inaintate de catre primari birourilor electorale ale sectiilor de votare, mai precis predate pe bază de proces-verbal preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare la data de 27.07.12. Din cuprinsul Adresei nr. 3456054/27.07.2012 emise de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date si inregistrate la BEC sub nr. 195/C/BEC2012/RD/27.07.2012, rezulta ca pe listele electorale permanente destinate referendumului national din data de 29.07.2012 erau inscrisi 18.292.514 alegatori.

Cum am ajuns la concluzia asta:

  • Ø Prin interpretarea gramaticala a comunicatului. Astfel, din topica frazei si nu numai, observam ca termenul “actualizate” are functia de atribut adjectival care determina substantivul compus “listele electorale permanente” (ce fel de liste electorale permanente ?), iar nu functia de complement circumstantial care determina verbul “sa transmita” (cum sa le transmita ?).

De asemenea, folosirea perfectului compus – “s-a desfasurat” exprima o acțiune efectuată și încheiată în trecut, față de momentul vorbirii.

  • Ø Prin interpretarea literala a comunicatului din care rezulta ca obiectul solicitarii consta in listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012, in forma materiala, iar nu verificarea sau actualizarea acestora. De altfel, potrivit art. 46 alin. 2 din Legea nr. 47/1992, Curtea poate cere autoritatilor publice doar informatii, iar nu si efectuarea anumitor operatiuni. Poate, in schimb, sa solicite BEC informari asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului (art. 46 alin. 3 din Legea nr. 47/1992), mai ales in conditiile in care, potrivit art. 25 alin. 1 din Legea nr. 3/2000, Biroul Electoral Central veghează la reactualizarea listelor electorale permanente, la întocmirea copiilor de pe acestea şi la transmiterea lor la birourile electorale ale secţiilor de votare […]”.

Pe de alta parte, Curtea vorbeste despre listele “actualizate”. Intr-un limbaj riguros juridic, termenul “actualizate” desemneaza listele rezultate in urma operatiunii permise de lege, respectiv art. 17 alin. 2 din Legea nr. 3/2000, pana cel tarziu la data de 10.07.12.

  • Ø Prin interpretarea sistematica a dispozitiilor legale in materie. Aici povestea este mult mai lunga si foarte tehnica, astfel incat s-ar putea sa va plictiseasca. Cu toate acestea, voi pastra limbajul predominant juridic, urmand ca, daca va fi necesar, sa-l descifram in comentarii.

Sa incepem, asadar, cu inceputul, respectiv principalele dispozitii legale aplicabile listelor electorale permanente:

  • legea generala: Titul I din Legea nr. 35/2008 (a se vedea in acest sens Hotararea BEC nr. 34/2012).;
    • legea speciala: Legea nr. 3/2000;
    • acte administrative cu caracter normativ emise in aplicarea legilor de mai sus: HG nr. 682 si 683/07.07.2012;
    • Hotararea BEC nr. 14/2012;
    • Circulara BEC nr. 118/2012.

Astfel, potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 3/2000,

(1) Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 151 din prezenta lege, care se aplică în mod corespunzător”

Copiile de pe listele electorale permanente, pe baza carora au loc operatiunile pentru desfasurarea referendumului, sunt rezultatul urmatoarele etape si operatiuni:

  • Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (fost Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor) din cadrul MAI (fost Ministerului Internelor şi Reformei Administrative) selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente, în două exemplare (art. 73 alin. 2 teza I din Legea nr. 35/2008).

In cazul referendumului, termenul de punere la dispoziţia primarilor a listelor electorale permanente (45 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, in cazul alegerilor parlamentare, potrivit art. 73 alin. 2 teza a III-a din Legea nr. 35/2008) nu este prevazut nici de lege si nici de actele administrative cu caracter normativ date in aplicarea acesteia, astfel incat se presupune a fi un termen rezonabil in raport de termenul de 5 zile prevazut pentru (re)actualizarea listelor electorale permanente.

