Posts Tagged → PSD

Precizări pentru înceții la minte

Pentru că nu pricep ei cum să faci un pas mai în față și să vezi întreaga perspectivă, ori cît mai mult din ea, niște oameni de bine, altminteri, s-au gîndit să găsească dușmanul în toiul acestor manifestări provocate de PSD & guvernul Grindeanu și ce a urmat după. 

Și l-au găsit. M-au găsit pe mine, mai precis. 

Acum citiți cu încredere, nu vă vede nimeni cînd faceți asta. 

Cînd procurorul Negulescu, de la DNA Prahova, spune în înregistrări clar: ”Am devenit o mașină de ucis destine.”, chiar dacă portdrapelul revoluției nu pomenește nimic despre asta, credeți că pentru noi, restul, nu contează? Mai rău, credeți că pentru Ponta și Ghiță, al cărui procuror a fost, nu contează? 

Nu contează că Ponta, Ghiță, Blaga sau Pinalti pot oricînd să acuze – poate să și cîștige la CEDO, nu știu – comportamentul procurorului de caz? Nu contează nici măcar că nu ar mai fi victimizare aiurea, ci cu probe, adevăr? 

Ba contează, și încă mult. Așa se pot victimiza, nu comentez dacă pe drept sau nu, cum au mai făcut-o și pînă acum. Dar acum nu mai este vorba despre interpretarea aceleiași declarații, acum este vorba despre ceva concret. Iar atîta vreme cît DNA îl mută pe Negulescu mai întîi la Cîmpina, iar apoi acesta se retrage din magistratură, mai considerați că nu sînt motive pentru aceste mișcări?

Strict la aceste vorbe, care ar trebui să răsune în capetele tuturor, m-am referit cînd am comparat situația de acum cu cea din anii negri ai prigoanei comuniste, cînd procurorii făceau legea. Nu cum o făceau, unde lucrurile diferă incontestabil, ci ideea de la care s-a pornit, de ucis destine. 

Acum e clar?

Acum e clar că și în ograda anticorupției pot exista uscături ca Negulescu? Ca să nu mai pomenesc de un om politic – uitat fie-i numele pentru partea de Facebook acum adulatoare și imediat ulterior degrabă vărsătoare de minciuni, citește interpretări după picior, prea puțini după ce le cade-n mînă – care spunea că: ”fiind vase comunicante în societate, îmi închipui că procentul de procurori corupți e apropiat de cel al politicienilor, de ce ar fi altfel?”. 

Eu nu spun că sînt vase comunicante, eu spun că toți sînt oameni, toți supuși greșelii. Poate cu cît ajung în funcții mai înalte sau mai importante, cu atît mai mult. 

Ne întrebăm de 27 de ani de ce dreapta nu are nici o șansă. Nu are pentru că, și știu cît de greu va pica asta, nu i-am dat vreo șansă. Atîta vreme cît susții că aperi partea bună, necoruptă a societății, și se descoperă ce face exact partea pe care o susții, nu avem nici cea mai mică șansă să curățăm societatea de corupție. Avem nesperata șansă să o mutăm de colo colo, cu rezultate din cele mai imprevizibile. 

Adică avem șansa să dăm cu ai noștri, după cum se vede nu mai buni decît ai lor, în ai lor. Asta însemnînd că am distrus ideea de justiție, reducînd-o la un caft între găști. Iar gașca lor este mai numeroasă și cîștigă alegerile. 

Pentru că noi nu furăm, dar ne furăm căciula. Cînd oamenii noștri, să le zicem așa, și acțiunile lor nu sînt bune sau chiar sînt blamabile, ne facem că plouă și că nu am aflat. Nu știm, nu contează. Și avem pretenția să nu conteze pentru nimeni.

Așa cum s-a întîmplat în Italia și cum vă voi povesti într-un articol viitor. 

Deocamdată, acesta este ”pesedismul” meu. Înghiți-v-ați vorbele! 

PS: Dați o căutare Google după numele procurorului și vedeți-i isprăvile. Și este numai un exemplu! 

(Foto: bugetul.ro)

 

 

 

 

Nu. Nu e suficient.

Nu împărtășesc nici bucuria, nici laudele, nici spaima multora în privința ultimelor evenimente din România. 

Am văzut nenumărate manifestări. De la ”ne-am trezit”, ”sîntem generația care vine” și pînă la ”a doua revoluție”. Laude, bucurie, speranță. 

Nu înțeleg laudele. Au fost cele mai spectaculoase mișcări de stradă din România, dar le-ați făcut ca să aveți cu ce vă mîndri, cu ce vă lăuda, ori le-ați făcut din nevoia de a pune la punct o putere care deviase de la propriul program de guvernare? Le-ați dorit eficiente sau spectaculoase? 

Pentru că dacă în privința spectacolului v-a ieșit, în privința eficienței e de discutat. 

Ce ați sperat? Schimbarea acestui guvern? Nu s-a schimbat și nici nu dă semne că ar face-o. Mai mult, premierul a spus la Bruxelles că văzînd (și apreciind) protestele, a îndreptat răul pe cale să se producă. Ce altceva mai frumos, mai eficient, mai aplecat dorințelor națiunii putea face?! 

