PDL e partidul pragmatismului şi echilibrului, care urmăreşte să gestioneze eficient ţara. Asta e viziunea lui Boc şi a lui Blaga. Viziunea noastră e să gestionăm (nu glumesc, Blaga a pus chestia cu gestionatul chiar la capitolul Viziune). Nici că se poate o caracterizare mai bună a PD-ului decît cele două moţiuni, care împreună s-ar putea numi: „PDL, autenticul partid al tehnocraţilor de tutungerie şi al intelectualilor pe invers suficient de spălăţei şi isteţei încît să fie cît de cît frecventabili electoral„.

Nici nu mai e nevoie ca Băsescu să numească un premier tehnocrat, are deja la guvernare un întreg partid tehnocrat. Deşi, la cum sună moţiunile Boc şi Blaga, PDL pare mai indicat să dea contabilul tutungeriei din colţ decît premierul.

Funcţionăraşi descurcăreţi, căpuşari cu tupeu, intelectuali castraţi sau ex-politicieni la andropauză, asta e PDL-ul în 2011. Adică ce a fost dintotdeauna PD-ul (mai puţin intelectualii castraţi, ăştia-s recenţi).

Nu numai că cele două gurpări din PDL sînt adepte ale tuturor doctrinelor politice imaginabile dar, şi nu glumesc, sînt adepţi şi ai tuturor religiilor. Sînt toate, negru pe alb în moţiuni, şi sincretismul doctrinelor, şi al religiilor, şi al doctrinelor cu religiile, şi invers. Ca să nu mai vorbesc de sincretismul dintre aşa-zisele grupări din PDL, formate din oportunişti în căutare de nişe „doctrinare” („Cum? Nu mai e niciun loc liber de liberali? E, atunci ar merge şi creştin democraţi.”)

Emil Boc: „Obiectivul meu e cîştigarea alegerilor locale şi parlamentare în 2012.”

Vasile Blaga: „Obiectivul meu e menţinerea PDL la guvernare şi după 2012.”

Moţiunea Boc vs Moţiunea Blaga

PS. Ambele moţiuni se numesc „O Românie dreaptă”, un joc de cuvinte imbecil, de tip ştirile sportive de la proteve, care arată că la PDL imaginaţia e mică şi bleagă şi la comun.

Update. În moţiunea lui Boc susţinătorii sînt trecuţi ca la poliţie, cu nume-prenume.

Update 1. Moţiunea Blaga nu suflă niciun cuvînt despre ISP (Institutul de Studii Populare). Moţiunea Boc vorbeşte despre importanţa ISP însă o dă rău, dar rău de tot, în bară aici: „Prin impunerea normativelor de  personal în autoritatea publică centrală şi locală a fost redus aparatul bugetar de la 1.398.757 persoane în luna decembrie 2008, la 1.256.609 persoane în martie 2011.”

Claude Karnoouh “Despre camerele de gazare sînt convins că nu au existat în mod efectiv; o serie de adevăruri ale istoriei oficiale vor sfîrși prin a fi revizuite”

Pe site-ul CriticAtac am fost catalogați drept “fundamentaliști”, extremiști de dreapta; cine știe, s-ar putea să fim chiar legionari. Criticatacul tovarășilor este îndreptat de fapt împotriva D-lui Tismăneanu, noi sîntem doar muniția folosită abil de tovarășul Vasile Ernu pentru demascarea lecturilor și aprecierilor ocazionale exprimate de Dl. Tismăneanu pentru “texte publicate pe situri din zona fundamentalistă semnate de ID-uri/anonimi şi în care „adversarii” de idei sînt denigraţi ca pe vremuri.” Tov. Ernu se îndoiește că“profesorul Tismăneanu şi-ar permite să facă acelaşi lucru în spaţiul anglosaxon în care mai activează.” Poate după un studiu atent al acestei șopîrle “anglosaxonii” își vor face autocritica, îi vor retrage titlurile academice D-lui Tismăneanu și se vor angaja în fața colectivului CriticAtac să fie mai atenți pe viitor.

