Posts Tagged → Dacian Ciolos

Dragnea și gaura

Președintele PSD a anunțat țara că a descoperit o gaură. Nu neagră, dar pe aproape la cît se va vorbi despre ea. Voia – și poate mai vrea, nu știu – chiar să-i cheme să dea socoteală pe fostul prim-ministru Dacian Coloș, pe fostul ministru de finanțe, Anca Dragu, pe șeful Consiliului Fiscal și pe toată lumea care crede el că ar fi responsabilă de lipsa asta de bani.

Zece miliarde de lei, la atît a estimat Dragnea gaura. Din buget. Din bugetul țării, nu cel de buzunar. Problema PSD-ului nu e, de fapt, că lipsesc 10 miliarde, problema e că nu le-au luat ei. Cheltuit, mă rog.

Trecînd peste anecdotică, puși față în față cu realitățile și cu promisiunile, pesediștii constată, probabil, că nu pot îndeplini ultimele. Și ce e cel mai simplu decît să dai vina pe guvernarea precedentă, pe ”greaua moștenire”?!

Dai vina, dar povestea lovește ca bumerangul. Pentru cine are capacitatea, cît de cît, și bunăvoința de a se informa și de a pricepe. Nici nu e prea greu.

Ce-i răspunde Dacian Cioloș, pe Facebook:

Dragi români,

Confruntat probabil cu câteva cifre și realități ale economiei românești pe care eu le tot spun de câteva luni, conștient că nu știe pe unde să scoată cămașa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie și anunță că ar fi găsit, citez, „o gaură de zece miliarde în buget”.

Pentru orice om cu minime cunoștințe economice, o astfel de „gaură” ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decat cele prognozate și, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar – ceea ce nu este cazul. Această „gaură” NU există.

Realitatea este că în 2016 veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat și aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut. Mai mult, în decembrie am rambursat integral firmelor TVA în valoare de 2,1 miliarde de lei, fără a lăsa presiune pe bugetul anului următor, cum se obișnuiește, tocmai pentru a ușura povara noului Guvern. Restul sunt povești.

De altfel, în 2017 este alt buget. În caz că anul acesta nu își poate onora promisiunile electorale, domnul Liviu Dragnea nu poate da vina pe bugetul de anul trecut. Dar, nu-i așa, domnul Dragnea nu se încurcă în detalii.

În rest, este același mod de lucru folosit de PSD și cât timp am guvernat: tehnocrații sunt de vină. PSD își acoperă nerealizările și promisiunile mincinoase cu diversiuni și propagandă.

Bugetul țării nu este un sac fără fund și nici nu poate fi administrat haiducește, domnule Liviu Dragnea. Promisiunile dumneavoastră populiste vor fi aplicate pe spatele celor care muncesc cinstit și plătesc taxe, ne veți îndatora țara și viitorul. Chiar așa, de ce nu ați spus în campanie că veți crește taxele pentru o parte dintre angajați și ați făcut acest lucru în a doua ședința de Guvern?

Iar Anca Dragu, fostul ministru de Finanțe, precizează, pentru că mai era nevoie, că bugetul țării este monitorizat de Comisia Europeană, noi, România, aflîndu-ne în perioada de supraveghere post-program.

De precizări va fi nevoie permanent de acum încolo, dar acesta este un subiect următor.

UPDATE: Ce spune Florin Cîțu, senator PNL (Facebook):

Domnul presedinte Dragnea vine cu cateva acuzatii socante pentru mine. De aceea imi permit pentru prima oara de cand fac politica sa-i dau un sfat. Lucrurile nu trebuie niciodata judecate la suparare.

Am cel putin 3 motive:

1) Nu este elegant sa ameninti public niste fosti ministri. Mai ales ca ei nemaifiind demnitari nu poti sa-i chemi la Parlament la comisii.

2) Cand actualul ministru de finante a preluat ministerul de la fostul ministru de finante a semnat un protocol de predare-primire in care eu cred ca si-a asumat situatia curenta a ministerului.

3) Tot programul PSD cu care a castigat alegerile a fost intocmit si cu sprijinul celor peste 10 secretari de stat care au contribuit cu informatii si nu numai la acest program de guvernare. La care se adauga un prim vice-prim ministru. Asadar, PSD a fost prezent in guvernarea Ciolos. Aici sunt doua variante: ori secretarii de stat ai PSD -ului l-au mintit pe domnul Dragnea si nu l-au informat despre un asemenea pericol ori dansul hotaraste sa-i cheme si pe acestia (in special pe cei de la Ministerul de Finante Publice) la audierile din comisia de ancheta.