Știu, acum vă e imposibil să vedeți lucrurile așa. Știu, acum eu și alții ca mine, culmea! – sîntem dușmanii. Știu, e nevoie de timp, de limpezirea minților și de ceva liniște ca să puteți evalua corect lucrurile. Dar sper să o faceți.

Pentru că unul din motivele pentru care sîntem aici este și că, de obicei, nu o faceți. 

(Știu, numai de așa ceva nu are nevoie elanul vostru artistic în a-l distruge pe Dragnea și PSD.)

De obicei, sînteți atît de copleșiți de frumusețea și inventivitatea proprii încît vă e greu să mai vedeți și altceva. 

Să vedeți rezultatul acțiunilor voastre. 

Ați reușit, și deja e mare lucru, să opriți intrarea în vigoare a ordonanței 13. Și mai departe? 

Mai departe numai unii sperau sau chiar și-au propus dărîmarea guvernului. (Unii visau cai verzi pe pereți, cum ar fi desființarea PSD.)

Și înlocuirea cu cine? Cu un alt guvern, tot PSD, dar responsabil. 

Nu s-a putut. Nu au vrut și nici nu s-au speriat într-atît încît să cedeze. Mai mult, umblă deja zvonuri că Dragnea ar lua în curînd prim-ministeriatul.

Și atunci?! 

Ați blocat o ordonanță de urgență prin abrogare, strigînd ”Abrogați și plecați!”. Au abrogat, mai rău complicînd lucrurile, după unii, dar au făcut ce ați spus. Nu, nu au plecat. Și nici nu au de gînd. 

Dați încredere nelimitată unei instituții a statului care ea însăși este nereformată: procuratura. E suficient să citiți stenogramele în care procurorul Negulescu vorbește despre cum are putere asupra unor destine. Are ce??? Știu, una din platformele port drapel a revoluției voastre nu a scris un cuvînt despre asta. Dar el a spus-o: ”Am devenit o maşină de ucis destine.”. Și aici e greu să mai comentezi ceva. Întrebați-vă bunicii, rudele ce însemna în anii puterii populare procuratura. Vă lămuresc ei. 

Spectacolul de lumini și muzică, ca pe vremea împușcatului, nu se poate numi revoluție. O revoluție, luați cel mai simplu dicționar, schimbă o orînduire cu alta. Cum de bine de rău sîntem în capitalism, nu cred că intenționați să schimbați ceva. Sper, cel puțin.

Eu – și foarte mulți alții la fel ca mine – am trăit o revoluție adevărată. Cu morți pe străzi, cu tancuri adevărate, nu din jocuri, cu bătăi de joc și înjosiri cumplite la adresa celor morți, cu dezinformări, cu Iliescu și Dinescu. Așa că mă scuzați, dar nu pot numi revoluție ce faceți voi acum. 

Știu că ați fost intimidați. Mai aveau să vă ia creta din mîna copiilor și jar mîncau! 

Revenind, ați făcut ceva important pentru țară. Spectaculos și modern. Dar repet, cît de eficient? 

Coaliția guvernamentală poate trece lejer ordonanța 13 prin parlament, ca lege. Și atunci ce faceți, ce facem? Prin parlament, adică acolo unde au majoritate confortabilă. 

Nu recunoaștem rezultatul alegerilor? Vă dați seama ce înseamnă asta acum? Vă dați seama ce muniție le oferiți chiar celor pe care-i contestați? 

Am spus alegeri. La ultimele ați votat? Probabil că da, majoritatea dintre voi. La următoarele ce faceți, votați? Cu cine? Vineri a fost zi de PNL la DNA. Ziua opoziției. USR nu știu dacă s-a dezmeticit din uimirea în care a căzut cînd a aflat că i s-a deschis dosar la Procuratura Generală, privind finanțarea alegerilor. Tot opoziție.

Așadar, cu cine votați?

Pentru că trebuie să învățăm că lupta politică se duce cu mijloace politice. Pentru că trebuie să avem un vehicul politic al ideilor, aspirațiilor și credințelor noastre. Pentru că #rezist este progresist și deja perimat. 

Eu am o propunere. Nu lăsați energia debordantă să se irosească și uitați-vă aici. Se poate, americanii au reușit, cum am mai spus. Noi de ce n-am putea?! 

(Foto: pagina Facebook Klaus Iohannis)

 

 

 

 

Inadecvare

Un sondaj publicat de Hotnews marți arată o scădere dramatică a procentelor PSD, precum și o scădere în general a tuturor partidelor parlamentare în intenția de vot. 

Ordonanța 14, aprobată de parlament, este contestată în instanță, în timp ce ordonanța 13 abia săptămîna viitoare va intra în procedură parlamentară.

Protestele au diminuat atît în număr cît și în intensitate, după ce din ”Abrogați și plecați” s-a reușit numai ”abrogați”. Cu urmarea de mai sus. Soarta ordonanțelor este și acum incertă. După ultimele declarații, va deveni lege. 

De plecat din guvern a plecat numai Iordache și e greu de crezut că va mai pleca cineva. 

Peste toate, luni au venit mamuții. Nu știu dacă Tolo s-a mutat de la Sănătate la Cultură sau Știință, dar nici nu mai contează. Contează rectificarea făcută, altfel așteptam toți să murim. 

