„În acest moment, unii colegi din PDL caută 35 de semnături pentru a-și susține candidatura. Lor și tuturor celorlalți colegi și prieteni din partid, vrem să le oferim 35 de idei. Poate că este vremea semnăturilor, dar noi credem că este vremea dezbaterilor.

Cele 35 de idei sunt oferite dezbaterii PDL, dar și publicului larg.

Indiferent că vom găsi sau nu un număr de colegi gata să se reunească în jurul acestor idei pentru a depune o moțiune, discuția ne va ajuta foarte mult. O dorim deschisă și argumentată, departe de invective și suspiciuni. De fapt, vor avea de câștigat de pe urma dezbaterii toți cei care speră că putem progresa în Român

Monica Macovei – Cristian Preda – Sever Voinescu

Viziunea noastră:

PDL – un partid popular modern. 35 de pași necesari

PDL are șansa de a se construi ca singurul partid de dreapta din România. Pentru a atinge acest obiectiv, PDL ar putea să-și folosească resursele și să susțină măsuri orientate de următoarele 35 de idei:

Economie: buget, fiscalitate, Europa

1. Diminuarea prezenței statului în economie. Efectul va fi triplu: creșterea eficienței, scăderea corupției și depolitizarea unor decizii economice. Acum, statul e un factor de distorsionare a regulilor pieței. Trebuie să-i dăm un alt rol, reconstruindu-i credibilitatea atât în fața cetățenilor, cât și în fața actorilor economici.

2. Trecerea economiei de la o dezvoltare bazată pe consum la o dezvoltare bazată pe producție. Principala lecție a ultimilor ani este aceea că economiile a căror dezvoltare se bazează pe consum sunt vulnerabile în crize economice, în vreme ce economiile a căror dezvoltare se bazează pe producție sunt mai rezistente.

3. Diminuarea poverii fiscale pe muncă, ca un prim pas al unei ample și bine gândite politici de reducere a taxelor și impozitelor, atât în cuantum cât și în numărul lor. Prin politicile sale, statul trebuie să urmărească creșterea productivității prin stimularea spiritului antreprenorial.

4. Înscrierea în Constituție a unui deficit bugetar maxim de 3 la sută.

5. Elaborarea bugetului cu minimum 6 luni înainte de debutul anului fiscal şi consultarea cu autoritățile europene competente, pentru o sincronizare cu politicile țărilor membre și participarea la strategia “semestrului european” propusă de Comisie ca o nouă fază a integrării.

Sănătate: resurse suplimentare și asigurări

6. Sistemul public de sănătate are nevoie de sporirea calității managementului la nivelul fiecărei unități sanitare în parte, dar și de resurse financiare private pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor. De aceea, creșterea progresivă a elementului privat în serviciile de sănătate trebuie să fie o prioritate.

7. Reforma pieței de asigurări de sănătate. Statul e obligat să abandoneze iluzia că ”asigură total” și trebuie să se limiteze la asigurarea unui pachet minimal de servicii medicale, restul fiind susținut prin competiția între asiguratorii privați.

Protecție socială și pensii sustenabile

8. Protecție socială țintită. Protecția socială cea mai bună este asigurată de un loc de muncă stabil și bine plătit. În același timp, statul trebuie să îi ajute pe cei aflați în nevoie, inclusiv prin cooperarea cu structuri non-guvernamentale specializate. Acest ajutor vizează nu categorii în ansamblu, ci cazuri concrete.Asistarea persoanei pentru a ieși din starea de nevoie, și nu pentru a permanentiza respectiva stare, trebuie să fie filosofia de funcționare a întregului sistem de protecție socială.

9. Ne dorim un sistem de pensii sustenabil, în virtutea căruia pensiile de stat să nu fie niciodată în pericol. Sporirea numărului de contribuitori pentru echilibrarea balanței cu numărul de pensionari este o condiție sine qua non a depășirii crizei actuale.

Regii și agenții

10. Restructurarea masivă a regiilor și agențiilor de stat, printr-un proces combinat de privatizare și contracting out. Scoaterea regiilor și a agențiilor de stat din universul clientelar al partidelor e una dintre condițiile reabilitării politicii în ochii cetățenilor.