Exista, de asemenea, si posibilitatea eliminarii acestei etape din procedura de organizare a referendumului, cu consecinta utilizarii ca punct de plecare a listelor electorale permanente in baza carora s-a desfasurat ultimul eveniment electoral. Un indiciu in acest sens ar fi dispozitiile art. 5 alin. 1 din HG nr. 682/2012, potrivit caruia la dispozitia primarilor sunt puse direct listele electorale permanente actualizate (« Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente actualizate, în două exemplare, şi copii de pe acestea, în 3 exemplare »).

  • In termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului (in cazul de fata, cel tarziu pana la data de 10.07.2012, potrivit pct. 11 din Anexa la HG nr. 683/2012), se realizeaza de catre primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor reactualizarea listelor electorale permanente (art. 73 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 35/2008 si art. 17 alin. 2 din Legea nr. 3/2000).

Din pacate, in ceea ce priveste “soarta” rezultatului reactualizarii, legea tace. Lipsa dispozitiei exprese in acest sens este determinata de faptul ca, pe de-o parte, art. 17 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 a ramas in forma redactionala initiala, din anul 2000, cand in vigoare era Legea 68/1992 (la care, de altfel, face trimitere), potrivit careia primarii erau cei care intocmeau si reactualizau listele electorale permanente (art. 8 alin. 2 si art. 9 din Legea nr. 68/1992), iar pe de alta parte, potrivit art. 73 alin. 6 din Legea nr. 35/2008, aplicarea prevederilor art. 26 alin. 1 din Legea nr. 35/2008, potrivit carora primarii sunt cei care intocmesc listele electorale permanente, a fost amanata pana la “alegerile din anul 2012”.

Cu toate acestea, consider ca rezultatul reactualizarii listelor electorale permanente trebuie trimis de catre primari Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, de vreme ce tot aceasta din urma este cea care, in urma delimitarii sectiilor de votare, pune la dispoziţia primarilor, în 2 exemplare, listele electorale permanente actualizate, “finale”, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare (art. 73 alin. 4 teza I din Legea nr. 35/2008 coroborat cu art. 5 alin. 1 si art. 12 din HG nr. 682/2012), precum si 3 exemplare de copii de pe aceste liste.

  • Doar copiile de pe listele electorale permanente actualizate (iar nu si listele electorale permanente), astfel cum sunt intocmite si puse la dispozitia primarilor de catre Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (v. punctul de mai sus), se semneaza de catre primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii judetene de administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor (art. 73 alin. 5 din Legea nr. 35/2008 coroborat cu Anexele 7-8 ale HG nr. 685/2012).

Practic, prin aceasta operatiune, persoanele in cauza isi insusesc continutul si semneaza spre neschimbare datele inscrise in acestea. Drept dovada, la punctul 1 lit. c) al Sectiunii “Dupa incheierea votarii 29 si 30 iulie 2012” din Circulara BEC nr. 118/23.07.2012 (pag. 4), se precizeaza ca “radierile, modificarile sau completarile din copia de pe lista electorala permanenta nu vor fi luate in considerare”.

  • Din cele 3 exemplare ale copiilor de pe listele electorale permanente actualizatepuse la dispozitie de catre Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date si certificate prin semnatura, potrivit celor de mai sus, primarul pastreaza un exemplar (art. 73 alin. 4 teza a IV-a dn Legea nr. 35/2008), in vreme ce celelalte 2 exemplare sunt inaintate birourilor electorale ale sectiilor de votare cu 2 zile inainte de data desfasurarii referendumului (in cazul de fata 27.07.2012, conform art. 20 lit. a) din Legea nr. 35/2008, art. 22 alin.1 din Legea nr. 3/2000 si pct. 24 din Anexa la HG nr. 683/2012), mai precis predate pe bază de proces-verbal preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare (art. 73 alin. 4 teza a II-a din Legea nr. 35/2008).

Foarte important ! potrivit art. 73 alin. 4 teza a III-a din Legea nr. 35/2008, biroul electoral al sectiei de votare utilizeaza cele doua exemplare primite de la primar astfel: un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar un exemplar este utilizat în ziua alegerilor, de unde si concluzia ca acestea sunt copiile de pe listele electorale permanente pe baza carora au loc operatiunile pentru desfasurarea referendumului, in sensul art. 17 alin.1 din Legea nr. 3/2000, citat mai sus.