Și peste toate, dincolo de show-ul stradal care ne-a ieșit de minune, avem cu ce ne mîndri, cea mai coruptă țară din univers dacă am fi declarată nimeni nu ar avea nimic împotrivă. 

Și peste toate, de ce să te ocupi de altceva, de construcția a ceva pe dreapta, TOCMAI ACUM? 

Întrebarea ar fi de rîsul curcilor, adresată mie, în situația de față. Dar nu. Dreapta, sau așa zisa dreaptă, se aliază cu stînga sau se fărîmițează, și se ocupă strict de PSD patru ani. 

Cînd va veni din nou ziua votului, se vor ruga iar de oameni să voteze ce vor considera atunci votabil. Să construim în anii ăștia ar fi inadecvare cel puțin, așa că nu numai că nu ne băgăm, dar cine încearcă să se arate preocupat este dușmanul nației. 

Lipsa de adecvare și de simț politic nu le spune că în instituții poți avea încredere, și instituțiile trebuie să rămînă întregi, dar în oameni nu. Lipsa de adecvare nu îi face să simtă nici o boare de primăvară cînd declară că fostul președinte a ajuns mai rău decît credeau vreodată, dar în același timp să ia în brațe pînă la sufocare și să moară de gît cu altcineva. 

Lipsa de adecvare și bătăliile politice cu PSD  îi va face pe acești oameni să nu poată construi nimic, viața lor e o continuă luptă cu hidra pesedistă, care le ocupă tot timpul. 

Lipsa de adecvare a dreptei românești nu le permite să vadă mai departe cu o zi decît ce face PSD, adică la referendumul organizat de Coaliția pentru familie. 

Lipsa lor de adecvare la realitate nu îi face să vadă că ei înșiși, raportîndu-se permanent la PSD, hrănesc această hidră politico-societală,  suplimentar față de proprii votanți. 

Nu, nu se mai vorbește azi despre nimic decît despre PSD. Și așa va fi timp de patru ani, dacă nu mai mult. Pentru că pe noi nu ne interesează ce vor oamenii, de ce au votat formațiunea asta politică (care, de fapt, e cartel, mafie, dar nu partid), nicidecum să avem ceva în plus, ceva de votat la următoarele alegeri, și nu ca răul cel mai mic. 

Care următoare alegeri sînt puse la îndoială, în sensul existenței sau mai degrabă non. În România vine apocalipsa, spre deosebire de restul lumii, și trebuie să ne găsească pregătiți. 

Pentru că toată lumea știe ce bună și ce frumoasă e dreapta, dar nimeni nu se gîndește să o și pună în practică. 

Pentru că pusul în practică înseamnă să construiești, mai puțin să critici, și atunci noi ce mai facem?! Și pentru că împotriva PSD nu înseamnă automat dreapta. Și ce dacă? Să se lupte stînga tradiționalistă cu stînga modernă, hipsterească! 

Asta ne așteaptă dacă ne-am lua după oamenii așa ziși de dreapta din România. Cînd bătălia nu este pentru principii, ci pentru persoane, pierdem. Și pierdem toți. 

Sigur că pesediștii vor încerca din nou să-și promoveze infama ordonanță 13. Și de data asta vor încerca democratic, prin parlament. Atunci ce mai facem, nu recunoaștem rezultatul votului din cele mai corecte alegeri de după ’89, cum s-a spus că au fost?!

(Foto: frenchpressreview.com)

 

 

 

 

A star is born. Chirică.

Stelele se nasc din nori de praf și gaz. Cînd un nor de praf ajunge nebuloasă, steaua este în formare. Totul se realizează în condiții de presiune și temperatură foarte mari.

Așa a apărut și Chirică. Marea stea pe firmamentul PSD, declarîndu-se nemulțumit de modul în care Dragnea conduce partidul. Pe fondul presiunii străzii și a temperaturii crescute din PSD și din societate, era anticipabil.

Chirică este primarul orașului Iași. Pesedist tînăr, generația 70, școlit, inginer, intră în 2002 în PSD. Activități notabile, susținerea, în 2013, a tăierii teilor de pe aliniamentul din centrul orașului și înlocuirea lor cu arbuști japonezi pitici.

Patru ani mai tîrziu, acum, Chirică, cu un limbaj elevat, temperat în gesturi și vocabular, socialist de stil nou, european, prin opoziția calmă dar persistentă pe care o face, va pune umărul la transformarea în pitic a gigantei roșii Dragnea, renumit prin succesele de casă marca PSD: pierderea alegerilor prezidențiale de către Geoană, în 2009, pierderea acelorași prezidențiale, de către Ponta, în 2014, pierderea referendumului pentru demiterea președintelui ales, Traian Băsescu, în 2012, ocazie cu care se va alege și cu o condamnare penală.

Nu știm încă ce traiectorie va alege acest Pîrvulescu al PSD-ului , și nici dacă va sfîrși orbitînd în jurul altcuiva, ori fiind chiar el sfîntul soare de pe cer, făcîndu-ne să strigăm Stima noastră și mîndria/E Chirică, România! Ce putem anticipa este că va ajuta partidul să rămînă la putere, spre căderea în depresie a părții opuse, care și vedea ”guvernul meu” revenit la butoane.

