13-14 octombrie 2017

Veste proastă

Nu vom avea Intermarium, cel puțin curînd. Klaus Iohannis:

Această apropiere de Grupul de la Vișegrad este o constantă a politicii externe românești și România tot încearcă să se apropie de mulți ani. Însă în ultima vreme, în ultimii ani, Grupul de la Vișegrad are unele opinii care sunt foarte diferite de ale noastre și în acest moment, după părerea mea, o apropiere între România și Grupul de la Vișegrad nu este realistă”, a spus Klaus Iohannis.

Ca să nu vorbim de faptul că în interiorul Grupului Vișegrad există, practic, două tabere care au din ce mai multe divergențe în ce privește viitorul Uniunii Europene, mersul lucrurilor în Uniunea Europeană, în general” – digi24

Nu că ar fi singurul.

Ne-am lămurit și cu premierul, între Grupul de la Vișegrad și greii Europei, Germania și Franța, Tudose alege Serbia, Bulgaria și Grecia.

Ce viziune au oamenii ăștia despre România, despre continent? Ce strategie? Vor să fim duși de mînă, de către cineva, ca pînă acum, sau vor să fim în poziția de a decide lîngă cine continuăm un drum pe care singuri, ori în alianță cu alții, trecuți prin aceleași suferințe, am hotărît să-l urmăm?

Și dacă există divergențe, nu putem oare, dacă am dori, să încercăm să le atenuăm? Dacă am dori! Să fim acolo, parte în discuții, implicați, să ne zbatem pentru ce știm că este bine pentru noi. Dar cum să dorească așa ceva niște politicieni prăpădiți, infatuați degeaba și degeaba, în general, ca ai noștri?!

Pe președinte aproape îl înțeleg, ajută la punerea României pe harta mondială a lumii. Prin golf. Dar ceilalți? Care ceilalți?

Veste și mai proastă

În timp ce partidul de guvernare, în nici un an de la ultimele alegeri, și-a trîntit un guvern și a provocat trei crize majore, nemaipunînd la socoteală tot ce a făcut de aproape 28 de ani, de cînd a luat puterea și nu a mai lăsat-o, mai joacă singur încă o dată în filmul ”Politică pentru tine”, din partea opoziției nu s-a auzit nici un sunet. Nici măcar un mieunat, un ciripit, ceva care să indice un semn de viață, cît de slab.

Și atunci te întrebi: e o tactică de a lăsa PSD fără posibilitatea să se victimizeze (a cîta oară?!?), ori e prostie, lene, bătaie de joc?

Dacă luăm în considerație așezarea clasică a PSD pe hartă, miniștrii au dorit să demisioneze, nu partidul, care nu a vrut să-i lase, succesele fabuloase ale guvernului, rezultatele incontestabile bla bla bla, tot tacîmul de vise frumoase cu care încearcă partidul să iasă basma curată din mocirla pe care a creat-o, am putea spune că prima variantă.

Și dacă e o tactică, la fauna care populează partidele românești, ar trebui să fie intelligence-ul românesc. Care, iată, trece iar de partea poporului, în lupta cu incapabilii de la guvern. A cîta oară?!

Este util sau nu acest narativ al serviciilor bune, care intervin salvator de cîte este cazul? Este real sau nu?

Dacă ne uităm la numărul serviciilor secrete pe care le avem, marele nostru noroc e că pînă acum nu s-au călcat în picioare, nu au dat semnale disjuncte, nu s-au certat pe tigăi în magazine și nu s-au încăierat la beție. Ce fac concret oamenii ăștia, în afară de a lua lefuri uriașe?

Sigur, nu vom afla niciodată. Și poate că e mai bine așa. Dar în același timp se desfășoară un întreg narativ al serviiciilor care fac și desfac politica românească, narativ care nu ar trebui să ne lase indiferenți.

Pentru că cine sînt acești oameni? Putem conta pe buna lor credință permanent? Pot să intervină de cîte ori cred ei că ar fi cazul, mai bine zis de cîte ori nu convine cineva cuiva? Cine i-a ales și cine i-a învestit să facă asta? Dacă ajută atît de mult poliitica dîmbovițeană, cît mai e politică și cît serviicii? Mai sîntem o republică? Mai avem un sistem democratic, din moment ce indiferent ce votăm, la un moment dat intervin ”băieții” și atenuează situația?

Și dacă se supără și nu ne mai vor binele, ce facem? Cum pot fi pedepsiți? În fața cui dau socoteală? Cine le controlează afacerile? Dar le controlează cineva? Cîți au doctorate luate serios, pe muncă intelectuală?