In concluzie, cred ca ar trebui sa fim mai precauti cand vorbim despre bugetul tarii la debutul unei guvernari.

Asta pentru ca domnule Presedinte Dragnea, in momentul acesta ochii tuturor investitorilor, ai institutiilor financiare internationale si ai ambasadelor straine sunt atintiti asupra noului guvern pe care l-ati instalat. De aceea mai multa prudenta in declaratii ar fi binevenita.

dragnea(Foto: bugetul.ro)

Împotriva regulilor jocului

În 1 noiembrie 2016, Raluca Boboc nota pe Facebook:

Raluca Boboc:

Cioloș, la Antena3, nu comentează dacă în 2012 a fost sau nu lovitură de stat. N-a fost implicat, nu știe, nu cunoaște și, mai ales, spune că nu contează ce s-a întâmplat în trecut.

P.S – tocmai ce a pierdut un segment important de simpatizanți.

P.S 1 – trecutul contează întotdeauna. Nu poți construi viitorul, fără să cunoști trecutul.

Nu am văzut emisiunea respectivă, dar nici nu am de ce să mă îndoiesc de spusele Ralucăi. Și am a mă cutremura de cele aflate. A fost primul moment în care l-am chestionat în mintea mea pe premier, rezultatul nefiindu-i nicidecum favorabil.

Nu a fost implicat, asta știam. Dar să nu știe și să nu cunoască? Cum e posibil, cînd în vara respectivă știa toată Europa și nu numai ce se întîmpla la noi? Vrea să scape de povara acelei veri, de poziționarea proprie, ce vrea, de fapt? Cum poate fi lumea atît de încrezătoare în faptul că prim-ministrul respectă statul de drept, cînd nu își mai aduce aminte nimic din cea mai puternică lovitură postdecembristă dată acestuia? Cum să nu își mai aducă aminte și să nu mai conteze ce s-a întîmplat, cînd acum este speranța atîtor români?! Despre faptul că vorbea despre soarta unui om care se străduise enorm să-l propulseze în structurile europene de conducere, nici atît nu poate vorba.

Ieri, era planificată deja prezența premierului în studioul Antena 3 cînd, la GDS, am mai primit o dovadă că, după aproape 30 de ani, la noi încă nu se face și nici nu se stie cum se face politică. Precis, echipa Antena 3, exact acolo unde avea să fie prezent premierul seara, este scoasă din incintă. Declarația lui Cioloș, ulterioară momentului, nu îi este deloc favorabilă:

Eu, la acel post (Antena 3 n.r.) am fost o dată în acest mandat și mă mai duc încă o dată acum. Eu mă duc acolo din respect pentru publicul care se uită la acel post sau care se uită doar la acel post, nu le judec sau nu încerc să le înțeleg opțiunea. Eu vreau ca acei oameni să audă și punctul meu de vedere, chiar dacă se exprimă mai rar, însă dacă transmit mesajul la altă televiziune, acesta ajunge foarte greu sau nu ajunge deloc la acei oameni. Eu vreau ca oamenii care urmăresc acel post să audă și mesajul meu.

Eu sunt agronom și am învățat că sunt plante care cresc în mocirlă, dar nu poți să-ți faci bine meseria dacă nu te cobori în mocirlă. Sigur, îți iei cizme de cauciuc sau faci un duș după aceea, dar tot trebuie să cobori în mocirlă.

Și dacă nu de altceva, numai pentru că în mocirla respectivă se bălăcesc seară de seară peneliști și useriști, adică exact partidele care îl susțin pe Cioloș premier după alegeri. Și pentru că, pînă una alta, este premierul tuturor și nu trebuie să-și permită să catalogheze în nici un fel o instituție de presă, chiar dacă ”știm noi cum stă treaba cu acea instituție de presă”. Pentru că noi, aici, sîntem una, iar el, în funcție, e cu totul altceva.

Emisiunea nu a avut chiar nimic special, privită calm și obiectiv, a fost prilej pentru Antena 3 de a seta discuția asupra ei, adică exact ce dorea. Premierul, chemat parcă să dea socoteală pentru vorbele spuse mai devreme, nu poate nici mișca, nici emoționa. Așa e el și mai mult nu-i poți cere. Nici să fie hotărît în a impune o agendă, nici aspru privind interlocutorii, e tern, plat și fără absolut nici o sclipire, croit fix pe modelul funcționarului bruxellez.

