Ion Iliescu, citat de Hotnews: Basescu este ultimul mohican de personalitate care a tractat dupa el un partid, l-a aruncat de la stanga la dreapta esicherului politic, a facut ce a vrut din ei si toti stiu ca depind de el.

În principiu, aşa este. Totuşi, am găsit o mică greşeală. Corect se scrie EŞICHIER.

Reformulăm, de data aceasta corect: Geoană este ultimul mocofan fără personalitate pe care l-au tractat un partid, alt partid, nişte moguli, l-au aruncat de la stînga la dreapta eşichierului politic, au făcut ce-au vrut din el şi toţi ştiu că depinde de ei.

Ăştia voiau să ne conducă? Nişte dilii? Nişte dezaxaţi? Ăştia voiau să înghiţim flăcări violet cu iz de platformă electorală? Hrebenciuc, marele strateg, este speriat de bombe? Mihaela Geoană, zeiţa dragostei, a fost atacată de albinuţe energetice în coafură? Ghişe se plînge că, atunci cînd este atacat energetic de oamenii lui Băsescu, are ameţeli şi greţuri? Pe ăştia s-a chinuit presa să ni-i vîre pe gît? Pentru ăştia şi-au futut unii buna reputaţie?

Toţi avem cîte o scrînteală, o superstiţie, mai încrucişăm degetele, mai punem mîna pe coşar. Dar să votezi nişte saltimbanci complet duşi cu pluta să conducă o ţară, atunci ai nevoie de psihiatru.

Ajung să-mi explic modul în care au venit amendamentele la legea bugetului. Cîte cozi de mîţe moarte fierte în pipi de şobolan cu scuipat de lăcustă şi busuioc proaspăt au fost necesare pentru creşterea punctului de pensie? Cîte ouă de cioară fierte în lapte de căţea au fost necesare pentru redistribuirea fondurilor către consiliile judeţene? Cîte Omizi, Mercedese, Crăiese şi Ventuze au lucrat la cele peste trei mii de amendamente cu care a venit opoziţia în parlament?

Partea tragică este că oamenii ăştia mai au de frecat menta prin Casa de Nebuni a Poporului încă vreo trei ani. Cel puţin aşa se plînge globul meu de cristal…

Acum m-am prins ce era cu telefonul de la Videanu.

În imagine vedeţi persoanele care au intervenit energetic asupra lui Mircea Geoană, surprinse chiar în timp ce îl asaltau paranormal pe Viorică (ăla din mijloc, dacă îl recunoaşteţi, Videanu e chiar în spatele lui).  Hai, bă, Viorică, dă-o dreacu, hai să-ţi dăm şi ţie un pahar de şampanie, uite ce te-ai ofilit.

Ieşirea din recesiunea economică declanşată de speculaţiile financiare americane din domeniul imobiliar va fi lungă, fragilă şi inegală. Acest ultim aspect reţine atenţia. Economiile emergente, altădată surghiunite la categoria „lumea a treia”, sînt bine poziţionate în acest an pentru o creştere economică care va depăşi substanţial performanţa anemică a „lumii întîi”. China şi India conduc în clasamentul aşteptărilor, cu creşteri PIB de 10% şi 8%, urmate de Rusia şi Brazilia. Forţate de criză, aceste economii sînt pe cale să se replieze de la un model de creştere dominat de exporturi la unul orientat către o creştere alimentată de consumul intern. Media de creştere a economiilor emergente este estimată la 6%, pe cînd cea a grupului G10 (cele mai importante economii occidentale) nu va depăşi pragul de 2%. Pentru lumea întîi, redresarea va fi caracterizată de o penurie de credit şi şomaj ridicat, cuplată cu riscurile asumate prin reflexul keynesian de a stinge focul prin intervenţii guvernamentale masive: Marea Depresiune a anilor ’30 ne-a învăţat că apetitul statului pentru control economic este stimulat de situaţii limită, iar odată preluat, acest control se transformă într-un factor care prelungeşte criza iniţială. Chiar şi în spaţiul occidental, inegalitatea este evidentă. Aparent, zona euro va suferi mai mult decît SUA.

