Cum sa-ti bati nevasta. Sfaturi practice.

Dacă vi se pare că lumea musulmană este mai în urma noastră – ca să mă exprim elegant, după cum mi s-a recomandat în urma articolului despre Iohannis și scutul de la Deveselu – este posibil să aveți dreptate. Dacă vi se pare că Arabia Saudită este o oază de civilizație în lumea aceea, aveți perfectă dreptate. Iată, ei au și terapeuți. Psiho, am putea zice chiar.

Urmăriți în filmul de mai jos etapele pe care ar trebui să le urmeze un bărbat pînă la a ajunge să-și bată nevasta. Și după, adică atunci cînd femeia nu înțelege de vorbă bună și nu mai e nimic de făcut. Nimic în afară de bătaie, desigur.

Totul începe cu nesupunerea femeii. Și ce facem, ce fac ei, mai bine zis, cînd femeia nu se supune? O iau la omor! Ei bine, nu, greșit, ne spune expertul. Să urmărim așadar pașii pentru o bună înțelegere în familia musulmană. Deci, dacă femeia nu se supune, nu știm cum, dar se poate întîmpla, se procedează în felul următor:

1. – o atenționați  care-i sînt drepturile și obligațiile;
2. – nu părăsiți patul conjugal și nici casa. dormiți în același pat, dar arătați-i fundul. în cazul părăsirii casei, situația se poate înrăutăți, lumea aflînd că aveți o problemă. ea, femeia e problema;
3. – dacă nu și nu, se ajunge la problema delicată a bătăii. în nici un caz nu e recomandabilă folosirea parului ori a obiectelor ascuțite. bătaia se execută ușor, finuț, cum vedeți în film.

Două cauze majore pot fi subiect de bătaie. Una, dorința femeii de a fi egală cu bărbatul. Iar a doua, chiar ea să o ceară. Bătaia, adică.

Vizionare plăcută!

[mfb_pe url=”https://www.facebook.com/14310874716/videos/10154090855834717/” mbottom=”50″]

Articolul poate fi găsit și aici.

musulmani batut femei

Orice, numai crestini sa nu fie

Totul a început cu o știre:

Doua tinere musulmane au fost agresate pe strada, joi dupa-amiaza, de un grup de tineri. Incidentul a avut loc pe Calea Mosilor, in Bucuresti, iar victimele sustin ca atacul a avut un mesaj clar anti-musulman, transmite TVR. – Hotnews 

Privită inițial chiar ca o glumă, incidentul apărînd pe 1 aprilie, pe fluxurile de știri, s-a dovedit că nu e așa. Dar ce a fost, de fapt? Două fete musulmane, în vîrstă de 18 ani, se plimbau pe Calea Dorobanți. Se pare că, la un moment dat, dintr-un restaurant a ieșit un bărbat care, împreună cu încă patru persoane care i s-au alăturat, un bărbat și trei femei, le-au jignit, le-au dat vălul la o parte, chiar le-au bătut și rănit (conform Asociației Surori Musulmane).

Ce spune tatăl uneia dintre fete?

„Au început să strige după ele: ISIS, terorişti, aveţi bombe!. Fetele au evitat să discute cu ei şi au schimbat direcţia, dar s-au întors după ele. A venit unul din băieţi şi a încercat să-i ia hijabul de pe cap. S-au zgâriat, s-au lovit. Au nişte semne pe faţă şi pe mâini zgârieturi, dar nu ştiu dacă au folosit ceva ascuţit sau pur şi simplu de la unghii. Fetele erau foarte speriate, galbene la faţă, pe hainele lor era sânge”, a spus bărbatul. – click.ro

Și tot tatăl continuă:

Eu consider că este un caz mai… de puşti, nu este ceva organizat. Aici este o lipsă de educaţie, lipsă de cultură a acestor puşti. Este diferenţă foarte mare între acest Stat Islamic şi musulmani. Noi suntem primii care suntem victimele organizaţiei Stat Islamic.