Întrebările pot continua, oricum nimeni nu ne va răspunde. Dar oamenii politici, ei ce spun despre asta? Le place să se expună public în alegeri, în parlament, în ministere, ca mai apoi să regleze ”băieții” ce e de reglat?

Cum putem avea control asupra incontrolabilului?

Nu putem. Tot ce putem face este să le micșorăm schema (să cerem, să solicităm asta) și să creștem și să promovăm oameni politici competenți, cinstiți și dedicați. Dacă România este o țară cu asemenea oameni, nu ar trebui să fie prea greu să-i găsim. Mitul serviciilor care fac și desfac politică trebuie să dispară și ca mit. Conducerea României fără consimțămîntul populației, acordat prin vot, nu ne duce decît la crearea unui stat polițienesc de care fugim de la revoluție încoace.

 

11-12 octombrie 2017

Guvern

Dacă Tudose rămîne în funcție, înseamnă că are mai multe grade ca Grindeanu. Și nu în pahar.

Și va rămîne. Cu remanierile de care vorbea făcute, cu figura de bunic ocupat cu susținerea scaunului la birtul comunal, cu un vocabular pe măsură, Tudose va rămîne premier.

Și un sondaj publicat astăzi îl plasează mult mai bine decît pe Dragnea, a cărui stea începe să apună înainte de a străluci.

Nicușor Dan. În căutarea partidului pierdut

Nicușor Dan ar dori să facă un partid care să aibă laolaltă și progresiști, și conservatori. Pauză. Știm, a mai făcut USR și tocmai din cauză că erau așa amestecați nu mai este el șeful partidului. Dar omul e perseverent, dacă a făcut o prostie reușită, de ce nu i-ar reuși și-a doua?

Deocamdată însă, să vedem cine îi va urma la șefia firmei de resurse umane despre care am tot vorbit. ”Bătălia pentru șefia USR. Pe cine sprijină Nicușor Dan”. Deși el însuși pare a avea nevoie de sprijin, ceva lecturi din clasicii politologiei nu i-ar strica deloc, USR nu aplică deloc rău tactica ”cum o fi, dar să se vorbească despre noi”, cineva tot se va mai prinde în horă.

Vă mai apucaţi de o nouă construcţie politică?

– O să aveţi răspunsul în perioada următoare.

– Aţi stat pe gânduri, ceea ce mă face să cred că aveţi un plan.

– În orice caz, eu doresc să rămân în politică. Am credinţa că trebuie să reapară o forţă politică care să se adreseze şi progresiştilor şi conservatorilor şi, dacă această forţă politică e sănătoasă, voi fi în ea.

– Deci nu o să o creaţi dumneavoastră? Atunci cine să o facă, dacă nu o faceţi dumneavoastră, aşa cum v-o doriţi?

– Un partid politic trebuie să răspund unei necesităţi. Ea există în momentul de faţă. Şi trebuie să atragă un număr suficient de mare de oameni care să poată să răspundă acestei necesităţi şi să aibă posibilitatea să intre în Parlament, să treacă pragul electoral. Dacă această masă de oameni o să existe, o să aflaţi.

Catalonia. Cu teroriștii nu se discută

Este extraordinar premierul Rajoy, al Spaniei, în ce privește independența regiunii catalane. L-a redus, prin fermitate, pe premierul Puigdemont, al Cataloniei, la o păpușă caraghioasă care nu mai știe pe unde să scoată cămașa. Cu teroriștii nu se negociază.

Opoziția unită. O dorință

Florin Cîtu, senator liberal, pe Facebook:

A venit timpul lucrurilor bine facute!

Am asistat si eu, impreuna cu voi toti, la dezbaterile din ultimele zile. Am fost si eu, la fel ca voi, oripilat de atitudinea PSD-istilor fata de nominalizarile la Curtea de Conturi. Am si participat la show-ul de doi bani numit “audierea conducerii CC”. Toate aceste experiente ma fac pe mine, Florin Cîţu, sa declar raspicat si sa va promit ca a doua zi dupa ce se schimba majoritatea parlamentara una dintre primele masuri pe care le vom face este redam celor mai importante institutii din Romania rolul pentru care au fost infiintate.

Astfel, este imperios necesar ca imediat dupa ce se schimba majoritatea parlamentara sa facem reorganizarea din temelii a urmatoarelor institutii care s-au inscris oficial in PSD:

– Curtea de Conturi
– CNP
– INS
– CNA
– ASF
– BNR
– ANAF
– si nu in ultimul rand Consiliul Concurentei

Eu vreau ca Romania sa fie guvernata onest si transparent pentru romani. Acest lucru nu se va putea face fara aceasta masura de reorganizare.