Premizele europene sînt sumbre. În Spania, rata de şomaj a atins 19.3%, iar şomajul în rîndul tinerilor între 16-24 de ani se situează la 42%. În Grecia, şomajul tinerilor se ridică la 25%, în Italia la 27%, iar în Irlanda la 28.4%. Ţările baltice au trecut printr-un 2009 traumatic, înregistrînd anul trecut cel mai sever recul economic din UE, cu reduceri anuale de PIB cuprinse între 14% şi 18% – aceasta dupa un ciclu enonomic anterior care le adusese renumele de „tigri baltici”. Periferia zonei economice a Uniunii Europene rămîne foarte vulnerabilă, în principal datorită exploziei datoriei publice, preferinţelor pentru statul asistenţial şi intervenţionist şi, nu în ultimul rînd, datorită implicaţiilor negative ale monedei unice – euro.

Atenţie. Dacă pronosticurile de creştere economică modestă se vor adeveri – o medie UE de aproximativ 1.2% – atunci Banca Centrală Europeană va începe să mărească ratele de dobîndă şi să reducă lichiditatea monetară. O astfel de măsură este benefică ţărilor europene care au navigat cu relativ succes prin apele tulburi ale recesiunii, ca Germania, unde rata de şomaj este de 8% iar excedentul comercial solid. Însă pentru o ţară sever afectată şi cu probleme structurale majore, ca Spania, această măsură va exacerba şomajul şi deficitul comercial deja semnificativ, iar contracţia economică se va accelera. Efectul ar fi altul în cazul a două economii decuplate. Înainte de cedarea suveranităţii economice în favoarea monedei unice europene, o naţiune confruntată cu genul de recesiune produsă de criza curentă avea la dispoziţie un mecanism de răspuns bine ştiut: deprecierea monedei naţionale şi relaxarea politicilor monetare şi fiscale în scopul stimulării exporturilor şi creşterii cererii interne. Însă acest antidot nu mai este posibil în zona euro. În lipsa acestei opţiuni şi în eventualitatea unei creşteri economice modeste urmată de răspunsul previzibil al BCE, ţări ca Spania ar putea necesita transferuri masive de fonduri din partea ţărilor ca Germania sau intervenţia Fondului Monetar Internaţional. Ţările baltice sînt la rîndul lor asfixiate în bună măsură datorită euro, cu toate că încă nu au adoptat moneda comună. Problema lor constă într-o impunere prea timpurie şi prea strictă a benzilor de conversie monetară pre-aderare. Moneda naţională letonă a fost menţinută într-un interval de fluctuaţie faţă de euro de doar 1%, cu toate că intervalul permis era de 15%. Această stricteţe exagerată a produs dobînzi mici la împrumuturile bancare, rezultînd în explozia de împrumuturi investite în bunuri fixe, a căror valoare s-a prăbuşit după ce criza americană a traversat Atlanticul. Între 2004 şi 2008, salariile din ţările baltice au crescut cu pînă la 85%, ceea ce va face cu atît mai dureroase măsurile de austeritate necesare pentru ajustarea la noile condiţii. Pentru aderarea la euro, aceste ţări vor trebui să reducă drastic bugetul de stat şi datoria externă, în acelaşi timp sacrificînd cererea internă pentru îndeplinirea condiţiilor de convergenţă monetară.

Înrăutăţirea cauzată de o uşoară îmbunătăţire ar indica volatilitatea tranziţiei de la „one size fits all” la „fiecare pe spezele lui”. Avantajele colective de vreme bună – euro ajută prin stabilizarea preţurilor, eliminarea barierelor comerciale, micşorarea costurilor de producţie, toate într-un efort de uniformizare economică pozitivă creînd predictibilitate şi un cadru de referinţă comun – vor fi testate de răspunsul individual pe timp înşelător, cînd decalajele economice ale continentului ar putea fi amplificate în urma unui efect de cămaşă de forţă.

Mona Pivniceru a spus într-o emisiune televizată că nu concepe ca Florica Bejinaru să rămînă în funcţia de preşedinte a CSM.

Trebui dînlăuntru nuostru sî ni regenerăm umoral, ori diocamdatî aviem un mari ieşec şî nu ştim cari vuor fi costurili lui. Ie uo chiestiuni cari nîu trebui să s-întîmpli.

Duamnî, înlăuntrul dumniavuastră mi-a taiat pofta di mîncari.

De pe: Jurnalul Soacrei Mici

Anul Tigrului si-a deschis deja un ochi curios asupra blogosferei moldovesti si a ramas larg holbat ca toate felinele in timpul anesteziei. Asta din cauza efectului neasteptat a focurilor bengale aparute pe loc gol in primele zile ale lui ianuarie. Astrele o sa-l tina holbat in continuu pana la sfarsitul lui februarie.