Și atunci de ce două partide stau cu speranța în Cioloș? Pentru că nu au altceva mai bun. Iar dacă ceva mai bun, cu viziune, cu planuri, cu agendă nu există, trebuie să recunoaștem că politica românească se îndreaptă spre sterilitatea celei europene, corectă aparent, aseptică și care nu miroase.

Numai că asta nu e politică. E regresul politicii pînă la statutul funcționărimii. E împotriva oricărui joc electoral, e împotriva politicii înseși. Și ce dacă?! Orice ar face și ar spune acum Cioloș, orice a făcut sau spus pînă acum e motiv de a-l vedea drept salvatorul, singura persoană care poate ocupa fotoliul de la Palatul Victoria. De ce? Pentru că altceva mai bun nu este. Aici am ajuns, la echivalarea politicianului cu un funcționar obscur, muncitor și corect. Cînd nu ceri mai mult, nici Dumnezeu nu-ți bagă în traistă.

ciolos(Foto: b1.ro)

Colectiv – 1 an

Acum un an mureau în condiții chiar de neimaginat, oricît ne-am strădui, zeci de tineri, în clubul Colectiv. Unii atunci, pe loc, alții mai tîrziu. Zi de zi urmăream cu frică știrile, sperînd în taină să nu mai aflăm de unul sau doi care s-au dus. Numărătoarea groazei s-a oprit la 64. Alți 186 au fost răniți. Unii foarte grav, alții mai puțin.

La cîteva zile distanță, zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile Bucureștiului cerînd demisia vinovaților. Guvernul Ponta a căzut, ajutat de această manifestare de neputință, furie și disperare. Spuseseră că au tot ce le trebuie, nu aveau, aveam să aflăm mai tîrziu, nimic. Chiar nimic. În afara infecțiilor din cauza cărora au murit și din cei care ar fi putut fi salvați.

Președintele Iohannis a convocat societatea civilă la Palatul Cotroceni, deși numele celui care avea să fie numit prim-ministru se știa deja. A fost, după  părerea mea, un simulacru de consultări. Nu numai pentru că nu se știe cum au fost aleși cei care să reprezinte strada, dar pentru că strada, prin dinamica socială a mișcărilor care o animă, nu poate ridica pe nimeni. Strada coboară și doboară pe cineva din funcție, dar nu urcă decît pe cei pregătiți să urce.

A venit la Palatul Victoria guvernul Cioloș, și astfel a intrat în mentalul colectiv mitul tehnocratului. Care e atît de specializat, încăt nu poate rata misiunea încredințată. S-a dovedit a nu fi așa. Nici nu era greu de închipuit, fiind un guvern votat și de PSD, avea limitări și constrîngeri în exercițiul funcțiunii.

A trecut un an de atunci. Am văzut zeci de filme, am ascultat sute de mărturii. Am văzut o societate disperată să ajute supraviețuitorii și urmașii celor care nu mai sînt aici. Societatea încă plînge, chiar dacă nu atît de mulți oameni ca atunci.

Nu am de gînd să reiterez ce s-a mai spus și ce s-a mai auzit. Ce mă interesează este să-mi spuneți voi, cei care v-ați bucurat de căderea guvernului Ponta – pentru că ne-am bucurat, oricît de tristă, de amară, de dramatică a fost bucuria, ne-am bucurat, ce credeți astăzi, după un an, că s-a cîștigat – culmea ironiei – atunci. Pentru că a luat sfîrșit perioada minciunilor și a manipulărilor acelui guvern. În afară de Hexi Pharma, subiect început în forță și terminat într-o ceață din care mai vedem, din cînd în cînd, bătălia a două femei pentru un copil și pentru averea ce i se cuvine după moartea tatălui, patronul firmei. Și încercînd să faceți excepție de durerea celor afectați direct, de durerea celor care au pierdut copii, nepoți, rude, prieteni la Colectiv. De durerea celor care se chinuie astăzi și se vor chinui o viață.

Așadar, ce considerați că s-a schimbat și cum s-a schimbat, e la fel, mai bine, mai puțin bine sau mai mult decît ați sperat? Să încercăm să facem o evaluare între speranțe și realizări concrete. Ne-am calibrat corect sau nu așteptările? Atunci am fost un colectiv, acum mai sîntem?

Vă mulțumesc.