Si am mai inteles un lucru in aceste zile. Este momentul ca toata opozitia sa vorbeasca aceeasi limba. Cu Liviu Dragnea si PSD nu ne putem lupta cu jumatati de masura.

A venit momentul ca toti romanii de buna credinta sa participe la oprirea distrugerii Romaniei.

Eu va promit ca voi lupta pentru asta si cred ca se poate.

#curajhaicasepoate

Firea privatizează primăria

Nouă ne rămîne să privatizăm restul.

9-10 octombrie 2017

In NATO we trust

Ieri a avut loc la București Adunarea parlamentară a NATO, în prezența secretarului general al alianței, Jens Stoltenberg. Care a spus, printre altele:

Întărim flancul estic.

Sîntem aici, sîntem puternici, sîntem uniți.

Care pe care. Război în PSD

Este, de fapt, cine pe cine? Cine pleacă, cine rămîne? Într-un interviu lacrimogen la A3, aseară, Mihai Tudose, autorul unei cărți prefațate de Coldea și Maior, ne-a anunțat că s-a rupt lanțul de iubire dintre el și Dragnea. Mai precis, Tudose vrea să remanieze 5 miniștri cu probleme din guvernul ce-i poartă numele. Dacă Dragnea nu va fi de acord, Tudose își va da demisia.

Guvernul Tudose nu a rezistat fără probleme decît puțin peste trei luni. A doua cădere a unui guvern PSD, produsă tot de către PSD, ar da semnalul ori că fără Dragnea premier, nimic nu este posibil, ori că partidul este în imposibilitatea de a cădea de acord asupra problemelor importante.

Vrea sau nu Dragnea să arate că fără el la cîrma guvernului nimic nu este posibil? Sau vrea să scape de oamenii serviciilor? Este PSD un partid care nu este în stare să furnizeze o garnitură guvernamentală stabilă? 

Și atunci cum se va ieși din acest impas? Va accepta Dragnea remanierea favoriților din guvern, va accepta chiar și un alt prim-ministru? Posibil, atîta vreme cît i se garantează că nu va avea probleme cu justiția. Este singurul lucru pe care îl dorește Dragnea. Îi poate garanta cineva așa ceva? Nu, teoretic.

Președintele nu dorește, ca de obicei, să se amestece în treburile partidului. Pe de altă parte, dorește însă ”guvernul lui”. Așa că:

Nu se va mai risca, PSD fiind o coaliție de bisericuțe acum, o moțiune de cenzură. Cei propuși spre remaniere vor fi remaniați. Tudose nu va fi demis, posibil își va da demisia, va urma un guvern cu un premier agreat de Iohannis. Cîțiva miniștri așa zis tehnocrați vor forma un guvern, cu miniștri PSD, astfel încît să putem împăca și varza pesedistă, și capra prezidențială.

Și va fi liniște și pace, și vom trăi, de bine, de rău, pînă la adînci bătrînețe.

De menționat că premierul Tudose s-a întîlnit ieri cu o echipă Repatriot, și a fost încîntat de activitatea acesteia.

Domnișoara Tunegaru față cu ”Baltagul”

După domnișoara Tunegaru, cred că numai Camil Petrescu ar fi bun de studiat. Toți eroii principali ai cărților lui se sinucid, mai puțin Gheorghidiu, din ”Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război”:
Le iubesc și se omoară, le iubesc și se omoară, iaca așa, numai băieți sensibili.

(Foto: evz.ro)

7-8 octombrie 2017

Raportul Inspecției Judiciare, un copil?

Și-a făcut public raportul întocmit în urma controlului efectuat la DNA. Și vai, ce minune, toate sînt ca de poveste. Cum raportul integral nu e de găsit nicăieri, ne mulțumim, pentru imparțialitate, cu ce au publicat și unii, și alții.

Unii:

„În ceea ce privește comunicarea cu procurorul-șef direcție, Laura Codruța Kovesi, care nu a fost analizată prin prisma atribuțiilor în cadrul echipei de control, ci doar prin prisma constatărilor directe ale echipei de inspectori, s-a constatat o comunicare defectuoasă a acesteia, comunicare caracterizată prin tendința de a-și menține propria părere și a se impune în adoptarea deciziilor, precum și prin aceea că se caută explicații exterioare persoanei sale, în cazul în care nu obține rezultatele urmărite. În acest mod se evită recunoașterea propriei responsabilități în situații de eșec și se reduc șansele conducătorului de a-și forma o imagine realistă despre evenimente și de a identifica măsurile de corecție reclamate de situațiile anterioare”, se arată în document. – antena3.ro

Alții, pe toți pereții anticorupților de Facebook:

“Calitatea actului de condudere adoptat de procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a determinat imaginea conducatorului in interiorul parchetului, dar si in afara acestuia, promovand un management impartial, bazat pe principii sanatoase si pe valori.

Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a construit, astfel, sentimentul de credibilitate si de respect al legii, dand, in final, Directiei Nationale Anticoruptie prestigiu si putere. In raport de cele prezentate, apreciem ca procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi poseda calitatile necesare pentru exercitarea in continuare a functiei de conducere.” – Ionel Stoica, jurnalist imparțial

Ce mai rămîne de făcut? Doar nu ce voia și-o blondă de cam aceeași vîrstă, ar fi culmea.

Legea antilegionară pentru tîmpiți

Acum doi ani, mă certam crunt (și nu numai eu) cu oameni pe care îi consideram destupați cel puțin la cap, pe legea antilegionară, 217/2015. Și mă certam nu pentru că nu aș fi fost de acord cu ea, ci pentru că este incompletă fără o lege simultană anticomunistă.

Ce anticipam încă de atunci, s-a întîmplat. Era inevitabil. Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății în guvernul Cioloș, a scris pe pagina sa de Facebook cîteva amintiri din liceu, cu lecturi din Țuțea. Și imediat s-au abătut asupra bietului om canaliile marxiste corect politice, deși Țuțea nu a omorît pe nimeni, ba a mai făcut și 13 ani de pușcărie cruntă, sub comuniști, și deși acum nu mai tîrziu de o săptămînă era elogiat, amintit duios și lins bine la televiziuni un criminal al fostei Securități ca Iulian Vlad.

Asta se întîmplă cînd dai lege numai împotriva unui rău al omenirii, ori numai al nostru. Și spun asta nu pentru că ar fi fost numai răul nostru, dar la noi a avut o particularitate. Sînt considerați sfinți ai închisorilor cei care au suferit incredibil, pentru mintea umană de acum, în perioada comunistă. Cu ăștia ce facem, brusc îi declarăm la fel de răi ca și pe ceilalți? Sau, în ”spiritul dreptății”, îi scoatem de pe unde i-a mai plasat istoria postdecembristă, de pe socluri de statui și din mințile oamenilor?

Pentru că dacă tot ce ai de făcut ca să te asiguri că nu vei avea probleme cu legea antilegionară este să nu spui nimic din ceea ce crezi despre oamenii care au contat atunci, este o înfiorătoare reducere a dreptului la exprimare la cîteva cuvinte goale.

DNA vs ”baba”

Am să contrazic părerea aproape unanimă (în presă și pe rețelele sociale) că ”baba” împreună cu tot alaiul ei sînt vinovați de cele întîmplate la DNA Ploiești zilele trecute.

Așadar, bunica Anei Maria Pătru, cercetată penal de DNA, este chemată, la cei 90 de ani ai săi, în calitate de martor. Chemată, deci nu exista posibilitatea deplasării procurorilor. Sau nu au avut timp (varianta acuzaților) să facă demersurile pentru a fi audiată acasă.

Problema, pentru mine, este că un om de această vîrstă, oriunde ar fi audiat, tot va trece peste o traumă, mai mare sau mai mică, funcție de nivelul fiecăruia de rezistență psihică la asemenea factori de stres.

Faptele sînt cele descrise în presă. Intervine o televiziune, care face din necaz un caz, ca de obicei, și amplifică scandalul pînă la insuportabil. De cealată parte, a celor incoruptibili, părerile sînt la fel de tranșante:

 

Bun, deci acestea au fost taberele, cu susținătorii lor, mai vehemenți sau nu. Fiecare îl considera pe celălalt, a cărui opinie era diferită, ori ca intransigent ca în anii 50 ai secolului trecut (cazul meu), ori că ține cu ”penalii”. Cale de nuanțe nu s-a mai găsit.

Să se facă justiție! Se striga din toate gurile cu pretenții. Și s-a făcut, pînă la urmă, justiție? Nu. Pentru că de bine ce au făcut tot hălimaiul bine știut deja, la final, la DNA, bătrîna s-a prevalat de dreptul la tăcere.

Așadar, cu ce s-a ales fiecare din părți? Familia Anei Maria Pătru, cu scandalul mediatic din care oricine care nu cunoaște (sau chiar care cunoaște) cazul poate să înțeleagă cît de nemernici sînt procurorii DNA, cum chinuie ei bătrîni de aproape 100 de ani. Cu vîlva care poate aduce, în cazul unei condamnări, măcar simpatia publică. Deloc de neglijat, de altfel, pentru cei care se întreabă cum ajunge PSD să crească în sondaje, pe măsură ce se dovedește mai corupt și mai catastrofal în ale guvernării.