Fata de cele de mai sus, apreciez ca, pentru rigurozitate, ar fi fost de preferat ca instanta de contencios constitutional (CCR) sa solicite « copiile de pe listele electorale permanente in baza carora s-a desfasurat referendumul din 29 iulie 2012”, intrucat, asa cum am aratat mai sus, doar acestea sunt semnate spre neschimbare. Reamintesc ca un exemplar al acestor copii s-a pastrat de catre primarul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.

*

In ceea ce priveste natura juridica a acestor copii de pe listele electorale permanente, apreciez ca ele reprezinta acte administrative colective care se bucura de prezumtiile de legalitate, autenticitate si veridicitate.

Aceasta inseamna ca, pana la o eventuala anulare a acestora de catre instanta judecatoreasca (deci NU de catre Curtea Constitutionala !) competenta, cele constatate in cuprinsul lor nu ar putea fi inlaturate decat prin inscrierea in fals, procedura incompatibila, in opinia mea, cu natura procedurii in fata Curtii (art. 14 din Legea nr. 47/1992). Pe de alta parte, date fiind dispozitiile art. 55 din Legea nr. 47/2012, o eventuala actiune in anularea acestor acte nu poate determina suspendarea de catre Curte a solutionarii cauzei.

Intrucat respectivele acte au fost executate material, nu mai poate interveni nici revocarea(retractarea). Aceasta inseamna ca nici Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date si nici Ministerul Administratiei si Internelor nu mai pot desfiinta in acest moment, prin alte acte, listele in cauza.

In ceea ce priveste “informatiile” solicitate si primite de Curte de la autoritatile publice, in temeiul art. 46 alin. 2 din Legea nr. 47/1992, apreciez ca nu au natura unui act administrativ, astfel incat nu se poate stabili un concurs intre forta juridica a acestor informatii si copiile de pe listele electorale permanente.

Altfel spus, in caz de contradictie intre datele inscrise in copiile de pe listele electorale permanente in baza carora s-a desfasurat referendumul si informatiile transmise de catre alte autoritati publice, cele dintai prevaleaza.

UPDATE: Intre timp, prin Adresa nr. 5306/06.08.2012 emisa in Dosarul nr. 1290I/2012, CCR confirma in parte cele de mai sus, precizand ca solicita Guvernului “listele electorale permanente, actualizate conform art. 17 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, liste in baza carora s-a desfasurat referendumul din 29 iulie 2012”.

CCR si referendumul

Daca legea aplicabila referendumului ar fi cea in vigoare la data de 06.07.2012, ce ne facem cu modificarea intrata in vigoare la data de 27.07.2012, privind extinderea intervalul orar, modificare care, de altfel, si-a produs efectele? aplicam regula de 3 simpla in ceea ce priveste participarea ? 😀

In realitate, normele cuprinse in legea referendumului sunt norme de procedura, de imediata aplicare. altfel spus, pe masura ce au intrat in vigoare, legile noi (de modificare a legii referendumului) s-au aplicat de indata.

Pe de alta parte, prin Decizia nr. 731/2012, CCR a apreciat conditia cvorumului ca reprezentand „o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală”.

Din efectul obligatoriu, erga omnes, al deciziilor CCR rezulta incidenta acestora asupra situatiilor juridice in curs si care nu si-au epuizat efectele (ICCJ a pronuntat un RIL pin care a recunoscut incidenta deciziilor CCR inclusiv in ceea ce priveste actiunile aflate in curs de desfasurare). de notat faptul ca puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.In concluzie, legea aplicabila referendumului este cea rezultata in urma ultimei modificari intrate in vigoare in data de 27.07.12, incluzand, asadar, conditia cvorumului de participare.

Legea se aplică doar fraierilor

Zilele acestea am constatat cu stupoare ca dreptul penal (material si procesual), ca ramura a dreptului public (“asortat”, teoretic, cu norme imperative, de stricta interpretare si aplicare etc etc etc…), este, in realitate, cat se poate de relativ si plin de gauri.