Diminuarea evaziunii

11. Creșterea puterii statului în combaterea evaziunii fiscale. Indisciplina financiară nu e o povară culturală de nedepășit, iar rolul statului poate fi acela de a educa, prin exemplu, mediul economic.

Constituție

12. Limitarea – prin Constituție – a susținerii politice la miniştri şi secretari de stat. Alături de aleşii locali şi naționali, miniștrii și secretarii de stat vor fi, astfel, singurii “colorați” politic. În rest,funcționarii statului trebuie să fie apolitici. Este necesar casingura bază de selecţie să fie competenţa dobândită, nu relaţia clientelară, cu atât mai puţin cea condiţionată de susţinerea campaniilor electorale.

13. Reforma constituţională trebuie să aibă ca scop clarificarea funcţională a regimului, şi nu o modificare inspirată exclusiv de una dintre crizele recente. Între materiile care trebuie avute în vedere sunt: mecanismele dizolvării legislativului, relaţia dintre Preşedinte şi Premier, rolul Curţii Constituţionale, amenajarea justiției.

Regionalizare pentru dezvoltare

14. Regionalizarea nu trebuie făcută pe criterii etnice, ci pornind de la nevoi de dezvoltare şi de la structura demografică, luând în seamă, de asemenea, capacitatea administrativă.

15. Introducerea în Constituţie a obligaţiei ca alocările bugetare să asigure, prin distribuire echitabilă, satisfacerea necesităților reale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor, indiferent de partidele aflate la guvernare, pentru a garanta respectarea pe termen lung a interesului cetățenilor. E nevoie, în acest sens, de elaborarea unui algoritm de finanţare minimă pentru dezvoltare.

16. Schimbarea structurii administrative – inclusiv a relaţiei dintre judeţ şi regiune – trebuie corelată cu o reformă electorală care să asigure coerenţa gestiunii teritoriului. În acest moment, utilizarea tuturor modurilor de vot (majoritar într-un tur pentru preşedinţii CJ, majoritar în două tururi pentru primari şi preşedinte, forme de scrutin proporţional pentru consilii locale şi judeţene, ca şi pentru Parlament) creează blocaje și deresponsabilizare a autorităților.

Mediu și educație

17. Inițierea unui Pact național pentru protejarea mediului, plecând de la o hartă a riscurilor de mediu, actualizată anual, prin dialog între guvern, patronate și ONG-uri de mediu.

18. Modernizarea statului se face cu educaţie solidă şi sistem de sănătate accesibil tuturor. Altfel, modernizarea e o lozincă. Pentru a fi posibilă, e nevoie de resurse semnificative. Baza de calcul a salariilor personalului medical şi a celui din educaţie ar trebui – în mod ideal – să crească până în 2012 cu minimum 50%. Altfel, exodul medicilor va fi accelerat, iar şcolile vor fi abandonate de profesorii competenţi.

19. Educaţia trebuie în aşa fel configurată încât în următorii zece ani elevii români să ocupe în clasamentele făcute pe baza testelor internaţionale unul dintre primele zece locuri, şi nu – cum se întâmplă acum – unul dintre ultimele. Componenta etică a educației trebuie reintrodusă în școala românească.

Administrație publică

20. Întregul sistem al administrației publice trebuie reformat și raționalizat. Informatizarea, concentrarea pe serviciul prestat cetățeanului și nu pe rigorile birocrației instituționale, profesionalizarea, eficientizarea (prin introducerea unor standarde de cost) și depolitizarea structurilor administrației ar trebui să fie ideile de bază ale reformei sistemului administrativ.

Demnitatea funcției publice

21. Eliminarea oricărei posibilități de ingerință a Parlamentului sau a altor instituții publice în actul de justiție referitor la un dosar care vizează un parlamentar sau un ministru.