Om cu scaun la cap, a văzut situația mult mai bine decît compatrioții noștri. Și deși nu a dorit să depună plîngere împotriva agresorilor, s-a deschis dosar penal împotriva acestora. Și cu asta știrea ar fi trebuit să urmeze calea firească, adică să se stingă, rămînînd să se vadă dacă se înmulțesc cazurile.

Dar nu! Întîi, a luat foc Facebook-ul. Așa ceva nu este posibil, așa ceva numai la noi se poate întîmpla, așa ceva, așa ceva, așa ceva… Și așa ceva-ul a căpătat valuri de indignare, și tot necredinciosul român s-a simțit dator să se indigneze sincer și să devină cît mai vocal împotriva ”porcilor” care au putut face așa ceva. Tot necredinciosul român, da, ați înțeles bine. Adică toți aceia care, la o adică – la fiecare sărbătoare religioasă, mai precis – rîd și batjocoresc credinciosul român, care, după minte și putirință, serbează cum știe, cum a învățat, cum poate. Pentru că asta este diferența fundamentală între islam și restul religiilor, de toate poți rîde, pe toate le poți ironiza, numai de musulmani să nu te legi. Iar cînd vine vorba despre musulmani, ne simțim superiori și datori să-i apărăm imediat. Noi, cei care avem aceleași drepturi ca și aici în țările lor, noi, care putem să mergem îmbrăcați cum vrem acolo, noi, care avem lăcașuri de cultură la tot pasul în țările arabe, nu-i așa?

Sigur că evenimentul, în sine, este condamnabil. Dar cînd s-a mai făcut atîta tam-tam din cauza unei agresiuni stradale, în care să fi fost implicate românce, de exemplu? Cînd s-a mai dat importanța asta unui incident regretabil, evident, în care să fi fost implicate alte femei, de exemplu? Cînd nu sînt subiecte la televizor, ar fi un răspuns, dacă nu cumva răspunsul este tot la acolo, la televizor. Adică exact așa se popularizează și, contrar dorinței părinților de a le proteja pe fetele agresate, exact asta se face, se popularizează cazul. De unde știm că de acum încolo nu se vor înmulți cazurile exact din cauza supraexpunerii celui existent?

De ce? De ce a ajuns o golănie, pentru că asta a fost, o golănie, condamnabilă, repet, pe prima pagină a ziarelor și în toată mass media românească? Pentru că nu sînt creștini implicați, iar repet. Dacă erau creștini, lucrurile nu mai stăteau la fel. Și-o meritau, ceva tot făcuseră ei, niște ironii și tot ar fi fost acolo. De ce? Din nou, pentru că a fi creștin într-o țară creștină e detestabil, a fi de altă religie, respectiv cea musulmană, e ceva nobil și care trebuie apărat. Chiar și cînd nu e cazul, cum a precizat tatăl uneia dintre fete.

Dar pînă la urmă, ce-ar fi să fie cum zice Bogdan Budeș?

Dacă tot s-a deschis din oficiu dosar de cercetare penală pentru lovire și alte agresiuni, ar fi interesant să aflăm că agresorii celor două fete musulmane erau de etnie romă. Să vezi atunci derută printre corecții politic. Să vezi atunci bătălia comunicatelor între asociații și oengeuri. Să vezi atunci spuma comentatorilor în vîltoare.