In concret, pentru a zadarnici punerea in executare a unei hotarari judecatoresti pronuntate la capatul unor ani buni de munca si impotriva presiunilor de orice fel (de genul amenintarilor, mai mult sau mai putin directe, proceselor paralele de la TV, datului cu parerea de catre persoane mai dubioase decat condamnatul si tot asa…), este suficient ca un CONDAMNAT DEFINITIV sa-si vare un deget undeva, iar o turma de avortoni politici (incluzandu-i pe cei aflati, sper, absolut accidental in functii publice dintre cele mai inalte) sa-i tina isonul, sa-l protejeze, fara nicio frica de vreo consecinta LEGALA si sa umple de noroi pe cei care indraznesc sa ceara public aplicarea legii (da, aici ma refer la Monica Macovei, singura, din cunostintele mele, care a inteles sa se exprime raspicat pe tema asta).

Consider absolut inadmisibila pasivitatea Ministerului Public in toata telenovela asta, in conditiile in care, potrivit art. 131 alin. 1 din Constitutie, are rolul de a apara ordinea de drept, incluzand respectarea si punerea in executare a hotararilor judecatoresti definitive. Reamintesc, in acest sens, ca, inainte de a incepe sa-si exercite functia, procurorii au depus urmatorul juramant: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

Ma intreb daca paienjenisul actual de informatii contradictorii le atinge in vreun fel onoarea si constiinta. Mie, una, DA ! Am ajuns sa-mi fie rusine cu profesia mea, anii petrecuti la scoala si cartile din biblioteca, in conditiile in care nu mai pot explica unor clienti mai curiosi din fire cele ce se intampla si, mai ales, cele ce se vor intampla in propria tara…

Refuz sa accept ca Dreptul nu mai e la fel de “matematic” ca acum 17 ani, cand am hotarat sa facem cunostinta. Prefer sa cred ca este doar lovit de o trecatoare raceala, un simplu ROSU IN GAT neputandu-l arunca intr-o septicemie fatala!

UPDATE (Bleen): Medicul Ioan Lascăr, chirurgul care s-a ocupat de găuricile lui Năstase, este consilier onorific al prim ministrului Victor Ponta. A fost făcut pe 12 iunie 2012, cu 8 zile înainte de pronunțarea sentinței în dosarul Trofeul Calității și tot cu 8 zile înainte ca Adrian Năstase să aibă o presupusă tentativă de sinucidere, tentativă care l-a adus la Floreasca, pe mîinile lui Brădișteanu, Beuran și Lascăr.

DECIZIE nr. 360 din 12 iunie 2012 privind acordarea calitatii de consilier onorific al primului-ministru domnului Ioan Lascar  (via doi Șerloci, @Florina Neghină și  @Georgeta Condur – băgăcioase sînt femeile astea! Nu poate să facă omu nimic!)

UPDATE2 (Bleen): ”Faptul că, judecat şi condamnat în unanimitate pe un dosar care conţine fapte, el nu-şi poate interioriza vina, arată că, psihologic, se aşezase şi rămăsese în punctul în care nu mai împărtăşea cu semenii săi consensul infracţiunii, al culpei şi al răspunderii. El pentru el, indiferent ce ar fi făcut sau făcuse, devenise, ca urmare a supradozei de putere pe care o ingurgitase, necondamnabil. România nu a condamnat în premieră după ’90, aşa cum se spune, un prim-ministru, ci un om drogat de putere într-o ţară care nu se putea desprinde de modelul despotului oriental drogat de putere.”

Gabriel Liiceanu – Câteva amintiri din „epoca Năstase”

UPDATE 3 (tot Bleen)