Ce nu trebuie să scăpăm din vedere în euforia produsă de numărul de protestatari prezenți în Piață și de cel mai mare tricolor uman:

1 – că Ghiță este în continuare dispărut;

2 – că USR-ului i s-a deschis proces penal in rem, privind finanțarea campaniei electorale; și că, asemeni oricărui partid de stînga, începe lupta fiind persecutat;

3. – că președintele Iohannis și șefa DNA înregistrează creșteri spectaculoase de popularitate;

4. – că aproape nimeni nu se mai întreabă cum o mai duce pensionarul general Coldea;

5. – că Meleșcanu este în continuare ministru de Externe, și discută cu Jens Stoltenberg problemele Mării Negre;

6. – și că, în general, tot ce apare pro ”scumpa noastră” în publicații din occident e pe bune, iar tot ce apare contra e plătit de Adamescu (exemplu).

chirica mihai(Foto: nasul.tv)

 

 

 

Sintem prea deștepți pentru ei. Și de asta cîștigă tot ei. Ce e de făcut.

Eu sper că mai avem minte. Și dorința de a o folosi util. Noi, toți ăștia de dreapta care am mai rămas pe aici.

Protestul străzii a ajuns o acțiune pentru exterior, ”ai văzut, ai văzut? scrie în New York Times despre noi!”. Hashtagul #rezist, ”World against corruption”. Tot universul complotează pentru victoria luptei contra corupției.

Numai nenorociții ăia care au cîștigat alegerile trebuie pîndiți noaptea, pentru că, deja se știe, ”noaptea ca hoții”. Numai un grup răzleț de pesediști mai stă în calea fericirii noastre. Să-i ștergem din istorie și… și… și ce facem pe urmă? Aducem din nou guvernul cel mai bun al tuturor timpurilor, cu ”geniul” Cioloș prim-ministru?

E nu numai greu, e greu și de crezut că așa ceva ar fi acum posibil. Deci, ce facem?

De două lucruri nu ne atingem:

– 1. dreptul de a protesta

– 2. respectarea rezultatului votului.

Nu creăm precedente periculoase, prima lecție.

A doua: îi vedem pe politicieni așa cum sînt, nu ca pe cineva pe care-l/care-o luăm acasă, ca pe cineva din familie, ca pe un iubit/iubită.

Sînt oameni politici, pentru Dumnezeu, nu parteneri de viață! Le evaluăm cît mai aproape de adevăr, sincer, performanțele și eșecurile. Sînt angajații noștri, plătiți din banii noștri. Trimiși de unii din noi unde sînt. Și cu un scop precis. Să gestioneze problemele țării.

Lecția a doua: nu criticăm un guvern sau un partid fără ca celui preferat să-i fi trecut cu vederea unele fapte.

Adică, vrem să urlăm împotriva festivalului Pasărea Măiastră a doamnei Firea? Foarte bine, dar trebuie să fi criticat și Cumințenia pămîntului lui Cioloș.

Trebuie, ca să fim credibili. Trebuie, pentru a nu da impresia și pentru a nu crede că unii sînt mai deștepți și mai curați by default. Că nu au pete, dacă nu spunem noi care sînt petele. Mai rău, dacă încercăm să le ascundem sau să ne prefacem că nu există.

Trebuie să fim conștienți că facem parte dintr-un personaj colectiv, strada. În lipsa unor oameni politici adevărați și a unor vehicule politice serioase, partide, strada a devenit erou colectiv.

Colectiv înseamnă că noi contăm ca număr, nu ca individualități. Dacă dorim să ne remarcăm pe ramură, vom transforma protestele în Cîntarea Muie Dragnea a României.

Lucru care a început să se întîmple de ceva vreme.

Nu e nevoie să pui tone de fotografii și să dai check in pe Facebook în Piața Victoriei de fiecare dată cînd mergi acolo. Sigur, e mobilizator, e înflăcărant, dar e și puțin ridicol. Nu e nevoie nici să dai raportul, scuzîndu-te dacă nu poți merge. Repet, personaj colectiv, spontan. Nu semnezi condica la protest, nu trebuie să aduci certificat medical dacă lipsești.

Nu participi la concurs de pancarte. Dacă ai o idee bună, aplic-o! Dar nu spune că dacă o editură nu publică în volum producțiile voastre, e persecuție politică. Editura, nu uita, este o entitate economică privată. Publică ce consideră că poate vinde. Și oricîtă impresie ai avea că te afli în mijlocul unor evenimente planetare, nu e deloc așa. Furtul e cunoscut de pe vremea cînd neandertalianul 1 intra în peștera neandertalianului 2, îi dădea o măciucă în cap și-i lua locul, femeia și mîncarea. Abia mai aproape de noi a ajuns și în Biblie, ca porunca numărul 8.

În fotografiile de ansamblu, cele de la înălțime, nu se văd indivizi, ci mulțimea. Acele fotografii care contează și care fac înconjurul lumii în publicații renumite. Sau nu așa renumite, după fenomenul Trump.

Așadar, lecția a treia: acest protest nu este despre tine, este despre o mulțime din care faci parte. Și în care ai intrat de bunăvoie.

