Mircea Geoană are o problemă. De fapt, are două probleme. Va trebui să predea cele două gestiuni, de președinte al Senatului și de lider al PSD și să lase cheile la rastel. Groapa și-a săpat-o singur. De fapt, primul metru și jumătate de groapă. Cealaltă jumătate i-a scobit-o Mihaeladragostea. Au avut amândoi un delir violet, pe care l-au descris la tv în direct și la o oră de maximă audiență. Ea a făcut-o cu lux de amănunte. A fost un bonus la redarea lui sau ceva în genul ăsta. Povestea ei, despre forța care a lăsat-o fără vlagă, i-a supt sângele din obraji și i-a înmuiat picioarele a fost un horror de zile mari. Stătea resemnată ca curca-n lemne și-și depăna amintirile ca de pe o altă planetă sau scoase parcă din hruba unei cotoroanțe licențiată în datul cu ghiocul, istorisea cu vocea perită și depăna, și tresărea și retrăia scena acea în care paranormalii i-au furat energia. Mi-am amintit instantaneu de Țugulea, eroul lui Petre Ispirescu, căruia i-a furat zmeoiaca vinele de la picioare și l-a lăsat lat în mijlocul uliței. |n copilărie, cel mai milă mi-a fost întotdeauna de Țugulea. Mi-l imaginam ca pe o mașinuță căreia îi scoți bateriile. M-am întrebat, auzind-o pe Mihaeladragosteamea: oare soții Geoană sunt o reîncarnare a lui Țugulea? Sub formă de roboțel, căruia i-au supt energia paranormalii? Dar nu despre România lui Geoană sau a lui Petre Ispirescu, halucinantă, ireală și parapsihologică vreau să fac vorbire, ci despre ce n-a suflat Mihaeladragosteamea, când a ieșit la vorbitor pe Antene.
Mihaeladragosteamea nu a încetat să se plângă de starea materială deplorabilă în care se află familia Geoană. De faptul că n-a posedat niciodată o locuință proprie, fără să aducă în discuție că soțul dumisale se comportă ca un nomenclaturist educat în valorile vechii școli comuniste, după convingerea că un demnitar este ales pe vecie. Că demnitarul se află în proprietatea eternă a statului. Că statul este obligat să îi poarte de grijă. Că una dintre cele mai importante obligații ale demnitarului față de stat, este să-și asume condiția de cadru de serviciu și să accepte cu o eroică resemnare, posibilitatea ca statul să-l rotească, exact ca pe-un vultur semeț pe deasupra palatelor puterii, dintr-o funcție într-alta și dintr-un serai într-altul. Că statul îl cuibărește pe demnitar în adăposturile sale ca niște utere-marsupii, destinate exclusiv feților lui cei descurcăreți și șmecheri. Că de pildă, pe Mircea Geoană statul îl culcă în paturile de puf ale nomenclaturii de 24 de ani. Că înainte ca Mihaeladragosteamea să ajungă purtătorul de cuvânt al proverbialei sărăcii a familiei Geoană, Mircea a apucat să se laude într-o emisiune la radio, cu condiția de cloșar (homeless – n.r.) de lux la stat, la care nu părea dispus să renunțe nici când va fi fost să ajungă președinte. Pentru alteța sa, funcția de președinte la care a aspirat cu atâta ardoare, ar fi trebuit să fie o rotire firească din cea de șef al Senatului.
Geoană și-a programat legăturile cu statul, exact ca o femelă de mamifer cu conștiință superioară și IQ-ul mare, care și-a planificat sarcina. A renunțat la statutul de membru al CSAT, declarând că va participa peste câteva luni la ședințele consiliului, dar într-o cu totul altă calitate, cea de președinte al statului. La un moment dat, când țara a încăput pe mâna liberalilor, forțat de împrejurări – a se citi strâns cu ușa –, Geoană era cât pe-aci să-și achiziționeze o locuință, mai ales că în declarația sa de avere, presa a descoperit o sumă de câteva sute de mii de dolari, ce păreau că zac acolo fără nicio utilitate precisă. Nu-i face nicio plăcere să-și aducă aminte de zilele acelea, pe care a apucat să le evoce totuși, vorbind cu silă despre creditul ipotecar și criza financiară, ca despre niște orori capitaliste. N-a mai fost nevoie să-și termine casa, căci statul-mamă l-a rotit la Senat, mutându-l într-o vilă pe măsura rangului. Din uterul imobiliar în care locuiește la stat, Geoană a promis să dea poporului, mii de locuințe.
Astăzi, portavocea sărăciei sale ilustre, Mihaeladragosteamea, aduce suferințele familiei Geoană în platoul Antenelor, le dă contur electoral (la PSD urmează alegeri sângeroase), storcând lacrimi de emoție în auditoriul mai slab de înger. Ca de obicei, adevărul este profan, nesimțit, fără cei șapte ani de acasă, stă răscrăcănat undeva la mijloc, nu ține cont de sclifoseli, nu se încurcă în amănunte și calcă peste cadavre: da, familia Geoană are probleme financiare insurmontabile. Da, familia Geoană s-a împrumutat nesăbuit, ca să-și asigurare succesul în alegeri, după adagiul: fii bancher generos cu mine, ca să fiu președinte mărinimos cu tine. Da, familia Geoană a primit purcoaie de bani de la grupurile de interese, în speranța că dacă va aburca în șaua demnității supreme, va distribui funcții și ranguri, direct proporțional cu unghiul de deschidere a pungii sponsorilor. Da, eșecul a adus după sine scadența, și creditorii îi împing acum pe Mircea și pe Mihaela Geoană la scenarii hollywoodiene, dintre cele mai stranii. Da, familia Geoană rescrie poveștile nemuritoare ale lui Petre Ispirescu. Da, deasupra grumajilor de curcă plouată ai lui Mircea Geoană spânzură sabia lui Damocles. Da, în penajul gâtului său zugrumat de spaimă s-a insinuat lama fierului ghilotinei Biroului Permanent Național al PSD. Și, în atari împrejurări, nu-i așa că o poveste nemuritoare, precum cea de la deal, cu agenți psihotronici și factori psi care i-au furat victoria lui Mircică, îți rupe sufletul și poate aduce în discuție iertarea datoriilor? Nu-i așa, că din milă creștinească, activul PSD sau, mai degrabă, aripioara care i-a mai rămas fidelă lui Mircică, puful penei din vârful aripioarei, i-ar mai îngădui să rămână măcar vicepreședinte al PSD? Cu condiția să i se ia președinția partidului? Ba, până și pe cea a Senatului?