22. Introducerea pentru parlamentari și miniștri a interdicției de a exercita, în paralel cu mandatul, acele funcții și activități care pot duce la situații de conflict de interese, de pildă inițierea unor proiecte de lege sau amendamente sau prin luarea unor decizii în interes personal sau clientelar contrar interesului public. Activitatea în Parlament sau Guvern trebuie să fie dedicată exclusiv interesului public.

Justiție independentă și anticorupție

23. Definirea principiului independenței justiției ca dreptul persoanei de a fi judecată de judecători independenți, nu ca un “privilegiu” al judecătorilor; participarea cetățenilor la stabilirea răspunderii magistraților; reducerea duratei mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la 3 ani; eliminarea prevederii referitoare la votul secret în Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se asigura responsabilitatea, transparența și motivarea deciziilor.

24. Ameliorarea sistemului de justiție prin: echilibrarea raporturilor dintre profesiile juridice, regândirea sistemului de recrutare a judecătorilor, înființarea poliției judiciare în subordinea procurorului, care trebuie să aibă exclusiv funcția de susținere a acuzării, investiții în resurse umane și în infrastructură (sedii pentru instanțe și săli de judecată).

25. O metodă sigură anti-corupție este transparența. Avem în vedere transparența bugetară care include transparența cheltuielilor publice, transparența informațiilor referitoare la cei care lucrează în sistemul public sau transparența achizițiilor publice (care ar trebui, de altfel, să se bazeze pe reguli clare, fiind domeniul cu cel mai mare risc de fraudă și corupție). Susținem de asemenea incriminarea “îmbogățirii ilicite” a angajaților din sistemul public (recomandată de art. 20 din Convenția ONU împotriva corupției) și confiscarea averii nejustificate în cazul oricărei persoane. Este necesarăeliminarea prezumției constituționale de dobândire licită a averii, inexistentă în alte state democratice. Stabilitatea legilor și a instituțiilor care și-au dovedit eficiența trebuie asigurată indiferent de cine se află la guvernare.

26. Unificarea practicii judiciare și a sistemului de aplicare a pedepselor, publicarea on line imediată și integrală a tuturor deciziilor judecătorești pentru a asigura previzibilitatea justiției și creșterea încrederii în sistem.

27. Îndepărtarea din magistratură a judecătorilor și procurorilor care nu vor sau nu pot să justifice proveniența bunurilor pe care le dețin sau le folosesc, în cursul unui proces de verificare permanentă; aplicarea periodică a unor teste de integritate pentru cei din serviciul public.

Politică externă

28. Politică externă în acord cu interesele europene, apartenența României la UE fiind mai mult decât sincronizare economică și libertate de mișcare. Politica externă trebuie să includă în următorii ani participarea semnificativă a României la realizarea Politicii Europene de Vecinătate, ca și la politicile de ajutor pentru dezvoltare ale UE.

29. Creșterea profilului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice și susținerea politicilor care duc la creșterea coeziunii și eficienței Alianței în ansamblu. Asigurarea securității naționale a României se realizează în interiorul și prin intermediul NATO.

30. Dezvoltarea relației privilegiate cu SUA, ca opțiune fermă și robust asumată în câmpul relațiilor internaționale ale României.

Identitatea popular-europeană

31. La fel ca în partidele partenere din PPE, și la Partidul Democrat Liberal atragerea de noi membri şi susţinerea lor în competiţiile politice, ca şi în funcţiile ori demnităţile publice numite trebuie să aibă în vedere exclusiv oameni competenţi în domenii precise. Avem nevoie de persoane care s-au distins deja în cariera profesională, nu de unele care sunt înregimentate tocmai pentru că nu au o formare solidă şi o carieră profesională consistentă. Este crucială, pe de altă parte, punerea în funcțiune a departamentelor de specialitate ale PDL.

32. Fiecare organizaţie PDL trebuie să identifice competenţe şi să le susţină pentru poziţii şi responsabilităţi adecvate. O persoană nu poate fi pregătită să fie oricând şi consilier local sau judeţean, şi primar, şi deputat sau senator sau euro-parlamentar, şi secretar de stat sau ministru în oricare domeniu şi specializare. Competenţa individuală şi discernământul colectiv sunt în egală măsură necesare în gestiunea resurselor umane în interiorul PDL. Partidul trebuie să dezvolte o structură centrală cu ramificații în teritoriu care să se ocupe exclusiv de managementul resurselor umane. În managementul resurselor umane ale partidului, criteriile de integritate trebuie să fie la fel de importante precum cele de competență și, în general, este de dorit să fie mereu mai exigente decât cele ale celorlalte partide.

