Răzbunarea

Răzbunarea împotriva familiei nenumitului fost președinte pare a fi din ce în ce mai vizibilă. 

Mircea Băsescu rămîne în închisoare, deși a îndeplinit fracția obiectivă obligatorie și a avut un comportament corespunzător, participînd la activitățile desfășurate în penitenciar, zice el. Cu toate astea, Tribunalul Constanța a acceptat cererea DNA de a continua detenția, justificînd cererea prin faptul că nu sînt îndeplinite criteriile subiective, adică nu a dat suficiente dovezi de îndreptare. 

Și n-a scris nici măcar o carte! Adaug eu. 

Ieri, după pronunțarea sentinței în cazul Gala Bute, reacțiile pe Facebook au fost, unele, puține, cam acestea:

Jules Ionescu

Acum, că s-a mai lămurit afacerea Udreyfuss, aștept cu interes evoluțiile din dosarele Microsoft, EADS, PETROM, Kazmunai-Rompetrol, Lukoil.

Ionuț Popescu, fost ministru:

Mituitorul, fără să fie flagrant, fără să fi cooperat cu procurorii în momentul mituirii (nu mai discutăm că proba mituirii e doar declarația mituitorului), nu este condamnat și sentința este să primească mita înapoi…

Ceea ce poate ridica de acum încolo, pentru cei cărora le pasă, problema mituirii. Cum adică, vreau să mă îmbogățesc, dau o șpagă care nu e șpagă, denunț și pe urmă cer banii care nici nu erau ai mei și nici nu erau deloc? 

Mihaela Iacob:

Nu numai ca nu e asa, dar exista proba video, prezentata in proces, cu denuntatoarea Topoliceanu care îi arata biletele scrise (ca sa nu poata fi inregistrata audio), in care i se spunea ce sa declare ca sa scape de puscarie. Sa dea vina pe Udrea.
N-a dat si a primit cu executare. Aia a luat cu suspendare.
In plus, toti denuntatorii erau inculpati in dosar. Spuneau orice ca sa scape. Iar mituitorul a spus ca NU erau banii pentru ea.
Secretarul de stat Nastasia, cel pt care mituitorul a spus ca era spaga, a fost bugetar toata viata. Are un hotel in Busteni si o stana in varful muntelui, care are curent electric! Asa bani are din leafa!

Lumea o vrea, deși nu declară, linșată în piața publică. Spectacolul la care ar asista extrem de mulți anticoruptibili de astăzi nu diferă cu nimic de obiceiurile barbare ale Evului Mediu și înainte de el. Udrea, în loc să fie lăsată să se scufunde în insignifiant, trebuie sacrificată. Și pentru că se încăpățînează să nu aibă un comportament corespunzător, adică să se dea singură mulțimii dezlănțuite și cu balele curgînd, va plăti. Ura pentru că a fost acolo, la guvernare, ura pentru apropierea de nenumit, ura pentru că a fost pur și simplu, pentru că a existat, cere sînge. 

Astăzi, a venit evaluarea făcută de ministrul Justiției, Tudorel Toader, șefei DNA și procurorului general. Cu trei ore înainte, am scris pe Facbook:

Kovesi nu va pleca de pe funcție, nu e atât de prost nici PSD, nici Iohannis, încît s-o transforme în contracandidat în 2019.
Își va sfîrși cariera în obscuritatea Bruxelles-ului, poate, ca și Di Pietro, procurorul Mani Pulite din Italia.

Bun, poate nu în obscuritate, avînd în vedere că se pregătește contrucția instituției procurorului european. 

Acum după toate cele aflate, că a făcut toate nefăcutele din lume, dar e totuși păstrată în funcție, în locul ei, eu îmi dădeam demisia. Știu, Ambasada SUA, Bruxelles-ul, dar cu toate astea, și pentru ca albul să fie alb și negrul negru, îmi dădeam demisia. Nmai că eu sînt altfel. De capul meu și nu suport să-mi fac obligații. Și cu un curaj nebun cîteodată. 

Pentru că ce va urma de acum încolo va fi un sport cu sute de mii de susținători. Fotbal cu mingi portocalii.

Și se va alege praful de justiție, de cei buni la un loc și cei răi în altul, toate vor fi amestecate. Astfel încît discernămîntul să acționeze mult mai dificil iar manipularea mult mai ușor. 

Nu înțelegeți despre ce sport vorbesc? Recitiți titlul. 

PS: După ce au făcut praf cuvîntul ”loialitate”, bătîndu-și joc de el într-un mod în care numai socialiștii știu să manipuleze limbajul, acum problema anticorupțibililor de tip nou, proaspăt veniți în club, sînt toți cei care nu se aliniază indicațiilor prețioase de a huidui la cerere și a rîde tîmp la comandă. 

I couldn’t care less de familia Băsescu & rude/prieteni, eu discut ce se întîmplă în justiție. Asta mă interesează. Că i-ați ales ca țintă pe aceia și pe apropiații lor, asta e problema voastră și a alor voștri. Aici nu e vorba despre nume, e despre mult mai mult. 

(Foto: blogs.arynews.tv)

 

 

 

Dreapta a picat examenul statului de drept si justitiei

“Ceea ce se întîmplă cu Mircea Băsescu nu e justiție, e un atac la Traian Băsescu, o conspirație pusă la cale de inamici politici și servicii.” Și îl mai acuzăm pe Voiculescu că atacă credibilitatea justiției! Ce au auzit oamenii pînă acum de la cele două tabere? Totul e o conspirație a inamicilor, justiția e o bîtă cu care se lovesc politicienii. Nu e dosar penal al unui politician care să nu fie considerat o răzbunare a inamicilor politici, a serviciilor și grupărilor conspirative. Ideea la finalul zilei? Nimic nu e ceea ce pare. Justiția nu e justiție. Știm noi.

Dreapta susținătoare a statului de drept și justiției, cu toată adunătura de jurnaliști, lideri de opinie și militanți din jurul ei, a picat și ultimul examen pe care îl mai avea de picat.

Nu e nicio conspirație. Nu e nicio capcană. Nu e niciun atac politic al serviciilor sau nuștiucui. Nu e nicio înscenare inamică. E doar justiția față în față cu lăcomia, prostia, sentinentul de impunitate, setea de putere și aroganța politicienilor. Sau prostia de a se lăsa prinși. Am înțeles că asta i se reproșează lui Mircea Băsescu. Nu disprețul pentru lege, nu utilizarea în folos personal a suveranității cu care milioane de amărîți din țara asta l-au învestit pe fratele Traian, nu faptele antisociale, nu afacerile cu interlopi politici ca Marian Căpățînă (politician de dreapta, cu statul de drept și justiția) și interlopi și mafioți. Nu contează ce a făcut, grav e că l-au prins. Mai bine nu-l înregistrau și nu afla publicul și justiția. Justiția trebuie stîrpită, adevărul ascuns, nu vedeți că e o conspirațiune voiculesciană?

Cazul Basescu-Capatina. Santajul, explicatie a deciziilor aparent irationale?

Dacă a intervenit o defecțiune și cineva n-a mai rezistat, cum se face că în 2012- 2013, cînd presiunea a fost mult mai mare și mizele mult mai mari, nu a cedat nimeni? Cum a fost posibil ca aceste înregistrări să rămînă sub obroc timp de doi ani, cînd erau arme vitale în lupta politică? Care a fost marea miză a deținătorului lor?

Continue reading