PS: Ce spune Sorin Ioniță, în această dimineață, despre subiect:

Feminismul romanesc in dilema islamica.
Era inevitabil momentul asta, in Occident se confrunta de mult cu disonanta: trebuie condamnata agresiunea stradala anti-musulmana si, in fond, anti-sociala asupra fetelor zilele trecute – dar si practica medievala a unor grupuri de a creste de mici femeile ca vacute obediente, depersonalizate comunitar si inexistente in viata publica. Or, am vazut multa agitatie pe tema (1) si tacere jenata pe tema (2).
In numele fetelor siriene agresate la Bucuresti au vorbit niste barbati trecuti, cu aer de sef de clan, plus un comunicat anonim de la „Surorile musulmane”, organizatie-oglinda a Fratiei Musulmane, adica mama tuturor organizatiilor islamiste, fondata de Hassan al-Banna in Egipt in 1928.
Putini hipsteri si bien-pensanti au curaj sa admita ca nu orice traditie culturala e in regula si trebuie tolerata. Pentru ca de o traditie rurala si patriarhala a unor nomazi vorbim aici, cu val si toate cele, nu de islam ca atare, care are multe forme si nuante. Ca dovada ca musulmanii romani – balcanici in general – nu au azi asemenea elemente de control social asupra fetelor si nevestelor, desi tin si ei de aceleasi Coran si Hadith, n-au abdicat de la credinta. Deci, strict teologic, se poate…
Va fi o lunga dezbatere, politica si sociala, pe tema (re)construirii unui islam in Europa care sa fie compatibil cu viata moderna, o achizitie ne-negociabila, daca e sa putem trai alaturi de acesti oameni. La ea trebuie sa ia parte si comunitatea musulmana si cea crestina.
Si poate, cine stie, intr-o buna zi, chiar si femeile, insh’allah.

musulmance

(Foto: bzi.ro)

Experiment Facebook. ‘Moarte evreilor’ este permis, ‘Moarte musulmanilor’ nu.

Urmăriți videoclipul de mai jos, un experiment realizat de Israel Law Center. Pentru fapte identice, urmările sînt complet diferite. Este una din cele mai bune dovezi ale manipulării la care sîntem supuși, ale permanentei înclinări a balanței, chiar atunci cînd este vorba despre incitare la ură și chiar crimă, în favoarea unora și în detrimentul celorlalți, ale solidarizării cu călăul, respectiv ale condamnării victimei, dacă ținem cont de istoria, patternul comportamental și civilizațional ale celor două părți în discuție.

[mfb_pe url=”https://www.facebook.com/709491732434343/videos/1105824379467741/?__mref=message_bubble” mbottom=”50″]

Și acum. La nici o lună de la atentatele teroriste de la Paris, din 13 noiembrie 2015, revendicate de ISIS și care au lăsat în urmă 130 de morți și o teroare nemaiîntîlnită pe continent de la sfîrșitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, și aparent ca reacție la declarațiile candidatului republican Donald Trump la alegerile prezidențiale de anul acesta, Mark Zuckerberg își declara întregul sprijin față de musulmani – a căror frică legată de eventuale persecuții și-o putea imagina – și îi asigura că vor fi întotdeauna bineveniți pe rețeaua socială al cărei fondator și CEO este.

After the Paris attacks and hate this week, I can only imagine the fear Muslims feel that they will be persecuted for the actions of others.

If you’re a Muslim in this community, as the leader of Facebook I want you to know that you are always welcome here and that we will fight to protect your rights and create a peaceful and safe environment for you. – The Guardian

Inclusiv dreptul de a incita la ură și chiar la crimă, conform filmului de mai sus? În plus:

As a Jew, my parents taught me that we must stand up against attacks on all communities. Even if an attack isn’t against you today, in time attacks on freedom for anyone will hurt everyone.

Ei, asta-i culmea! Carevasăzică una spunem și alta facem. Ba mai mult, mult mai mult. Recunoaște valorile familiei în care a crescut, valori ale familiei și civilizației iudaice. Și cu toate acestea, pe rețeaua socială pe care o păstorește, este permisă incitarea la crimă exact împotriva purtătorilor acestor valori, evreii.