Cu ce s-au ales procurorii DNA? Cu nimic, cu absolut nimic. Și atunci, de ce să mai faci un asemenea tărăboi cînd șansele să nu te alegi cu ceva sînt maxime? De ce să te expui așa mediatic cînd legal, ”babei” nu ai ce îi face și nu este nici o perioadă fastă pentru instituție? Putea fi evitat scandalul? Părerea mea, om fără studii juridice, este că da. Că acolo nu lucrează niște mașinării care execută ceea ce au fost programate, ci niște oameni care mai și gîndesc. De ce să lași o impresie falsă, a unor neoameni care torturează bătrîni și copii, a unei structuri totalitare, care aduce aminte de vremurile cele mai negre din istoria românească, anii 50?

Nu pot răspunde eu la această întrebare. Dacă legea prevede în mod expres chiar și prevalarea bătrînei de dreptul la tăcere, atunci lucrurile au fost aranjate atît de prost, încît a cîștigat celălalt. Dacă legea nu prevede așa ceva, cum poți să nu te gîndești tu, procuror, că poți declanșa un asemenea scandal, cu toate consecințele care pot decurge din asta? De ce să faci așa ceva, cui folosește?

În ambele situații, poziția DNA îmi pare mult deficitară, incapabilă să gestioneze o situație simplă și ca atare, cu tendințe auto-distructive. DNA nu are dușmani mai mari decît ea însăși, în cazul acesta și, din nefericire, nu numai în acesta. În oricare situație, DNA a gestionat prost o situație. Și de aici, adevăr și fabulație se pot amesteca într-un conținut toxic pentru DNA. Pînă la atacurile PSD împotriva justiției, să luăm aminte:

”Orice împărație dezbinată împotriva ei însăși este pustiită; și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei insăși nu poate dăinui.” Matei 12:25

5-6 octombrie 2017

Firea la circ

Prezența dumneavoastră aici, doamnă primar general, ne dovedește o dată-n plus că circul românesc nu are numai un trecut și un prezent, ci și un foarte frumos viitor. – Bogdan Stanoevici, actor, directorul Circului de Stat

Premiul Nobel pentru literatură – Haruki Murakami

Așa se traduce Mircea… Ba nu, mai bine zice Ionuț Popescu:

USR, aceeași mizerie?

Spuneam acum ceva vreme că useriștii nu au avut timp și condiții să arate ce pot. Altfel, sînt, ca partid, aceeași Marie cu altă pălărie.

Ieri au avut condiții.

Iar astăzi, pentru că s-a aflat, probabil, au blocat-o pe Ana Maria, pe Facebook, 24 de ore.

 

A post shared by anamariaitoafă (@anamariaitoafa) on

Oul și boul

Sabotați statul! Creșteți găini pe balcoane! Varujan Vosganian, parlamentar ALDE:

Fiecare ou mâncat de la găina din curte văduvește bugetul de cincizeci de bani ! 🙂

Ce poate omul obișnuit să înțeleagă cînd citește așa ceva? Ce poate face în afară de a-i mai înjura o dată și încă o dată pe guvernanți?

Și atunci, de ce fac asta? Nu știu care este reacția populară în fața unei asemenea caraghioșenii? Nu  știu că nimeni nu poate lua în serios așa ceva? Atunci de ce să se facă de rîs?

Pentru că nu le pasă. Nu le pasă pînă la a ajunge să scrie așa ceva. Nu le pasă de mult, de cînd un parlamentar PSD amenința premierul de atunci al României, Mihai Răzvan Ungureanu, că-și poate pierde viața, dacă trece prin Vaslui. Nu le pasă pînă la a aduce clanuri interlope la ÎCCJ, cînd se putea solicita ajutorul Poliției în cazul în care era agresată o persoană, nu le pasă de absolut nimic.

Și de ce le-ar păsa? Avem o forță politică care să-i concureze în mod real? Avem un suport, un partid pe care să putem conta?

Nu avem, în momentul acesta, pe nimeni. Pe nimeni de forța și anvergura necesare să răstoarne PSD. Nu avem nici măcar o coaliție de partide, nici măcar nu se întrevede posibilă una. Fiecare organizație politică românească luptă pentru sine și nimic mai mult. Odată văzuți aleși, uită pe cei care i-au votat cu viteza  luminii. Fiecare organizație politică românească este, cu una sau cel mult două excepții, o firmă de resurse umane, care plasează niște oameni în posturi extrem de bine plătite. Extrem de puțini oameni și nimeni, aș zice, ca partid, nu-și propune să facă ceva cu adevărat pentru noi.

Ei sînt încrengături de interese, dar noi?