PS: Ocazie cu care vă rog, dacă doriți, să completați și acest chestionar al Adelei Toplean, necesar cărții la care lucrează, „Moartea, România și oamenii”.

PPS: Din peste 300 000 de asociații care există în România, una nu s-a gîndit sa se zbată și promoveze în parlament legea cazierului judiciar necesar la alegeri. Nu am mai fi avut discuții, nu am mai fi avut de ce bate cîmpii cu fiecare ocazie.

Nu stă nimeni mai prost și mai dezarticulat în România decît societatea civilă. E fiecare pentru el, dincolo de orice se spune. Devine ”sensibilă” numai în momente crincene. După care uită. Și revine la interese personale, la fonduri, de unde pot fi luate, și la plantat copaci. Că asta ne omoară, lipsa verdelui.
Eforturile uriașe ale unor oameni au fost individuale, cel mult în grupuri mici. Dar societatea civilă, în ansamblul ei, e cea mai jalnică, mai mahalagească, mai ipocrită și mai infatuată structură care există în România. Cea mai gălăgioasă, cea mai militantă și cea mai degeaba. 

 colectiv

(Foto: romania-actualitati.ro)

Note de parcurs. USB, proiect de tara si Taleb

1) Poziția USB/USR față de cele întîmplate ieri în parlament care este?
Că văd mișcare pentru alegeri deja, ei oricum asta fac, se pregătesc. Mai apar și in emisiuni pe la TV, fac poze, mai și cîștigă. După care nu mai fac nimic. M-am săturat de aflare în treabă, acum chiar mă interesează. Vin alegerile și e foarte important să știm.

Vor fi aleși ca variantă a stîngii, nu? Că dreapta, ceva de dreapta, cît de cît, pe agenda lor nu am văzut. Și încă ceva. Oamenii ăștia plini de activism în sînge am observat că au partenere sau parteneri, heterosexuali adică, au copii, au o viață după care i-ai lua de dreapta clar. Sau tînjesc după așa ceva. Asta pe partea realității. Pe partea a ce declară și susțin, vor căsătorii homosexuale, vor case pentru toți, egalitate și fraternitate. Numai pînă la ce e al meu e al meu și nu dau nimănui altcuiva din el. Adică una vorbim, alta fumăm.

Deci? Poate nu ați uitat cum în toamna anului trecut, după tragedia Colectiv, s-a format un grup care să discute cu președintele niște principii, căi de acțiune, un hai să consultăm și societatea civilă, să nu rămînă neconsultată, primire, protocol, poze, entuziasm, speranță. Și tot Cioloș, care fusese anunțat deja, a venit prim-ministru. Și tot apărat de parlament a rămas, ieri, Oprea. Ne mai facem mult că facem sau chiar facem? Și dacă da, ce? Asta vreau să știu.

2) Cioloș și proiectul de țară. Văd lumea încîntată, extaziată că discursul premierului din parlament, de ieri, a fost extraordinar. Bun, și mai departe? Proiect de țară. Care țară? A lor, a parlamentarilor, ori a noastră? Că de cînd și crima este protejată de anchetă, e neapărată nevoie să știm. Sau poate mă înșel.

Dar ia să vedem din cine e compusă comisia. Pârvulescu, pe listă. Nu, mulțumesc. End of story, ce mai discutăm?!

Aici, și la 1) și la 2), se potrivește perfect articolul lui Nassim Nicholas Taleb, ”The Intellectual Yet Idiot”. Din care:

He speaks of “equality of races” and “economic equality” but never went out drinking with a minority cab driver (again, no real skin in the game as the concept is foreign to the IYI). Those in the U.K. have been taken for a ride by Tony Blair. The modern IYI has attended more than one TEDx talks in person or watched more than two TED talks on Youtube. Not only will he vote for Hillary Monsanto-Malmaison because she seems electable and some such circular reasoning, but holds that anyone who doesn’t do so is mentally ill.

He knows at any point in time what his words or actions are doing to his reputation.

Și din care nu am terminat de recomandat și citat.