Lecția a patra: nu aduce aminte de epoci pentru înlăturarea cărora s-a făcut sacrificiul suprem, s-au dat vieți. Cea mai mare adunare spontană de pînă acum este cea mai mare numai datorită tehnologiei atît de avansate. Dar nu subestimăm  prin aceasta nimic din ce-a fost anterior.

Nu știu cui i-a venit ideea de a lumina mîine un steag imens – prost așezat, cu fața la guvern, le predăm țara, ce facem?! – cu lanternele. Festival! Fiesta! A fost și pînă acum la fel, mișcare scenică, cîntec, dans și voie bună. Nu uita, iarăși, nu ești acolo ca să sărbătorești ceva, ești acolo de supărare, chiar de furie. Nu mai vrei să fii furat, și premiul tău tocmai în asta va consta: în a nu mai fi furat. Și atît. Ce motive de bucurie ai avea acum?!

Steagul și scenografia planificate pentru mîine (și nu numai) îmi amintesc de vara lui 2012, cînd cineva a avut ideea creață de a ne îmbrăca în alb și a aprinde o flacără a democrației. Și a mers ce a mers prin țară flacăra aceea, pînă cînd un pesedist nervos a aruncat-o în Dunăre. Jale, dat cu capul de tot pereții, cum pot face așa ceva?! Iacătă pot! Numai că lumea, și nu numai aici, fierbea din cauza fondului problemei, care era groaznic, nu din cauza unei lumînări de botez sau de nuntă, asupra căreia se concentra toată floarea cea vestită a dreptei românești.

Și de bine ce am terminat și atunci cu bine toată povestea urîtă, la alegerile parlamentare care au urmat, nu mai tîrziu de trei luni, tot băieții răi au cîștigat.

Așadar, ce avem de făcut ca să nu mai forțăm intrarea pe ușa din dos a istoriei? Dacă tot sîntem așa energici și frumoși? Partid, asta ne trebuie. Nu putem merge cu nici unul din cele existente, asta s-a văzut amar la alegeri, putem încerca să ne facem auziți și altfel. Iar oamenii cu bani pot sponsoriza cîțiva oameni cu idei foarte bune, restul pentru execuție. Și putem încerca ce vă spuneam aici, să schimbăm mentalități și legislație. Așa cum vrem și cum e corect. Americanii au reușit, au președintele și o grămadă de oameni pe linia decizională, noi de ce nu am încerca măcar?

Pentru că, dincolo de toate cele întîmplate, nu e nici o plăcere să rămînem în amintirea întregii lumi numai cu poza cu telefoanele aprinse și cu eticheta de țară coruptă. Și nu ne ajută cu nimic cînd, peste nu multă vreme, ne vom da seama că avem alte provocări în față. Cum ar fi referendumul organizat de Coaliția pentru familie.

PS1: Excesul de zel e un lucru foarte mare.

Virgiliu Pop

2 hrs · Timișoara ·

Cine e responsabil cu fondul muzical al protestului din Piata Operei din Timisoara? Azi pe la ora 19:30 difuzoarele rasunau cu „Traiasca Romania” al Cenaclului Flacara (versuri scrise de catre PCR-istul / PSD-istul Adrian Paunescu) – fara strofa cu „Traiasca Ceausescu”, dar cu versurile „Sa curatam tot raul din viata Romaniei / Ca noi suntem partidul si tara omeniei”. Cred ca regizorul muzical a gresit mitingul.

PS2: Acum patru ani, Ghișe depunea la parlament un proiect de hotărîre pentru constatarea demiterii lui Traian Băsescu la referendum. În februarie, după ce referendumul avusese loc în luna august 2012.

Astăzi, același Ghișe a ajuns cu un proiect de modificare a codului penal la camera decizională, cea a deputaților.

PS3:  USR are deschisă acțiune la Parchetul General pentru delapidare și spălare de bani. Asta înseamnă că sînt penali sau așteptăm rezultatul cercetărilor și deciziile instanțelor?

 victoria secret(Foto: ziare.com)

Curtea de Conturi este acasă?

România este una dintre cele mai sărace ţări ale Europei. În mare parte şi din cauza faptului că a fost jefuită de politicieni. Asistăm în aceste zile la o premieră în acest domeniu. Jaful perfect.

Nu mi-am imaginat nicioadata că poate fi planificat şi premeditat un jaf perfect asupra bugetului naţional. Această premieră a realizat-o, evident, psd-ul. Partidul care guvernează acum România.

În ultimul timp m-am tot întrebat cum de psd-ul tot emite acte normative aparent fără importantă. Mi-au trebuit câteva săptămâni să înţeleg întreg mecanismul.

Totul a început cu emiterea unor ordonanţe de urgenţă care aveau ca scop, pur şi simplu, modificarea legilor care asigura bună gestionare a finanţelor publice. Aşa au apărut ordonanţele 6 şi 9 din 2017. Ordonanţe care, în opinia mea, sunt la fel de nocive ca ordonanţa 13/2017.