33. Transparenţa trebuie să vizeze atât fondurile de care dispune PDL, cât şi modul în care ele sunt cheltuite. În acest sens, PDL trebuie să fie inițiatorul reformei sistemului de finanțare a activităților politice din România, după model german. În ceea ce-l privește, PDL va trebui să publice la intervale regulate (de pildă, la fiecare 6 luni) informaţii despre veniturile şi cheltuielile partidului. Este nevoie, de altminteri, ca finanţarea generală şi cheltuielile să fie decente, inclusiv în timpul campaniilor electorale.

34. Asumarea unei identităţi de dreapta deschise, care să includă orientarea  liberală sau neoliberală, orientarea conservatoare (în sensul tradiţiei politice româneşti de la finele secolului al XIX-lea și în sensul anglo-american contemporan), dar şi orientarea  creştin-democrată sau democratică de centru. Diversitatea va îmbogăţi, nu va diminua identitatea PDL. Ideea populară în Europa este o idee, dacă nu a fuziunii, măcar a federării tuturor curentelor dreptei. La fel trebuie să fie și la noi, iar PDL se va construi ca un astfel de partid.

35. Consolidarea Institutului de Studii Populare ca laborator doctrinar, dar şi ca locul privilegiat al întâlnirii PDL cu societatea civilă care are opțiuni și credințe politice apropiate de ale noastre.”

Ialomiţianu, ministrul de finanţe: „Sînt şanse ca începînd cu decembrie, să se revină la salariile de dinainte de reducerea cu 25%”

Să înţeleg că, în sfîrşit, guvernului i-au crescut coaie şi creier, că va face curăţenie printre slujbaşii statului şi va da afară 25% dintre ei? Dacă e aşa, atunci PDL merită un 40-50% în 2012. Sau înseamnă că i-a revenit sîngele populist în obraji? În acest ultim caz, chiar că subiectul unui nou partid devine interesant, deşi pe mine personal nu m-a pasionat niciodată prea mult pînă acum.

Preluand minciunile de la televiziunea patronului care il tine in lant, la fel ca si pe ceilalti simbriasi care isi dau in petec in fiecare zi pe sticla (ma refer la Antena 3, ca sa nu fie nici o urma de indoiala), domnul Victor Ponta le umfla intr-o declaratie politica demna de un biet co-pilot:” Basescu ne-a vandut pe toti americanilor”. N-a mai lasat rusilor nici macar vreo 2-3 romani de la PSD, inteleg eu, din lamentatiile pseudo-co-presedintelui USL.

In vreme ce Basescu ne-a vandut americanilor, taticul lui Micky Mao n-a mai lasat nici macar o picatura de petrol romanilor. In vreme ce Basescu ne-a vandut americanilor, seful sau din campania prezidentiala din 2009 zbura pe aripile Vantului la Moscova ca sa isi asigure succesul in alegeri.

Ca sa inteleaga si presedintele-sub- tutela al PSD cum stau lucrurile in cazul Teo Peter:

1. Accidentul lui Teo Peter si extragerea din tara a militarului diplomat american s-a petrecut in zilele in care Nastase isi amenaja vila Lac pentru a se incorona presedinte. N-a fost sa fie! Cu presedintia. Ca americanul, dus a fost.
2. Presedinte Traian Basescu a preluat cazul si a insistat pe langa ambasada SUA ca faptasul sa fie judecat in Romania, chiar daca ar fi facut inchisoare in SUA. Era vorba de a asigura un proces corect cu martori romani, care n-ar fi putut ajunge peste Ocean.
3. Optiunea de judecata si detentie apartinea oricum SUA, conform tratatelor internationale (cum de mentorul sau nu l-a invatat si lucrurile bune pe Micky Mao?), ceea ce incerca sa negocieze presedintele tarii era ca macar judecata sa fie facuta pe teritoriul Romaniei.
4. La insistentele presedintelui Traian Basescu, familia lui Teo Peter nu a primit despagubire jignitoarea suma de 8000 de dolari, asa cum intentionau autoritatile americane sa ii ofere, ci o suma cu mai multe zerouri (presedintele chiar i-a ironizat pe americani, spunand ca, daca sunt prea saraci, le dam noi un milion de dolari sa plateasca despagubiri familiei).