2010 o sa fie unul cu mari schimbari pentru blogosfera. Dar nicio planeta din sistemul solar, nici chiar Neptunica-cel-indepartat, nu indrazneste sa ne promita niste schimbari pozitive. Doar niste iluzii, bine ambalate, cu efect exploziv, impresionant, dar… efemer. Derutant de efemer, cauza din care, sfarsitul lui februarie va culege voios in barca sa “Depresia magna” o duzina de bloggeri care se credeau ca au pasit cu dreptul in 2010. Chiar si cei mai rezisteti o sa cedeze cand vor realiza ca traficul generos din ianuarie a fost doar un vis erotic cu demi-orgasm care risca sa se repete doar peste vreun an.

Pe unii bloggeri veterani Luna o sa-i intepe cu o nostalgie pentru vremurile de odinioara. Mai intai usurel, apoi din ce in ce mai simtit, ca o masea turbata. O gloata galagioasa de blogherasi, parca creati la comanda pentru trafic, o sa-i duca cu gandul la o vorba nascuta pe alte meleaguri (ce pacat!): “Ia seama ce-ti doresti, blogherule! S-ar putea sa se indeplineasca! Ai vrut miscari, atitudini si reactii in blogosfera? Cat mai multe?! Na, prinde! Simte si tu puterea turmei! Daca nu esti cu ei, devii automat impotriva lor!”

Luna martisorului pregateste teren virtual pentru un flux de posturi scandaloase care vor fi de fapt niste ecouri din politica moldoveneasca. Ceva legat de limba, constitutie, rusi, romani sau turci… scarbos de previzibile cu comentariile lor cu tot. Va sugerez sa va luati vacanta. Tot in aceasta perioada o sa mai apara cateva bloguri de politicieni ponositi in speranta de a-si insuruba mai sigur posteriorul in fotolii parlamentare. Nimic nou sub soare, un elan trecator de bloggeri mediocri. “Sub-mediocri”, precizeaza Mercur.

In martie-aprilie, blogosfera paseste ferm in constelatia Gemenii. Semn astral dublu, ce vine sa sugereze un dublu trafic pentru toti bloggerii inscrisi la Blogovat.

In luna mai cateva VIP-uri autohtone isi vor trage bloguri. Cineva, neinspirat (asta o sa vedem spre toamna) ii va convinge ca merita de tocanit cu dejtele pe taste. Pentru ca e la moda (unu),  s-apoi (doi)… aici o sa urmeze o pauza care va ascunde de fapt o judecata mioritica (sa guste si ei cum e sa fii injurat, ia sa vedem cum o sa se discurce) secondat de o aberatie pe post de argument.

Spre vara-toamna Venus ne promite nunti in blogosfera. Inca nu e sigur pentru nasei si socri, dar mirii si miresele precis ca o sa aiba un http:// si deci n-o sa intarzie sa plaseze poze si video cu hai tupa tupa. Vor fi incercari de nunti/cununii/prima noapte in regim live. Deci blogosfera o sa aiba ce scana, felicita sau discuta pe fata si pe dos. Chiar si in timpul orelor de lucru? Aici Jupiter se scarpina la urechea dreapta si se gandeste daca merita de aratat cartile pe fata. Toate cartile cu adrese de IP.

Spre toamna anului 2010 se va produce un evenement inedit, absolut nou in fauna virtuala moldoveneasca. Un grup de bloggeri cu experienta o sa intre in prima faza de implementare a unui proiect care se va revarsa din virtual in real. Cat de reusit sau nu va fi proiectul ni-l va demostra abia anul 2011.

In suma, anul 2010 va fi unul de false sperante, cu isterii si dezamagiri, cu suisuri explozive dar si depresii colective, cu cantitatea care va domina obraznic calitatea.

Vestea buna de la nenea Tigru holbat: vor aparea oameni valorosi in blogosfera. Dar, Duamne, cat de putini! Pe langa cei, tot putini care exista acum. O specie rarisima de bloggeri care nu se gandeste doar la trafic si faima. Cei care nu au nimic de schimbat, nimic de castigat, nimic de demonstrat globului pamantesc si satelitului sau. “De-asta is putini”, ofteaza la spatele meu Mercur.

Nota: Postul dat e o nascocire. Nici nu pun la indoiala ca ma credeti pe cuvant.

restul aici.