Precizare. Nu sînt deloc o susținătoare a lui Donald Trump, dimpotrivă, consider că parazitează campania preliminară desemnării candidatului republican pentru Casa Albă. Dar asta nu înseamnă să nu constat disproporționalitatea între declarația lui, care privea strict accesul musulmanilor pe teritoriul american, și asta ca urmare a numeroaselor atacuri teroriste comise de aceștia, nicidecum instigare la ură, pe de o parte, și tolerarea unui discurs care incită la ură și crimă împotriva evreilor, pe Facebook, pe de altă parte.

PS: Intru intimpinarea eventualelor comentarii ”inteligente”, în care să mi se spună că Mark Zuckerberg nu se ocupă personal de solicitările privind eliminarea unor pagini: ar trebui. Ar trebui, conform declarațiilor pe care le face, să se asigure că este acordat tratament egal în situații similare.

UPDATE:

Facebook finally caves on anti-Israel hate pages – algemeiner.com

La o săptămînă după ce pagina ”Stop Palestinians” a fost ștearsă de pe rețeaua socială, imediat după reportul privind conținutul, Facebook a anunțat inițiatorii experimentului că nici pagina ”Stop Israelis” nu mai există. Cum postările pe cele două pagini au fost identice în termeni de incitare la ură și crimă, explicația Facebook că a fost o greșeală eliminarea imediată a uneia și păstrarea celeilalte este greu de înțeles și de admis. Cu atît mai mult cu cît ”Stop Israelis” nu mai există în urma scandalului iscat de dubla măsură cu care rețeaua socială tratează subiecte identice.

“Unfortunately we do not believe it was a simple ‘mistake’ as Israelis and Jews worldwide have been relentlessly protesting that Facebook is completely unresponsive to this type of Palestinian incitement to violence,” said Shurat HaDin founder and Israeli attorney, Nitsana Darshan-Leitner. “Two months ago we filed a lawsuit in the New York State Supreme Court on behalf of over 20,000 Israeli citizens, seeking an injunction against Facebook for “intentionally disregarding the widespread incitement and calls for murder of Jews being posted on its web pages by Palestinians.  This simple experiment and its results speak for themselves.”

Găsiți articolul integral aici.

Islamul radical, stimulat de corectitudinea politica

Ca adept rațional al moderației, mă tem de o suprareacție antiislamică, dar nu de dragul unui Islam degenerat în ideologie teroristă, ci pentru că-mi doresc să con­serv valorile europene: nu trebuie să de­ve­nim fanaticii antifanatismului. Pe de altă parte, bilanțul greu al terorismului arabo-musulman (sau negru-musulman în Afri­ca, unde operează Boko Haram) are carate simbolice imposibil de minimalizat: morții de la Paris nu se pun în balanță cu aceia din­tr-o catastrofă aviatică.

Una e natura, accidentul fatal, și alta moar­tea ca rezultat al planificării minu­ți­oase, peste frontiere. Papi, intelectuali la­ici, profesori de teologie și de istorie a re­ligiilor, artiști și politicieni au tot încercat dialoguri cu lumea islamică postcolonială. E o iluzie să credem că aceste dialoguri n-au construit poduri durabile între națiunile me­diteraneene doar pentru că elitele ara­be sunt încă tributare discursului socialist anticolonial din anii ’60 ai secolului tre­cut. Degeaba mi se spune că textul coranic e majoritar pacific sau că și Biblia conține pa­saje violente. Creștinismul, autolimitat prin umanism, Renaștere și democrația mo­dernă, a devenit o religie „inofensivă“; o tradiție, un patrimoniu, o spiritualitate, un rezervor de martiriu antitotalitar. Dacă religiile trec prin cicluri de natură „or­ga­nică“, ar însemna să scuzăm terorismul mu­sulman actual ca pe o criză de creștere. Numai că el nu e o acnee adolescentină. Islamul clasic s-a consumat între secolele IX-XII după Hristos și tot ce i-a urmat a fost manierism, decadență, rețea de filan­tropie socială, politizare sau ideologie cri­minală de-a dreptul. E deci ceva defect în însăși dinamica istorică a Islamului și, da­că nu admitem asta, nu vom reuși să-i li­mi­tăm cuceririle agresive. Da, ecuația Is­lam=terorism e un amalgam nedrept. Pro­blema nu stă în majoritatea tăcută a lumii islamice, fără reprezentare politică se­ri­oa­să și de cele mai multe ori înfricoșată. Pro­blema la care ni se cere un răspuns – acum, nu peste 50 de ani – este cum era­dicăm terorismul de matrice islamică?