Cat despre Trustul Intact si democratie, ramane cum am stabilit. Sunt ca uleiul si apa.

Alegerile din 2004:

„However, the foundations of the PSD-constructed house of cards were severely shaken by the seismic impact of a clear Băsescu victory.”

Suspendarea lui Băsescu (2007):

„We need to make sure that Geoană and other key figures know we are concerned over seeing the Social Democrats line up explicitly with retrograde elements like the Conservative and Greater Romania parties in order to topple a popularly elected President and a reformist Justice Minister.”

„Geoană told the diplomatic representatives that the “genie is out of the bottle” and the time to create a new balance within Romanian governing institutions had arrived.”

„Geoană complained that Băsescu’s instincts were anti-democratic and anti-European.”

„We had taken note, however, of the fact that the Social Democrats had aligned themselves with several problematic political groups in pursuing this effort, especially the right nationalist Greater Romania Party of Vadim Tudor. This was likewise the case in the censure motion against Justice Minister Monica Macovei. Some observers might conclude that the effort as a whole was being supported by elements from Romania’s past that were trying to reassert their dominance over the country’s political and economic life.”

„Chirieac maintained that there was now active coordination among the opposition parties and the oligarchs who control the top national media, with the objective of undermining Băsescu’s popular standing.”

„Băsescu’s popularity, Chirieac claimed, was already falling.” :)))

„Hrebenciuc said that the PNL was, if anything, even more determined than the PSD to remove Băsescu. He said that he had heard from PNL contacts that they were fearful that the PSD might stop short of removal, leaving the Liberals in the lurch.”

„Hrebenciuc said that Băsescu advisor (and former pollster) Sebastian Lăzăroiu also appeared to be encouraging Băsescu to take a more confrontational attitude.”  (în sfîrşit, am aflat cine e scandalagiul din spatele lui Băsescu)

„Hrebenciuc’s enthusiasm over the prospect of running dark horse candidate PSD Secretary General Corlăţean as the party’s presidential candidate appeared to be a case of necessity being the mother of invention.”

Coaliţia PDL-PSD (2008):

Blaga added: “They’re both awful. Orban should be arrested for exceeding his ministerial budget by 600 million euros; Antonescu is a great speaker but he’s lazy and works just two hours a day, and that’s only if he feels like it.”

„Blaga dismissed Vanghelie as a “tool” of a shadowy clique of Interior Ministry officials, including General Iliescu, Tomas Zaharia, and General Voicu (whom Vanghelie tried to promote for the Interior Minister slot). “They’re the real bosses, Vanghelie is the one who gets stuck paying the bills for them.”

„Blaga is one of the few PDL insiders who speaks his mind candidly both in public and with us, as his colleagues are generally a tight-lipped bunch.”

„While we have heard recent rumors of a growing rift between Băsescu and PDL “old boys” (including Blaga and Transportation Minister Videanu) there was no overt evidence of a rift except for flashes of annoyance over Băsescu’s recent policy choices, including his decision to form a government with the PSD camp and the wisdom of confronting PSD head Geoană directly.”

Sursa: Kamikaze

Pe aceste surse se bazează analizele făcute de reprezentanţii ambasadei:

1. serviciile de informaţii
2. presa locală
3. discuţii cu politicieni şi jurnalişti locali

Informaţiile, analizele şi opiniile ambasadorului sau a celorlalţi reprezentanţi ai ambasadei sînt de importanţă centrală atunci cînd guvernul său ia decizii politice referitoare la statul respectiv.