De ce au apărut în Ianuarie? Răspunsul este simplu. Trebuiau să fie gata înainte de aprobarea bugetului în Parlament. Asta pentru că psd-ul avea câteva ţinte clare:

1. concentrarea celor mai importante, ca destinaţie şi suma, fonduri din România în mâna unui singur om, Liviu Dragnea.
2. trebuia “aranjat” deficitul bugetar pentru a nu fi depăşit în acelaşi timp cu forţarea în buget a tuturor măsurilor din programul electoral al psd-ului.
3. înlăturarea efectelor unui control al Curţii de Conturi pe execuţia bugetară a lui 2017

A urmat legea bugetului de stat în care majoritatea fondurilor s-au dus într-un singur loc, la Ministerul Dezvoltării. Deficitul bugetar a fost, cred ei, rezolvat prin introducerea masivă a creditelor de angajament. Şi în final, modul discreţionar prin care un ministru împarte fondurile pe care le are la dispoziţie. Toate acestea sunt efectul ordonanţelor 6 şi 9.

La acest scenariu psd-işti mai aveau nevoie de ceva pentru a scăpa de răspunderea penală pentru jaful de la buget. Aşa a apărut ordonanţă 13! Ghinion! Asta nu le-a ieşit încă.

După ce am înţeles cum au făcut Comisia Naţională de Prognoza să genereze datele de care aveau nevoie, m-am întrebat de unde ştiau ce trebuie schimbat în legea finanţelor publice prin cele două ordonanţe pentru a scăpa de răspundere. Cred că am găsit răspunsul.

În opinia mea, psd-ul nu s-a bucurat numai de complicitatea CNP ci şi de cea a Curţii de Conturi a României.

Să va explic pe ce îmi bazez opinia personală.

În dată de 8 Ianuarie 2017, Liviu Dragnea a anunţat că a descoperit o “gaură” la buget fără să precizeze cine i-a spus. După numai 2 zile, tot Liviu Dragnea cere birourilor permanente ale camerei şi senatului să se întrunească pe 16 Ianuarie 2017 şi să încuviinţeze o anchetă asupra rectificărilor bugetare din 2016. Deja se exprimase public că este vorba despre o gaură la buget.

Pe 16 Ianuarie birourile permanente au încuviinţat anchetă şi au cerut să fie efectuată de comisiile reunite buget finanţe din Parlament. Acum să va spun ceva ce nu ştiţi.

Pe 10 Ianurie 2017, în solicitarea către birourile permanente, Liviu Dragnea a dat şi setul de întrebări. Vedeţi aici http://www.cdep.ro/bp/docs/F-1804252362/solicitare.pdf

În 16 Ianuarie 2017, în timp ce birourile permanente încuviinţau ancheta şi însărcinau comisiile cu întrebările lui Dragnea, camera deputaţilor, printr-o iniţiativa separată, cerea printr-o hotărâre semnată de vice-preşedintele camerei psd-istul Vlase un control al Curţii de Conturi pe aceeaşi tema, inclusiv întrebările lui Dragnea. Vezi aici http://lege5.ro/…/hotărârea-nr-5-2017-privind-efectuarea-un…

Aici apar primele întrebări importante. De ce camera deputatior a mai cerut o anchetă Curţii de Conturi în paralel cu constituirea comisiilor reunite de anchetă? Nu avea încredere în comisii? Ce a stat la baza acestei solicitări către Curtea de Conturi? Ambele acţiuni par a fi concertate. Şi o să vedeţi de ce.

Am început lucrările comisiei iar acum două zile l-am audiat pe vice-preşedintele Curţii de Conturi, Cosmin Nicula. În timpul audierilor, domnul Cosmin Nicula a făcut nişte declaraţii năucitoare pentru mine. Ne-a informat că a executat un control operativ peste controlul planificat al Curţii de Conturi care deja se efectua la ministerul de finanţe pe execuţia bugetară a anului 2016. În acelaşi timp dansul a afirmat că în opinia dansului cele două rectificări trebuiau să fie negative!

Să recapitulăm până aici. Domnul Cosmin Nicula, fost preşedinte PSD Hunedoara şi cu două mandate de parlamentar PSD, ajuns la curtea de conturi în funcţia de vice-preşedinte ne spune că s-a declanşat un control operativ al Curţii de Conturi peste controlul care există deja la ministerul de finanţe la cererea doar a Camerei Deputaţilor.

Să va spun opinia mea. Controlul operativ dispus peste controlul anual al Curţii de Conturi asupra execuţiei bugetare are că scop furnizarea mai rapidă, până la încheierea lucrărilor comisiei, a unor probe incriminatorii la adreasa fostului prim-ministru şi a fostului minstru de finanţe. Astfel, comisiile reunite vor fi nevoite să includă în raportul final concluziile acestui control operativ.

De ce au făcut acest lucru? Pentru că pot! Au influenţă deplină asupra Curţii de Conturi. Şi deoarece controlul asupra execuţiei bugetare, cel obişnuit, s-ar fi terminat prea târziu.

O fi oare legal ce au făcut? Prea se potrivesc concluziile controlului operativ cu declaraţiile iniţiale ale lui Dragnea despre “gaura” de la buget. Aşa ceva nu s-a mai văzut la nicio rectificare bugetară de până acum. Sugerează concluziile din controlul opreativ care urmează să fie concluziile raportului obişnuit asupra executiei financiare?

Să recapitulăm.