Din păcate, nu avem nicio strategie de răs­puns direct. Pentru că, înainte de auto­apă­rarea civilizației occidentale, avem de câș­ti­gat o altă bătălie, pur internă: cea îm­po­triva corectitudinii politice, o religie cul­tu­rală a marxismului pervers reciclat după co­munism. O religie fanatică, ai cărei adepți, adversari ai civilizației iudeo-creș­tine, au o gândire pur darwinistă, amo­rală. Chiar îmi povestea un amic despre o colegă de-a sa de la ONU, New York, o sue­deză ultraliberală, care a răspuns că, dacă civilizația europeană piere, nu are ce să-și reproșeze: „e vorba de selecția na­tu­rală“. Cu asemenea poncife auto­pa­ra­li­zante, dominând media și universitățile noas­tre, va fi greu – sau tragic imposibil – să organizăm într-o atmosferă rațională răs­punsul nostru față de terorismul isla­mic. Și totuși, psihanaliza nu e o știință exac­tă, hiperfilantropismul produce ură interetnică și soluții nerealiste, iar mania egalitarismului nu face decât să aplatizeze, odată cu ierarhiile de merit, șansele socie­tă­ților noastre de a-și reafirma, salvator, identitatea periclitată. Da, aș vrea să ră­mân moderat, dar moderația, ca străvechi filon conservator, are nevoie de umor, de forță și de speranță în Dumnezeu, nu de circuri mediatico-umanitare chemate să divinizeze alteritatea și să ne bage vino­văția în vene, ca pe un drog. Cum să le amintim mai bine islamofililor de serviciu că mult incriminatele Cruciade au început la peste trei secole de la începutul expan­siunii islamice, pe când sudul conti­nen­tu­lui nostru era deja sub flamura Profetului? Și cum să nu repetăm greșeala de a ac­țio­na atât de târziu?

Preluare Revista 22

(Foto: midnightwatcher.wordpress.com)

Imigrantii care poarta in bagaje ura pentru libertate

Imigranții au dreptul la o viață mai bună, de aceea își părăsesc țările natale și se duc în America de Nord, Europa de Vest sau Australia, ni se spune.

Nimeni nu-i oprește pe somalezi sau sudanezi să trăiască mai bine și să-și facă viața așa cum merită chiar acolo, în țara lor. Are Suedia mai multe resurse decît Zimbabwe sau Zair? Nu. Atunci ce le deosebește? De ce ăla din America trăiește bine și ăla din Zair nu? Fiindcă ăla din America sau Suedia trăiește în capitalism, în timp ce ăla din Zair, Zimbabwe sau Sudan trăiește într-un amestec de tribalism, feudalism și banditism. Iar cînd ăia din Zimbabwe, Zair, Sudan și Iran se duc în America și Suedia cu mentalitatea după ei, rezultatul e că transformă America și Suedia în Zimbabwe și Zair. Nu dintr-un foc, ca să zic așa. Din mai multe focuri. La început vin cu Iranul și Zairul în suflet și obiceiuri. Apoi în casa lor. Apoi pe stradă, în cartier. Și uite așa transformă un cartier prosper (un cartier e prosper nu datorită caselor, că nu casele se duc la lucru și muncesc și au idei și inițiativă, ci datorită oamenilor care le locuiesc) într-o cloacă de bandiți săraci.