Dar noi, noi, în afară de bancuri despre ei mai știm să facem ceva? Astăzi se vor umple rețelele sociale de bancuri cu Vosganian și ouăle. Așa, și pe urmă? Pe urmă nimic, așteptăm următoarea situație în care să facem haz de ei sau în care să ne rățoim mai mult sau mai puțin isteric.

Noi sau ei, votanții lui Vosganian, știu ce spune și ce scrie alesul lor? Le place, sînt de acord? Înțeleg ce spune, au de gînd să facă ce spune parlamentarul?

Adevărul e că nu vom ști niciodată. Pentru că punțile de comunicare stînga-dreapta par atît de prăbușite, încît nici măcar nu mai știm cînd le-am rupt.

Este sau nu necesară comunicarea, cînd avem în față viitorul nostru? Este sau nu necesară comunicarea acum, cînd toți sîntem oripilați de dimensiunea coruției din România și, poate mai mult, de nesimțirea groasă a celor care ne conduc? Este necesară comunicarea măcar pentru a nu mai trimite astfel de exemplare în Parlament?

Pînă cînd vom putea funcționa ca o națiune normală, cel puțin, NU votați PSD și ALDE. Vi se apleacă.

 

 

3-4 octombrie 2017

”Bunătatea” securistului de cursă lungă

Ieri, 4 octombrie, l-au înmormîntat pe asasinul securist Iulian Vlad. Emoționant, cu discursuri, coroane și porumbei albi. Sigur, pentru familie, prieteni (dacă o fi avut adevărați prieteni), colegi (din ăștia sigur a avut, chiar prea mulți) și pupincuriștii de cadavre, e normal. Pentru noi, cei ”salvați” de el, nu. E o rușine și o jignire. E o rușine și o jignire să auzim ce bine a fost atunci și cum oamenii din sistem nu regretă ceva. Și este îngrozitor să vezi ziariști și influensări poziționați și de partea foștilor torționari comuniști. și de partea ”justiției”  (în ghilimele pentru că ce numim în mod curent justiție numai aia nu este). 

Cel mai amplu și mai exact articol poate veni din zona CNSAS, de la Mădălin Hodor, istoric cercetător la această instituție. ”Adio, bătrîne asasin”, un must read.

Aşa cum spuneam, nu te-am cunoscut niciodată personal. Nici nu mi-am dorit să o fac vreodată. Nu am simţit nevoia să-ţi înghit poveştile şi să le reproduc ca un papagal fără discernământ, asemeni celor câteva zeci de ziarişti, pseudoistorici şi oameni de televiziune, care mint intenţionat un public neavizat, se păcălesc singuri, sau pe care ai reuşit să-i păcăleşti de-a lungul timpului. Eu te-am cunoscut însă mult mai bine. Pentru că, spre deosebire de ei, eu ţi-am citit timp de 16 ani „operele“, ţi-am urmărit lucrătura „fină“, ţi-am contabilizat victimele. Ce-ar fi să le spunem şi lor, acestor prieteni ai tăi, care te ridică astăzi în slăvi, acum, că am ajuns la final, câte ceva despre adevăratata față? Ce-ar fi să începem cu ziua de 17 decembrie 1989? Mai ţii minte ce ai ordonat atunci? Ai dat următorul ordin:

Țigănia de la ÎCCJ

Dacă își închipuie cineva că pot fi de acord cu ce s-a întîmplat la ÎCCJ, Mălin Bot venit cu justițiarii străzii, cu cătușe, să i le fluture lui Dragnea pe la nas, se înșală amarnic. Cînd omul ajunge exact acolo unde, teoretic, se înfăptuiește justiția, a veni cu asemenea manifestări ale justiției populare nu poate să însemne decît prostie. De cealaltă parte, a îți închipui că intimidezi pe cineva cu băieții cu spate lat este o dovadă egală de prostie.

Conflictul acesta, presă – cercetați penal, trebuie dezamorsat cît mai repede. Cu cît mai repede, cu atît mai slabe șansele să cerem, la următoarele alegeri, observatori străini înarmați.

Dar despre presă și închipuirile ei că poate să facă și desfacă tot voi reveni.

Trezirea frumoasei adormite

Cioloș s-a produs astăzi, printr-o postare pe Facebook, în care afirmă că a fost naiv cînd nu a candidat la alegerile parlamentare. Naiv îi va rămîne numele, nici prea prea, nici foarte foarte, adică așa cum a fost și guvernarea cu același nume. Domnul Coloș uită și că a candidat, în felul său, figura apărîndu-i pe afișele PNL și USR. Sau ”uitat” îi va rămîne numele. 🙂

Strigătul neputinței

Este rostit însă de Gabriel Liiceanu: ”Pleacă, domnule. Lasă-ne în pace să ne vedem de treabă. Du-te naibii cu problemele tale. Ne sufoci ţara. Lasă-ne istoria în pace”. Asta ca și cum Dragnea ar fi culmea moralității și ar pleca de rușine. Asta ca să-l băgăm pe Dragnea în istorie. Dar atîta pot intelectualii noștri, așa văd ei politica, de la înălțimea studiilor care nu au nimic de-a face cu politica. Asta ca să știm și de ce vom pierde și cu cine, de acum încolo.