În opinia mea PSD-ul a premeditat toate aceste lucruri. S-a sfătuit cu controlorul financiar asupra a ceea ce trebuie schimbat în lege că să nu pice la control. Şi-a generat propriile date pentru buget. A scos bugetul cum a vrut. Iar la sfârşit a vrut să rezolve şi aspectul juridic al jafului.

Rămâne acum să vedem dacă toate lucrurile astea sunt legale. De aceea, cred că este cazul să primim un răspuns din partea Curţii de Conturi la unele din aspectele semnalate de mine în această opinie.

Acesta este pericolul real al politizării tuturor instituţiilor de control din România. Nu uitaţi, follow the money!

#curajhaicasepoate

P.S. Voi propune conducerii PNL să ceară comisii de anchetă pentru ce s-a întâmplat atât la CNP cât şi la Curtea de Conturi.

curte conturi(Foto: puterea.ro)

De ai dracu’

Cred că nu vor aproba Ordonanța 13 în parlament. Vor proceda cum trebuie și cum vrem. Dar numai ca să ne arate că Dragnea e jupînul și că sîntem la mîna lor. Democratic, prin alegeri corecte la mîna lor.

Nu s-au sinchisit de oamenii din stradă, nu le va păsa nici de acum încolo. Dar în război dai cum și cînd ai ocazia, nu scutești. Și au ocazia.

Vor mai aștepta, ca toată lumea, să vadă ce se întîmplă mîine la CCR. E singurul obstacol care le mai poate strica ploile. Ploile și ninsorile, și soarele și mustul. 4 ani de acum  încolo.

dragnea

Schimbări. De legislație și de mentalitate.

Se revarsă valuri de emoție de pretutindeni, din fiecare colț al vieții digitale și din fecare colț al vieții reale. Sîntem, toți, pradă unei emoții atît de copleșitoare încît e dificil să mai vedem adevărul.

Mai precis, adevărul nostru e bun, suprem și de neclintit, al celorlalți e rău. Nu e adevăr de fapt, e minciună. Ei nici nu există. Sau există, dar în alt timp decît al nostru. Dar ei au votat. Majoritar, pentru PSD. E singurul mic impediment în calea fericirii noastre.

Avem cele mai spectaculoase proteste din Europa, probabil, și cei mai mulți creativi pe metru pătrat. Nici nu mai contează că telefoanele aprinse au fost deja folosite la Kiev, în Ucraina, acum 4 ani. Nici nu mai contează că aceiași creativi sînt autorii reclamelor de care rîdem sau pe care nu le mai suportăm, atîta vreme cît ei sînt în slujba binelui comun.

Cînd în piață cînți, dansezi și folosești aceleași efecte ca ale ucrainenilor, care crezi că poate fi sfîrșitul poveștii? Altul decît la ei?

Sîntem deja în stare de război cu ei. Un război inegal ca forțe, ei au toate instituțiile care sînt implicate în proces, noi nu avem decît strada. Adică aproximativ 500 000 de oameni, nici aceia furioși. Determinați să nu cedeze, da.

Atît de determinați încît se ceartă prieteni de-o viață, se blochează pe Facebook, ești dușman dacă nu ai fost în piață, dacă nu spui ce spune lumea. Este o atmosferă extrem de încărcată.

Și sper că știți că indiferent cît de mari și de frumoase ar fi manifestațiile, codurile trebuie puse în acord cu Constituția. Altfel, vom avea cea mai mare demonstrație ÎMPOTRIVA Constituției. Absolut nici un motiv de bucurie.

Astăzi a căzut moțiunea de cenzură a opoziției – surprinzător, mai avem așa ceva – iar la Curtea Constituțională au fost respinse sesizările CSM-ului și cele ale administrației prezidențiale. Mai rămîne să vedem mîine ce se întîmplă cu cea formulată de avocatul poporului.

Am marcat și un punct bun, președintele a ieșit la Cotroceni să discute cu cei care îl contestă. Că nu s-a putut purta un dialog e altceva. Acum să meargă și Dragnea în Piața Victoriei, pentru simetrie măcar. 🙂

De remarcat sloganul pesedist, același de pînă acum: Iohannis nu e român. Prostie, lene să gîndească, nu știu. Cert e că alimentează superficial și fără nici o bază reală o minciună.

Cel mai mișcător în piață, cel puțin pentru mine, s-a cîntat ”Mai bine mort decit comunist”. Mulțumim, PSD, e ca și cum am fi trăit degeaba.

În condițiile astea, în care Dragnea spune că nu e de acord cu aprobarea în parlament a ordonanței 13, dar poate parlamentarii doresc să arate că nu e stăpîn și votează exact pe dos, ce facem?

Nu am putea copia si modele de succes, dacă tot am făcut-o la mișcarea cu telefoanele aprinse?

Și care ar putea fi modelul acela? Unul care nu rezolvă nimic peste noapte, cum nu rezolvă nici altceva, de altfel. Unul de construcție, muncă în anonimat, alergătură pe coclauri, lipsă de somn, o muncă serioasă, însă cu beneficii potențiale mari.

Tea party. La asta mă refer. Modelul american al mișcărilor de jos, de la firul ierbii, de la adevăratul fir al ierbii. Pe structură de valori bine determinată. La americani a funcționat, în momentul de față au oameni de la președinte în jos. La noi de ce să nu meargă?!

