Eșecul Mani Pulite

De ce i s-a spus mișcării anti-corupție din România Mani pulite nu am să știu niciodată. Pot bănui numai pentru că e vorba, ca și la italieni, despre nume mari din politică și cîțiva procurori.

Dosarul Mani Pulite a început în Italia, în ziua de 17 februarie 1992, la Milano. Un politician obscur, inginer de profesie, director al unui sanatoriu pentru bătrîni, Mario Chiesa, este arestat. Dacă mai este necesar,  omul era un membru marcant pe plan local al Partidului Socialist Italian. 

Cu aceeași ocazie, își face intrarea triumfală în lumea anticorupției Antonio di Pietro, care devine, în nici un an, erou național. 

Ce făcea Chiesa? Banal, acum, aș zice, pentru noi. Pentru fiecare contract pe care îl încheia în numele sanatoriului, cerea o taxă de 10%. În apărarea partidului sare președintele acestuia, Betino Craxi. Care subliniază, bineînțeles, că este un caz izolat și care nu are de-a face cu majoritatea socialiștilor italieni, oameni cinstiți. Mai tîrziu, avea să fie el însuși anchetat pentru 40 (patruzeci) de capete de acuzare. La exact un an de la arestarea lui Chiesa, Craxi demisionează din funcția de secretar general al partidului. 

Dar sistemul, alimentat de taxe ilegale, ajunge să se arate cuprinzînd tot spectrul politic, adică și democrația creștină. 

La numai patru luni de la arestarea lui Chiesa se înregistrează și primul deces ca urmare a luptei anti-corupție, un consilier local se sinucide, după ce tocmai fusese interogat de Antonio di Pietro. Îi vor urma, dintre numele mai cunoscute, parlamentarul socialist Sergio Moroni și președintele companiei energetice publice Eni, Gabriele Cagliari. Ultimul se sinucide în închisoare fiind. Președintele Montedison, Raul Gardini, își trage un glonte în cap trei zile după moartea lui Cagliari. 

Înainte să moară, Moroni îi trimite o scrisoare președintelui Camerei Deputaților, în care își recunoaște vina, dar acuză procesul mediatic la care sînt supuși politicienii. Poate și mai important, Moroni declară că sumele de bani primite nu erau destinate lor, în final, ci partidelor pe care le reprezentau. 

În doi ani, clasa politică italiană este total răvășită de procurorii anti-corupție. Alegerile aduc înjumătățirea procentelor partidelor, mulți oameni de afaceri, judecători și lucrători ai fiscului italian intră în malaxorul justiției. Este sfîrșitul Primei Republici italiene, care dura de la sfîrșitul celui de al Doilea Război Mondial. 

1994 este anul în care Betino Craxi fuge în Tunisia pentru a scăpa de închisoare, iar Silvio Berlusconi intră în politică. 

Și tot atunci, operațiunea Tangentopoli ia sfîrșit. Procurorul Antonio di Pietro este forțat să se retragă din magistratură, în urma unei acuzații de șantaj făcute de către un om de afaceri. Ulterior, dosarul va fi închis cu concluzia că nu a existat nici o faptă. 

În ciuda încrederii uriașe căpătate în rîndul populației, 80%, și a ravagiilor făcute pe scena politică, Mani Pulite nu este considerată o operațiune de succes. Cauzele? Termenele prea lungi din justiție și faptul că politicienii pot influența legislativ procesul, adoptînd legi care să diminueze consecințele. 

La împlinirea a douăzeci de ani de la debut, Antonio di Pietro declara:

În toti acești ani, corupția din Italia nu a dispărut, dimpotrivă, a devenit mai puternică. Dacă atunci aveam cancer, acum am ajuns la metastază.

De unde făcea această declarație? Ați ghicit, din politică, unde intrase între timp, fiind președintele partidului Italia dei Valori. 

Care ar putea fi cauzele eșecului? S-au scris tone de materiale pe această temă, și mai există încă material și pentru ceva lucrări de doctorat serioase. 

Dacă nu scriam nume proprii și nume de partide, cu excepția sinuciderilor, asemănarea cu anticorupția românească este înspăimîntătoare. Avînd în vedere că Mani Pulite nu este considerată un succes. 

Discutăm în episodul următor. 

 

 

 

 

 

Deranj la PSD

Unde dai si unde crapa. Analiza mea de ieri si intentia declarata de a depune un raport la comisia de buget finante au produs deranj mare la PSD. Seful suprem s-a aratat extrem de deranjat ca am intuit scopul adevarat al copilului sau de suflet, Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii.

V-am mai spus ce face cand e suparat. Fuge repede la o televiziune prietena sa-si revina. Parca face terapie omu’. In plus l-a “tavalit” putin si pe actualul ministru al economiei si l-a pus si pe el sa se duca repede la TV si sa combata ce am spus. Ministrul Petrescu s-a trezit intr-o emisiune alaturi de alti trei invitati si cu alta tema de discutie. A vorbit 10 minut despre fond si a concluzionat naucitor: crearea acestui fond “este cea mai mare dovada de emancipare a Romaniei in ultimii 26 de ani”. ?

Ca si cum toate acestea nu erau de ajuns, dupa inca o terapie, de data asta cu consultantii, Dragnea a mai aruncat o fumigena pe piata. Zici ca are magazin cu produse pirotehnice. Il acuza indirect pe Ciolos de o afacere cu corvete. Asta ca sa distraga atentia de la discutiile despre FSDI.