Voi încerca o scurtă prezentare a activității unuia dintre mentorii și principalii contributori ai site-ului CriticAtac, Claude Karnoouh, cunoscut drept repede varsatoriu de sînge virtual de extremiști în spațiul rezervat comentariilor de pe site-ul propriu. Acest articol este, desigur, o simplă introducere. Cititorii sînt invitați să cerceteze producțiile originale ale D-lui Karnoouh pentru lămuriri suplimentare (legăturile din articol sînt în general către producții ale sale sau  ale tovarășilor săi).

Claude Karnoouh este un antropolog francez emigrat în România. Este cvasi-necunoscut în Franța în mediul academic, însă bine cunoscut în cercurile radicale, între obișnuiții diverselor bisericuțe ideologice marginale. În România este văzut ca un academic de frunte, un spirit liber foarte popular printre studente, admiratoare visătoare ale stilului său vestimentar neobișnuit pentru cartierele create de discipolii lui Marx în Cluj sau București, sau printre tinerii studioși impresionați de libertatea sa de mișcare printre numele mari și mici din istoria ideilor și din muzica pop americană sau poate doar de atenția care le este acordată de un francez real, palpabil și celebru.

Dar cine este Claude Karnoouh?

[…]

DL KARNOOUH ȘI REȚEAUA VOLTAIRE

Rețeaua Voltaire a apărut ca o mișcare pentru “promovarea Libertății și a Secularismului, pentru emanciparea individului aflat în război cu dogmele și cu imperialismul”. Conducătorii mișcării sînt Thierry Meyssan (Franța, președinte), Issa El-Ayoubi (Liban, vice-președinte, membru al Partidului Social-Naționalist Sirian!!!), Sandro Cruz (Peru, vice-președinte).

După atentatele din 11 septembrie 2001, poziția rețelei a fost că acestea au fost opera… unei conspirații interne americane. Legăturile strînse cu Iranul și cu Hezbollah au dus la retragerea unora dintre reprezentanții stîngii franceze din asociație. În 2005 se retrag chiar și comuniștii acuzînd deviația islamistă și antisemită a mișcării și a instalării ca director al consiliului director a D-lui Claude Karnoouh, negaționist notoriu. Reprezentanții mișcării spun că nici vorbă să fie director Dl Karnoouh, acesta este un simplu membru, iar linia politică nu a fost alterată. Thierry Meyssan, președinte: “Am fost surprins de faptul că unii dintre directorii noştri, sincer angajați în lupta împotriva rasismului, apără principii opuse atunci cînd vine vorba despre Orientul Mijlociu. Acolo par foarte mulțumiți cu apartheidul israelian. Consiliul nostru a devenit un cîmp de luptă. Însă în cele din urmă sioniştii au fost îndepărtați. Ei au demisionat, unul după altul, nu însă fără insulte grele în special către unul dintre directorii noştri, care este evreu anti-sionist.” Ghiciți cine este acesta?

În timp mișcarea s-a extins în Europa de Est(!) și Orientul Mijlociu și și-a modificat statutul, transformîndu-se într-o “agenție internațională de presă nealiniată”. “În 2008, preşedintele Meyssan spunea că se simte foarte apropiat de Hezbollah ca mișcare principală de rezistenţă în Orientul Mijlociu şi și-a exprimat admirația pentru secretarul său general Hassan Nasrallah. A subliniat, de asemenea, “contribuţia sa personală” la revoluţia iraniană şi “prietenia venezueleană.” Prezentîndu-se drept un radical de stînga, fiind cel care a denunţat de mult timp alianţa dreptei cu extrema dreaptă, s-a declarat acum gata “să lucreze cu toată lumea, cu excepţia celor care au participat activ la agresiuni imperialiste”, inspirîndu-se astfel din gîndirea radicalului Jean Moulin, care “accepta să lucreze cu oricine era gata să apere libertatea, de la extrema stîngă la extrema dreaptă.”