Am citit de Brădișteanu. Uitasem cum era treaba cu dosarul de corupție. Știam că a fost ceva rizibil și revoltător. Omul a luat șpaga din omenie, de dragul cuiva. ”Bradisteanu a spus ca Pahiu i-a devenit pacienta dupa incheierea licitatiei si, fiind grav bolnava, l-a rugat sa deschida pe numele sau un cont in care a primit comisionul pentru licitatie. Bradisteanu a spus ca a acceptat sa o ajute pe Cornelia Pahiu si i-a facut diverse servicii (cumparaturi, deplasari in strainatate) „din omenie”.”  Deci ai de luat șpagă 4 milioane de euro dar ești bolnav și nu ai cum să te duci la bancă, la cumpărături și în străinătate? Mă ofer eu să deschid un cont pe numele meu, să-ți fac cumpărăturile și să mă deplasez în străinătate pentru tine. Vrei să-și faci vacanța pe Coasta de Azur și nu te poți deplasa fiindcă aștepți vizita unor veri de la Pașcani? Nu-i nimic. Mă duc eu pentru tine. Ți-ai lua o vilă și un Merțan dar ești țintuit la pat și nu ai chef de agenți imobiliari și de vînzători de mașini? Nu-i nimic. Mă sacrific. Îți iau e o vilă și o mașină, pe numele meu. Vrei să duc generozitatea la maximum? Ei bine, Gizăs i my middle name! Bine, nu mai insista! Conduc eu mașina, stau eu în vilă, mă bălăcesc eu în piscină! Ești mulțumită acum? Cît mai trebuie să mă sacrific ca să primesc recunoștința lui Dumnezeu și a Cepex al PSD? Ce părere are doamna care a beneficiat de toate acestea? Păi nu are nicio părere, fiindcă a murit. Deci șpaga de care s-a folosit Brădișteanu nu era a lui, era a unei cetățence care a murit între  timp și nu mai poate spune nimic.

Faza cu Brădișteanu e și mai tare. Deci omul spune că cele 4 milioane de euro din contul lui nu-s ale lui, că cumpărăturile nu-s ale lui, că vacanțele în străinătate nu au fost pentru el, din plăcere. A băgat în cont 4 milioane de euroi dar a făcut-o pentru o pacientă și parteneră de afaceri. Banii reprezentau comisionul pe care pacienta îl lua pentru vînzările pe care le făcuse Administrației Penitenciarelor, reprezentată de….Brădișteanu. Astfel, femeia fiind bolnavă, Brădișteanu a acceptat să bage comisionul respectiv în contul lui, să-i facă femeii cumpărăturile (de care after shave doriți, doamnă? Șalupa asta vă place?), să se ducă în străinătate pentru ea, să-i rezolve niște chestii (în locuri exotice, pe plajă – Brădi, am o treabă urgentă de rezolvat în Bahamas, pe plajă, dai tu o fugă?). Ei bine, femeia era moartă la momentul investigațiilor. Și, nu-i așa, nu-l putea contrazice pe Brădișteanu. Deci, dacă aș lucra la stat și aș primi o șpagă de 4 milioane de euro nu trebuie decît să găsesc un mort și să spun că banii erau pentru el dar era bolnav, așa că m-am oferit să-i bag în contul meu, să fac eu cumpărăturile pentru el, să mă duc în străinătate, prin tot felul de destinații de vacanță exotice, pentru el. Dacă mîine poliția îmi găsește în casă 2 tone de heroină pot să spun că sînt ale unei verișoare decedate de-a maică-mii? Dacă poliția îmi găsește în casă 12 m16, 4 RPG-uri și două tone de tnt, pot să zic că-s ale ei? Dacă poliția găsește la mine în casă 2 cadavre mutilate, cu cîte un cuțit în inimă și cîte un glonte în cap, pot să zic că-s ale ei, că m-a rugat să i le țin puțin?

Adevărul – Medicul Brădişteanu, achitare suspectă

UPDATE 4 (tot Bleen, de draci). Oamenii care chiar au ceva de spus în politică sînt cei care uită de ei. Pînă acum, la noi în politică sînt doi oameni de genul ăsta, care ies din ei și intră în transă cînd fac politică. Care nu sînt atenți nici la cum le stă freza, dacă le stă bine cu pipa din profil, dacă îi prinde bine camera cînd dau savant din gură și sugestiv din mînă sau dacă au folosit eufemismele cele mai elegante și metaforele cele mai sugestive. Doi oameni care fac politică așa, de-ai dracului, și nu ca să-și aranjeze cariera, să se rezolve financiar sau la biografie. Traian Băsescu și Monica Macovei. Restul sînt ori mafioți, ori închipuiți, ori figuranți goi pe dinăuntru. PS. L-am uitat pe Boc, săracu.