UPDATE: 1) A spus Nicușor Dan:

Considerăm inadmisibil votul de ieri din Parlament în cazul Oprea. Este inadmisibil ca din nou și din nou Parlamentul să interfereze cu Justiția. De altfel, în programul politic al USR susținem eliminarea imunităților în materie penală. – Facebook

nicusor-dan-gadea-clotilde

(foto: ziarelive.ro)

Declaratii astazi ale lui Klaus, Hellvig si Ciolos

Dorelian Bellu (Mondorama și dexonline.ro):

Klaus a turnat aceeaşi zeamă chioară de cuvinte, cu joc prost de scenă şi cu accentul pus pe vorbe goale. În Hellvig vedeai un chiștoc de om care se visa star de baschet: s-a autoelogiat despre cât de mult a făcut cu puţinele resurse care i s-au oferit; la fel de suferind de importanţă şi găunos precum ocrotitorul său politic, Klaus.
Pe lângă cei doi şi nu numai, Cioloş arată a om cât se poate de normal. Răspunde la întrebări civilizat, vorbeşte egal, fără stridenţe chiar şi atunci când este atacat absurd. Câţiva oengişti zburliţi din principiu l-au numit zilele astea mâna tehnocrată a lui Big Brother. Omul a răspuns fără vreo pornire de harţă că i se răstălmăciseră declaraţiile: Am spus doar că vreau o dezbatere pe tema asta.

Nu doar astăzi, dar în general Cioloş pare dintr-un alt aluat în comparaţie cu mai toţi cei care fac politică. Nu dă cu paltonul de maşină indignat, nu-şi exhibă infantil patriotismul ţinând mâna la inimă când îi cântă imnul, nu-şi umflă pieptul ca un plutonier vorbind despre interesul naţional, nu suferă de narcisism punându-şi poza pe facebook la fiecare postare, nu-l auzi lăudându-se că a rupt statistica cu realizări economice şi nici că face o altfel de politică. N-o să-l compari cu Ponta pentru că oricine ar ieşi bine dintr-o astfel de alăturare, dar Cioloş pare o prezenţă atât reconfortantă pe lângă fanfaronada şi şmecheria agresivă cu care ne obosea plagiatorul de fiecare dată când era în faţa unui microfon.
Astăzi la şedinţa de bilanţ a ANAF-ului vorbea de nevoia de acţiune umană şi fermă deopotrivă. De fapt, asta e conduita pe care a părut să o arate mereu Cioloş.

Da, le are pe ale lui. Este adevărat că a acceptat în echipa guvernamentală câţiva oameni de nimic precum Dâncu, Tobă sau Curaj, că s-a trezit şi el aiurea să condamne ANAF-ul, la şedinţa parlamentului convocată de Antena 3, sau că a repetat în mai multe rânduri că doreşte ridicarea MCV-ului. Dar este greu să detectezi urme de intenţie malefică în aceste ratări.

În fine, să încercăm să ne închipuim ce ştiri ar fi venit dinspre guvern în an electoral, cu un pesedist sau un penelist premier, cum am fi auzit toată ziua despre creşteri de salarii, de pensii şi de alocări bugetare având în spate combinații partinice.

ciolos iohannis

(Foto: jurnalistii.ro)

Iohannis – Spiegel Online

1. Sper ca va dati seama de implicatiile externe ale aparitiei articolului despre Iohannis in Der Spiegel*. Cum este privit omul in occident si ce inseamna asta pentru noi, in cea mai grea perioada geo-politica regionala si globala de dupa 1989.

De unde necesitatea de a ramine Ciolos la Palatul Victoria, avem nevoie de un om responsabil, priceput si hotarit la virful ierarhiei politice, inclusiv cu competente de reprezentare in exterior. Ce spun nu-i scuza anumite greselisi anumite prezente in cabinet, de imbunatatiri e loc oricind. Nu si oricum, avind in vedere actuala componenta a parlamentului care, asa cum l-a validat, asa il poate da jos.

2. Sper sa nu uitati ca una din liniile de constructie a mitului Iohannis a fost tipologia opusa lui Basescu. Non-conflictualul, cel care nu depaseste limitele Constitutiei si asa mai departe. Cum totul se dovesteste a fi fost o minciuna, mare atentie la oameni si promovari, respectiv pe contra, si nu pe pro.

Basescu, daca e sa cada, cade si singur, neajutat de nimeni. Oricum, nu el, oricit de loiali i-ati fi, (mai) conteaza acum. E un fost presedinte, fost, cu bune si rele, dar fost, ne intereseaza prezentul si viitorul.
Tot in categoria fosti se incadreaza si inamicii lui politici, unii condamnati intre timp definitiv in justitie. Care, daca ar fi fost aici probleme in privinta dosarelor in care au fost condamnati, si-ar fi gasit dreptatea la CEDO.