Articolul integral, pe În Linie Dreaptă

„Ce proteste? Cu cine să mai facem proteste, să fac eu singur? N-avem nicio presiune din partea oamenilor. Ne face mult rău să declarăm proteste şi nu le facem sau le facem prost. Nu există niciun protest, nu suntem în stare să-l facem. Pentru că ne-am pierdut credibilitatea.” – Vasile Marica, lider sindicat (sectorial, n.l.) SED LEX, declaraţie în legătură cu viitoarea Lege a Dialogului Social.

Trist, foarte trist. Ia să vedem, acum, după părerea aceluiaşi, cine reclamă credibilitatea la Biroul Obiecte Pierdute:

„Toate astea au dus, tot ce s-a intamplat în ultimii 20 de ani.”

Toate astea, mai precis, fiind:

• Vasile Marica 500 mp teren intravilan la Otopeni, un apartament şi o casă, două maşini, Toyota Yaris şi Volkswagen Golf, un împrumut de 150.000 de euro, scandent în 2038.; venituri: 44.436 ron, respectiv – 44.514 ron, el,  preşedinte al două sindicate, 71.831 ron, soţia, director adjunct Ministerul de Finanţe;
• Dumitru Costin, Blocul Naţional Sindical: un apartament în Bucureşti, unul în Piteşti, 1447 părţi sociale la un SRL (valoare la zi –  36.196 ron), un credit în valoare de 85.ooo ron, contractat în 2005, scadent în 2020; venituri: 18.975 ron ca preşedinte BNS, 139.283 ron, 14.323 ron, 10.395 ron, 35.427 ron, 21.420 ron din alte funcţii, inclusiv membru în consilii de administraţie;
• Marius Petcu, Federaţia Sanitas, actualmente cercetat pentru luare de mită: un teren agricol în Teleorman, trei terenuri intravilane în Bucureşti şi Ilfov, un terent agricol la Snagov, un apartament în Bucureşti, o casă de vacanţă în Ilfov, o casă de locuit în Bucureşti, o motocicletă Honda, un autoturism Toyota, un ATV SYM, bijuterii şi ceasuri în valoare 10.000 de euro, tablouri şi icoane în valoare de 10.000 de euro, 10 conturi în lei şi euro (cele mai mari dintre acestea: 221.624 ron şi 150.000 ron), acţiuni la cinci societăţi comerciale, un credit de 180.000 euro, scadent în 2022; soţia: 10 conturi (cele mai mari ca valoare : 221.624 ron, 32.469 ron, 10.787 ron);venituri: 129.998 ron – pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Sanitas; 86.781 ron – pentru funcţia de preşedinte CNSRL Frăţia; 8700 ron – preşedinte IESS; 82.352 ron – preşedinte de onoare OAMMR, 14.383 ron – membru CA, 35432 – membru CA alte venituri din implementare proiecte cu finanţare europeană în valoare de circa 150.000 ron.
• Bogdan Hossu, „Cartel Alfa”: un teren de 10 hectare în comuna Milaj (moştenire), un apartament de 86 mp, două depozite bancare în euro,  de 29.000 euro şi  de 12.500 euro, cont curent: 5600 euro, un plasament pentru pensie privată, care are soldul de 24.000 ron; soţia sa are un apartament de 51 mp; este membru în patru consilii de administraţie, iar în declaraţia de avere a precizat că valoarea indemnizaţiilor a donat-o la CNS „Cartel Alfa”; de la CNS „Cartel Alfa”, ca angajat, a încasat, potrivit declaraţiei de avere, 64.427 ron;
• Liviu Luca, sindicat Petrom şi temporar înlocuitor al lui Marius Petcu la şefia CNSRL Frăţia: singurul lider de sindicat care nu şi-a depus declaraţiile  de avere şi de interese pentru a nu fi încadrat ca inculpat în loc de martor în procesul în care SOV este judecat pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa.; despre averea sa colosală, însă, s-a mai putut afla cîte ceva,  spre exemplu despre un domeniu de 8 hectare în Prahova, pe care sînt construite cinci case dotate cu facilităţi moderne, printre care şi un heliport; în parcare au fost văzute mai multe maşini de lux, printre care un Audi Q7, un Mercedes GL şi o Toyota Land Cruiser V12; la 30 km distanţă se află un alt domeniu, de pescuit, întins pe o suprafaţă de 6 hectare pe care sînt construite patru case; dacă primul domeniu este evaluat de experţi imobiliari între 9 şi 11 milioane de euro, cel de al doilea, mai modest, ar valora circa 6 milioane de euro.