Problema imigranților e că își iau și cultura cu ei. E inevitabil. Imigranții europeni care au plecat în America au luat cu ei capitalismul, setea de libertate și morala creștină. Alți imigranți le-au învățat cînd au ajuns acolo. Musulmanii și reprezentanții altor religii de macetă, kalașnikov și ghioagă își iau cu ei nu numai neamul ci și nevoile. Iar printre nevoile lor nu se află și libertatea sau respectul pentru muncă, proprietate și civilizația-gazdă. Cînd te muți din Iran și Zair cu toată ura pentru libertate și viață, pentru muncă și proprietate, riști să transformi țara-gazdă într-un Zair sau Iran. Degeaba fugi de la pușcărie dacă iei și pușcăria cu tine. Iar musulmanii asta fac. Nu caută libertatea, respectul pentru viață, proprietate, muncă și responsabilitate individuală în țările gazdă. Caută să distrugă libertatea, respectul pentru viață, proprietate, responsabilitate individuală și muncă.

Eu nu cred că Europa Vestică sau Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud sau Japonia sînt așa cum sînt din cauză că pe acolo se găsește aur pe jos și scuipi coaja de sămînță și crește lanul de grîu, avocado, Mercedes, Apple, Toyota și ananas. Sînt din cauză că așa le-au făcut băștinașii albi sau galbeni, creștini sau de alte religii, dar care toți cred în libertate, proprietate și responsabilitate individuală, adică în doctrina aia născută la punctul fix la care s-au întîlnit planetele greacă, romană, iudee și creștină.

Atentatul de la Boston. Teroristi islamici sau extremisti occidentali?

Media de stînga din Statele Unite au lansat imediat, după primele știri despre atentatul din Boston, ipoteza unui atentat al ”extremei drepte”.

Pe repede înainte, că azi mă chinuie o astenie de primăvară.

Țintele extremiștilor occidentali (stînga-dreapta, nu discutăm acum) sînt în general ținte ale establishmentului, clădiri guvernamentale, reprezentanți ai statului sau a ceea ce extremiștii percep ca establishment. Atentatele teroriste ale extremiștilor occidentali (anarhiști, comuniști, fasciști, xenofobi etc) sînt îndreptate asupra a ceea ce aceștia percep drept autoritate conspiraționistă/decadentă, sînt ”declarații” împotriva autorității și sistemului. McVeigh și Breivik au atacat ținte ale autorității. Iar în cazul xenofobilor sau rasiștilor, ținte sînt străinii, casele acestora, afacerile, întrunirile sau instituțiile statului care sînt percepute ca ”trădătoare”.

Teroriștii islamici atacă societatea occidentală fără discriminare, nu doar simbolurile autorității. Teroriștii islamici atacă infidelii și scopul lor e să creeze teroare prin intermediul media, de aceea aleg evenimente, locuri publice aglomerate, evenimente cu acoperire media. Nu cruță nici țintele simboluri ale autorității, însă acestea sînt mai greu de lovit și impactul, ca nivel al terorii indus asupra populației, este scăzut. Dacă țintele sînt doar autorități efectul asupra stării de siguranță a oamenilor este scăzut. Dacă știu că țintele sînt clădiri și simboluri guvernamentale sau militare, nu trăiesc în teroare, suspiciune și nesiguranță că oricînd, eu, cetățean simplu, pot fi victima unui atentat în autobuz, metrou, la serviciu (dacă nu muncesc într-o instituție a autorității, la restaurant, evenimente sportive sau culturale. Într-o țară în care doar simbolurile autorității sînt ținte ale terorismului nivelul de teroare și nesiguranță e mult mai scăzut decît într-o țară în care oricine, oricînd, fără discriminare, poate fi victimă a unui atentat.

Țintele extremiștilor occidentali sînt simbolurile ”opresiunii”, țintele teroriștilor islamici sînt cetățenii occidentali, fără discriminare.

Eu aș paria că atentatul de la Boston e opera teroriștilor islamici.