3. Nu in ultimul rind ca importanta, in privinta deciziei CCR, daca este o asa de mare catastrofa, astept in continuare o reactie a ambasadelor occidentale la Bucuresti. Pentru cine stie si isi aduce aminte, reperul este vara anului 2012, cind au reactionat imediat.

Later: Precizare. De ce mi-am permis să scriu ”Der Spiegel”*. Pe Hotnews apare ca fiind revistă, ca fapt divers.

”Spiegel Online (SPON) is one of the most widely read German-language news Websites.[2][3] It was founded in 1994[4][5] as the Web offspring of the German news magazine, Der Spiegel, with a staff of journalists independent from the magazine. Today, Spiegel Online is the most frequently quoted online media product in Germany.[6] Spiegel Online International, an English section featuring articles translated into English, was launched in autumn 2004.[7]”

Latest: Acum fix un an, lumea nu era atît de deranjată de porcăriile apărute în presa străină, referitoare la România, pe cît este acum hotărîtă să minimalizeze importanța articolului apărut în SPIEGEL ONLINE. Referitoare la un alt președinte, mai precis.

Ziceam atunci așa:

Însă eu vă întreb acum, domnule Preşedinte Iohannis, în cazul în care nu aţi văzut interviul publicat, cînd veţi dezminţi afirmaţia gazetei că predecesorul dumneavoastră a fost „pro-rus”, restabilind astfel adevărul? Iar în cazul în care aveţi deja cunoştinţă de afirmaţia respectivă, chiar nu vă este ruşine?

(Foto: Facebook)

Echipa Ciolos, scurte consideratii

Premierul desemnat, Dacian Cioloș, și-a anunțat astăzi echipa cu care se va prezenta în fața Parlamentului, în vederea obținerii votului de învestitură. Lista miniștrilor propuși, aici.

Cum nemulțumirile sînt cele exprimate primele, și cum, probabil, după mobilizarea impresionantă la proteste, așteptările s-ar putea să fi fost altele – vorba vine, deja curg dezamăgirile pe Facebook, din diverse motive, acum am de zis doar atît.

1. Este o formulă guvernamentală pro-americană și pro-europeană, nu cel mai important aspect în actualul context internațional, ci aspectul vital. Fără nici o exagerare.

2. Va trebui să treacă de aceeași bine știută componență parlamentară, așa că unele nume nu ar trebui să mire pe nimeni. Dacă vrem ca acest guvern să fie învestit.

3. Ar fi indicat, realist vorbind, să vrem să fie învestit, e foarte importantă acum stabilitatea guvernamentală. Pe fondul instabilității și al eventualelor alte mișcări de stradă, putem fi foarte ușor deturnați în moduri pe care în nici un caz nu ni le dorim.

4. Nu consider că alegerile anticipate ar fi acum o soluție, avînd în vedere punctul 3 și, în plus, interimatul ar fi asigurat de aceeași echipă de acum de la Palatul Victoria. Da, cea cu Câmpeanu-premier interimar. Încă un argument împotriva anticipatelor acum, nu știm ce surprize ar putea apărea la urne, în perioada rămasă pînă la cele organizate la termen, este timp și de clarificări din partea celor care se consideră acum a fi în opoziție, și de apariția altor partide, legea înființării lor, acum în vigoare, nemaipunînd condițiile aberante de dinainte.

5. Guvernul anunțat de Dacian Ciolos arată, în ansamblu, după părerea mea, cît se poate de promițător. Zic să-l vedem la treabă, timp de exprimat nemulțumiri va fi.

6. Nu chiar în ultimul rînd, să nu uităm ce guverne Ponta am avut în ultimii trei ani și jumătate, totuși. Poate și nici anumite nume de dinainte de mai 2012.

E bine să înțelegem că în politică nu se poate să fim toți mulțumiți cu tot, că e necesar compromisul și, în funcție de situația existentă, aleasă varianta cea mai puțin nocivă, dacă cea mai bună nu este posibil. Și că transformările importante au nevoie de timp, nu se petrec nici la bătaia noastră din picior și nici fără implicarea noastră, prin ceea ce facem fiecare, zi de zi.

Și poate a venit momentul să ne dezbărăm de veșnica demolare în care ne-am cantonat și pe care știm s-o exprimăm cel mai bine și mai plastic, ”jos!”, să încercăm să fim realiști, să ținem cont de context și să evaluăm la rece oamenii politici. Să începem măcar prin a le da credit unora care, la prima vedere, nu pot fi suspectați de ceva condamnabil, legal sau moral.

(Foto: agerpres.ro)