Domnul Liiceanu ar trebui să știe măcar că dacă vom mai cîștiga vreodată alegeri, pentru ca PSD să le recunoască și să nu spună nimănui să plece de la putere, așa cum face dînsul acum, noi trebuie să facem același lucru. Acum.

(Foto: Mălin Bot, Facebook)

1-2 octombrie 2017. Catalunia, Securitate, cannabis

Referendumul din Catalunia.

În Catalunia se bat, la propriu, stînga rusească cu stînga europeană. Ca urmare, tot ce s-a putut vedea ieri pe canalele de știri și social media, de la bătăi cu polițiștii pînă la votul multiplu este rezultatul acestei lupte. Proștește, cu violența pe care mai bine ar fi păstrat-o pentru cauze mai serioase, poliția Spaniei a încercat – fără succes, evident, mai rău a înfierbîntat spiritele – să împiedice defășurarea unui referendum ilegal. Partidul Popular, prin premierul Rajoy, va avea de suferit electoral din această înfruntare fără sens. Referendumul, odată declarat ilegal, conform art. 92 din Constituția Spaniei, trebuia lăsat să se desfășoare și ulterior să nu fie recunoscut. Dar prin folosirea forței ieri, prin încercarea de a nu lăsa oamenii să voteze, prin violențele provocate, separatiștii comuniști catalani au obținut o victorie încă de dinainte de aflarea rezultatului. ”Victorie” care se va transforma, cel puțin pentru moment, într-o nouă problemă a UE, cu toată dorința manifestată de a scăpa de ceea ce va rămîne cunoscut drept Referendumul comunist al Spaniei, din secolul XXI. 

Moartea unui securist

A mai crăpat un drac: Iulian Vlad, fostul șef al Securității comuniste, fostul condamnat la 25 de închisoare, în 3 procese, din care a efectuat numai 4, fost turnător al propriului tată și fost participant la naționalizarea moșiilor ”chiaburilor”. Ai zice cel mult un ”Dumnezeu să-l ierte”, în situația asta, nicidecum parada grețoasă de laude și ploconeli fără rușine găsită prin toată presa, la aproape 28 de ani de la evenimentele din decembrie 1989.

Dar nu:

Acum pot să vorbesc mai bine, azi dimineaţă am tot amânat intervenţia la Realitatea pentru a spune câteva cuvinte despre generalul Iulian Vlad. A fost cel mai important mentor al meu şi practic, anul viitor se împlineau 20 de ani de când ne cunoşteam. Stăteam împreună, făceam fel de fel de analize sau discutam despre ale vieţii, şi zâmbea tot timpul pentru că el avea vârsta tatălui meu, care şi el a murit în anul 2000. El (n.r Iulian Vlad) pentru mine era ”bunicul”, aşa îl apelam de fiecare dată”. 

Textul integral poate fi găsit aici: realitatea.net. și îi aparține lui Cozmin Gușă. 

Vomiți, mai vomiți o dată, apoi te gîndești că punctului 8 din Proclamația de la Timișoara ar trebui să îi adăugăm imediat și copiii, și nepoții celor de atunci și să o facem lege o dată pentru totdeauna, mai ales acum, cînd o stafie tropăie din nou prin Europa.

Știrea weekend-ului

Este pentru mine asta: ”Doi polițiști, prinși în flagrant în timp ce se pregăteau să recolteze din cultura lor de cannabis dintr-o pădure din Arad”.

Doi, de fapt trei oameni, din care doi polițiști, au avut o inițiativă privată. Cum ea este interzisă prin lege, iar ei aplică legea, printre alții, în România, de ce să nu-și facă oamenii parte?! Cîți din ăștia or mai fi? Dar firmele serviciilor, pe care nu le știe și nu le controlează nimeni, niciodată? Dar polițiștii din Catalunia, dar cei care le-au dat ordinele acelea dezastruoase?

Acum mă duc acolo unde este depus tata, și pentru că mă duc plînsă, lumea va crede că plîng pentru că nu mai e tata. Dar eu plîng și pentru că nu mă mai pot certa cu tata, care-mi spunea ”proastă” de cîte ori plîngeam la imnul de stat, ”Deșteaptă-te, române”. Am ascultat imnul, atît, la deschiderea anului universitar a Universității „Ovidius”, Universitatea Maritimă din Constanța și Academia Navală „Mircea cel Bătrîn”.