Iar aceasta este numai o parte din „toate astea”.

Surse: ziare.com, gandul.info şi click.ro

Zice Kamikaze:

„Elena Burlan, judecătoarea care a decis că dosarul lui SOV este judecat prea repede, deci ca magistratul Camelia Bogdan să nu se mai ocupe de caz, are legături cu Sorin Ovidiu Vîntu.

Conform declarațiilor de avere ale judecătoarei Burlan, dar și Monitorului Oficial, judecătoarea Tribunalului București Elena Burlan domiciliază în București, strada Drobeta, numărul 15, apartamentul 5. Tot conform Monitorului Oficial, la aceeași adresă s-a mutat, pe 10 octombrie 2010, firma Sieben Management SRL. La 10 octombrie 2010, cînd Sieben Management SRL s-a mutat acasă la magistratul Burlan, decizia din partea firmei a fost luată de asociatul unic Stanca Ioana Marușca.”

Citiţi articolul integral

PS. Bonus: Cine e Cătălin Grigoraş, expert tehnic în dosarele Vântu şi Voicu.

Maxima zilei: „Judecătorul recuzat ş-a creat deja opinia vinovăţiei inculpatului şi de aceea doreşte să soluţtioneze cauza în regim de urgenţă”

Judecătoarea Elena Burlan a decis recuzarea judecătoarei Camelia Bogdan din dosarul Vântu pentru că:

• atitudinea atipica a judecatorului in solutionarea acestei cauze, justificata de prevederile legale ale Legii nr. 202/2010, dar si dorinta de a face astfel incat sa nu planeze niciun dubiu asupra impartialitatii sale, poate crea inculpatului tocmai o stare de neincredere fata de modalitatea in care instantele de judecata isi exercita atributiile, poate crea inculpatului impresia ca nu beneficiaza de un proces echitabil in raport de cele retinute anterior
• administrarea probatoriului cu o celeritate nejustificata, ‘plimbarea’ dosarelor intre instante de grade jurisdictionale diferite pentru diverse motive, dar mai ales mentionarea ‘NECESITATII’ inaintarii dosarului intr-un termen rezonabil […] poate crea de asemenea confuzii in randul justitiabililor, atat cu privire la impartialitatea judecatorului, dar si la dreptul sau la un process echitabil, si o perioada prea scurta de timp putand compromite echitatea procedurii prin neacordarea persoanei in cauza a timpului si a facilitatilor necesare pregatirii apararii, putand conduce la parerea, pe care si-a exprimat-o deja inculpatul, ca judecatorul recuzat si-a creat deja opinia vinovatiei inculpatului si de aceea doreste sa solutioneze cauza in regim de urgenta

Judecătoarea Elena Burlan este cea care l-a achitat pe Brădişteanu într-un dosar în care apărarea a sunat cam aşa: „cele 4 milioane şpagă nu erau pentru mine, erau pentru o colegă căreia i-am împrumutat contul meu, dar care nu poate confirma sau infirma pentru că a murit între timp”.

Detalii: Ancheteonline, Hotnews şi Doc