Și astfel am putea recupera și legislația stricată de ei, o face acum Trump, în SUA, cu Obamacare, și am acomoda și mentalități aparent diferite.

Așa că deocamdată studiați. Voi reveni asupra subiectului.

p

 

Ce a mai rămas de făcut.

Dragnea a început să dea semne de minimă responsabilitate morală și politică, spunînd că ia în calcul retragerea* ordonanței, dacă premierul este de acord. Ha! 🙂 ))))

Revenim. Acum este obligatoriu să nu slăbim stroke-ul. Acum este important, și mai important, să nu înceteze manifestațiile.

Dar! Atenție! Nu cerem mai mult. Nimic mai mult. Nici demisia guvernului, nici desființarea PSD, nici alte trăsnăi pe care le-am văzut pe Facebook. Respectăm, înainte de toate, rezultatul votului din decembrie. Nu, nu putem să punem pe cine vrem noi prim-ministru care să formeze guvernul. E prima lecție a democrației după cea a prezenței la urne. Respectați ce iese din urnă, în urma celui mai corect proces electoral de după ’89.

Conform DC News, Dragnea ar fi spus:

”Pot spune că membrii și simpatizanții PSD nu mai pot fi ținuți în frâu, oamenii vor să iasă în stradă  pentru a-și exprima dezaprobarea profundă față de mișcarea de inspirație soroșistă la care asistăm. Partidul se organizează singur. Simt că nu voi mai putea să țin în frâu, de la centru, presiunea din organizațiile din țară, care pot aduce în stradă, la București, aproape un milion de oameni. Ca urmare, am decis să mă întâlnesc cu partenerii de coaliție și cu premierul pentru a le propune o soluție de ieșire din impas. Oameni responsabili fiind, nu putem asista la sfărâmarea României din cauza iresponsabilității președintelui Iohannis. Votanții PSD sunt extrem de nervoși, fiind conștienți de valoarea votului lor și pentru că suntem împiedicați să punem în practică programul propus. O altă sursă de enervare este punerea în circulație de zvonuri potrivit cărora premierul va fi chemat la anchetă. O să propun o soluție de stingere a conflictului pe care sper s-o accepte premierul în legătură cu OUG. Eventual se poate vorbi chiar de abrogarea OUG, dacă premierul acceptă. Cu speranța că acest lucru îi va convinge și pe membrii și simpatizanții noștri să nu iasă în stradă, escaladând tensiunile. Nu vreau să existe în conflict români contra români și să se rupă România în două. Pentru că nu se mai poate discuta cu argumente raționale, ci ne confruntăm cu o mașină de dezinformare incredibilă în timp ce România are nevoie de liniște și stabilitate pentru a putea înainta spre prosperitate, dezvoltare și democrație”

Avînd în vedere că mai mulți reprezentanți ai PSD nu sînt de acord cu Dragnea și forțează un miting al lor, asta este cea mai rațională soluție. Să-l ajutăm pe Dragnea să învețe regulile democratice. Da, știu, acum, cînd voiam și noi să vedem cum arată cei care l-au votat. 😉

Dar aceste proteste, nu uitați, nu sînt despre distracție, sînt despre noi, despre cum ne prezentăm în fața lumii. Cît de responsabili și de eficienți sîntem.

Tot ce a mai rămas de discutat despre epsiodul acesta din istoria noastră recentă vom discuta cu calm după liniștirea situaței. Și este de discutat!

protest

*Abrogare poate, nu retragere.

 

Strada a ieșit din disperare

Strada nu are nici un vehicul politic pe care să poată conta. Asta e cea mai dureroasă constatare.

În rest, mă întreb dacă e cumva ordin pe unitate să se dea în Băsescu ÎMPOTRIVA evidenței? Toată lumea stă și îl ascultă ca să aibă ce toca după.

Adică eu ascult la televizor ce zice, nu zice nimic aiurea, dar absolut, mă uit pe Facebook, văd nenorociri. Că e epavă, că vai de el, că așa și pe dincolo, că nu mai știu ce.
De la oameni pe care-i știu întregi la cap! Sau nu?

Avem un ciudat mod de a face politică. Cel puțin la nivel de mase, prin influenceri. Se rade tot ce s-a făcut bun, absolut tot. Nimic să nu mai rămînă, cu atît mai puțin să învățăm de la cei care știu. Pentru că, nu-i așa, noi, fiecare în parte, știm cel mai bine. Chiar dacă confundăm o fiesta de seara trecută, din centrul Bucureștiului și nu numai, cu oroarea care s-a numit revoluția română din 1989.

Atunci, dragi copii… Dar am spus deja ce aveam de spus în convorbirea pe care am avut-o cu Iulian Lucian Vâlsan. Și pe care vă invit s-o urmăriți. Mai sînt și altele de spus, săptămîna viitoare.

PS: Nu am urmrit aseară, pe B1.tv, tot ce a spus Băsescu. Pentru că, păstrînd tradiția unui blog de politică și pisici, m-am mai ocupat și de mîțulina mea (vreau să cred). 🙂

Atenție, scene șocante! Doi indivizi ușor identificabili fumează! În propriile lor locuințe.

proteste bucuresti

 

(foto: Bogdan Budeș/Facebook)