De 28 de ani cel puțin îmi amintesc că plîng – ca proasta – cînd îl aud. Dar știu că plîngeam și înainte, cînd îl prindeam pe la Europa Liberă sau Vocea Americii. E cea mai blîndă manifestare a patriotismului din mine.

Revin.

(Foto: Narcisa Suciu, Facebook)

29 septembrie 2017

Știri. Pentru că s-a paradit numărătoarea, le voi pune de-a valma pînă la remediere.

Deschidem cu o pisică moartă la popa la poartă. Nu era nici pisică, nici la poarta popii, ci vulpe pe șosea. Believe it or not, it happened.

”Dorel lovește din nou, a trasat drumul peste vulpea moartă”

Liviu Dragnea, despre evaluarea miniștrilor din guvernul Tudose: ”Unii stau pe scaun, alții stau în picioare”.

Iar alții în genunchi.

”Invazie de secretari în Guvernul României. Oameni din Teleorman, personaje controversate, sinecuriști, foști comuniști, bombe sexy sau Miss Universe. Lista completă.

Florin Cîțu: ”Abuzurile lui Dragnea!!!”

Trebuie sa iau atitudine pentru ca sunt scandalizat. Intr-o tara in care companiile private se inchid cu sutele zilnic, iar cele care inca activeaza au probleme din cauza “programului de guvernare Dragnea”, initiativele private din mass-media reprezinta un caz aparte.

Aceste companii, pornite din pasiune si entuziasmul unor “nebuni”, se chinuie sa ne hraneasca zilnic cu un anumit gen de cultura si informatie. Acolo lucreaza oameni, chiar destui, care zilnic se straduiesc sa ne prezinte lucrurile fiecare in felul lui.
Indiferent ca vorbim de presa scrisa sau audio-video, acesti “nebuni” se confrunta cu probleme si incearca sa mentina pe linia de plutire aceste initiative private. Unii resusesc, altii nu. Asa este in economia de piata.

Cand insa un partid politic, aflat la guvernare, intr-un mod ticalos incearca sa inchida gura unora dintre ei nu avem voie sa stam nepasatori. Este si cazul Realitatii TV, o companie de mass-media care nu intotdeauna e pe placul lui Dragnea si a guvernului PSD.

Ma revolt astazi public in legatura cu amenda pe care un organism aflat sub control parlamentar, CNA, a aplicat-o acestui post de televiziune. Valoarea amenzii este foarte mare. Imaginati-va ca situatia economica a companiilor din mass-media nu este una foarte roz. Iar in aceste conditii cateva amenzi de valori mari pot trimite un post ca Realitatea TV direct in faliment.

Asta vrei Liviule? Sa te razbuni pe ei!? Cel putin ai curaj spune-o!

Dreptul la libera exprimare este garantat de Constitutie.

Pe modelul inchiderii televizunii lui Dan Diaconescu, pentru ca nu convenea PSD-ului, se repeta scenariul.

Avem insa si un exemplu mult mai recent. Compania de asigurari NN, a fost amendata cu 1% din cifra de afaceri pentru ca si-a permis sa avertizeze asupra nationalizarii pilonului II de pensii. Declaratiile de astazi ale fostului sef al ASF ne-au luminat. Dragnea a vrut sa le dea o lectie si a dat ordin ASF sa-i linseze economic pe cei de la NN.

Pentru ca Liviu Dragnea sa nu mai folosesca institutiile statului pentru rafuieli personale, eu Senatorul Florin Citu, voi cere in comisiile economica si buget finante, audierea conducerii CNA pentru a raspunde urmatoarelor intrebari:

– de ce din bugetul de 9 miliarde de lei, 90% sunt cheltuiti doar pe salarii?

– exista un plan de amenzi care influenteaza bugetul CNA in sensul cresterii de venituri pentru a asigura salariile personalului CNA?

– cine si cum stabileste cuantumul amenzilor care pot pune in pericol activitatea companiilor private care isi desfasoara activitatea sub supravegherea CNA?

– cine raspunde in cazul in care o astfel de amenda duce la falimentul unei companii mass-media?

– a existat o comanda politica din partea lui Liviu Dragnea si/sau a conducerii PSD pentru sanctionarea postului Realitatea TV?

– etc..

Actiunile PSD-ului din ultimul timp, in sensul eliminarii celor care se opun politicii demente a PSD-ului si a lui Liviu Dragnea, trebuie sanctionate prin toate metodele democratice. Tara asta trebuie sa aiba un viitor!

#romaniitrebuiesastie

P.S. Liviule, nu poti sa-i inchizi pe toti!