Sa va lamuresc cum sta treaba cu corvetele. Corvetele nu sunt camasi pe care le cumperi de la mall. Un asemenea contract se negociaza un an sau chiar mult. Asta inseamna ca negocierea a inceput inaintea mandatului lui Ciolos.

Si acum sa va zic bomba. Inainte sa plece Mickey Mouse de la guvernare, numea in calitate de secretar de stat la MAPN pe Gabriel-Beniamin Leş membru marcant al PSD Satu Mare. Unde credeti ca l-a pus? La departamentul pentru armament. Fix unde incepuse pregatariea contractelor pentru corvete.

Vine guvernul Ciolos si surpriza. Toti secretarii de stat de la MAPN, membri PSD, raman neschimabti pe tot mandatul guvernarii Ciolos. Implicit si domnul Leş, astazi ministrul apararii. tare nu?

Intrebare. Ori domnul Dragnea habar nu are pe cine a numit la MAPN ori ne ia pe toti de prosti? Actualul ministru al apararii a fost cel care a negociat, derulat si realizat actuala forma a contractului de achizitionare a corvetelor! In Octombrie 2016 domnul Leş renunta la functia de secretar de stat pentru a deveni membru al Paramentului Romaniei. A devenit. Dupa care la constituirea guvernului unde credeti ca e numit ministru?. Fix la ministerul apararii. Ca sa-si termine omul treaba. V-ati prins?

Acum sa judecati si voi cat de perverse sunt fumigenele lui Dragnea si ce tupeu are.

Ii dau un sfat onest lui Dragnea. Sa-l intrebe pe Mickey Mouse al nostru de acest contract! Si nu pe ala de la Disneyland.

Luna neagră

Așa se poate numi februarie pentru noi de acum încolo. După tot zbuciumul ordonanțelor, după tot spectacolul protestelor, ajungem în momentul în care constatăm că PSD s-a întărit. Astăzi, prin cooptarea a patru noi membri în guvern și pe fondul slăbirii în intensitate și preponderent prin număr de participanți a protestelor. 

Rămînem încă un timp, nu știm exact cît, cu ei. Va fi dificil să-i spui lui Tudorel Toader cum e cu lupta anticorupție, atîta timp cît omul nu este un iordache, ci fost membru al Comisiei de la Veneția, plus aproape zece ani membru al Curții Constituționale a României. 

Și așa se sfîrșește revoluția. Cu concluzia amară nu că nu putem da jos PSD-ul, ci că nu avem cu cine îl înlocui. Oricîte prostii vi s-ar spune. Guvernul tehnocrat este o struțo-cămilă bună la vremuri grele și numai, exclusiv pe termen foarte scurt. 

Raluca Boboc scrie pe Facebook:

Poza zile arată în felul următor:

-Strada a încercat să preia rolul opoziției dar cele mai mari proteste din istoria țării au eșuat. Guvernul nu numai că nu a căzut, dar astăzi și-a făcut chiar o operație de înfrumusețare.

-Klaus Iohannis, care și-a dorit cu ardoare să fie liderul opoziție, este puțin ocupat cu o problemă tehnico-locativă. Undeva pe la Sibiu.

-PNL, USR, etc. n-au învățat încă ce înseamnă să faci opoziție.

-Victor Ponta a preluat aproape în mod natural rolul de lider al opoziției.

Concluzia: tot PSD câștigă. Ceva probleme pe la Bruxelles, dar se rezolvă rapid. Ponta s-a reabilitat pentru ceva mult mai grav, gen o suspendare a președintelui țării.

Președintele e în suferință de familie, a pierdut definitiv o casă. Posibil să nu scape nici politic așa ușor, și să i se coacă vreo suspendare. 

Cioloș, din lumea ong-urilor, nu e hotărît încă dacă intră într-un partid sau nu. De încropit ceva, o construcție politică nu se pune problema, Cioloș nu poate lansa nimic, el este lansat. 

Noi rămînem cu PSD majoritar în parlamentar, la puțin peste două luni de la alegeri, și cu guvern pesedist-aldist, adică cu aceiași socialiști pe care îi știm. Problema lor nu e ca sînt socialiști, problema noastră e ca sînt socialiști proști.

Nici de la noii socialiști să nu avem pretenții prea mari, tot aceiași familie îi unește. Numai că unii, în ciuda procesului in rem deschis partidului pentru finanțare ilegală, se consideră curați pe persoană fizică. Nici nu au avut ocazia să pună mîna, ce-i drept. Dar curățenia sufletească este de la sine înțeleasă în lumea ateilor. 

Deocamdată, fac ce știu mai bine. Se organizează. Și în timp ce prietenii mei consideră că sînt pesedistă, mai nou, și că mă împiedic de proteste de nu pot să organizez Tea Party, ei pornesc. Așa ca la următoarele alegeri să avem de ales între stînga veche, tradițională și cea nouă, hipsterească. Dreapta mai așteaptă. La lumină cît ni se va mai permite, în case conspirative după. 

PS: Tuturor prietenilor mei de dreapta, care țin la principii dar se împiedică de oameni, și care s-au îndoit în această perioadă, neînțelegînd ce scriu, de mine și de orientarea mea politică, să le fie rușine! 

PSD isi face casino cu circuit inchis

PSD isi face casino cu circuit inchis

Asa cum v-am promis va prezint astazi concluziile unei analize pe care am efectuat-o in ultima saptamna. Am analizat forma perversa prin care psd-ul, dupa ce a implementat jaful bugetului de stat, continua scenariul jefuirii banului public la nivel de companii. Nimic nu le scapa astora.

Astazi despre copilul de suflet al lui Liviu Dragnea. Nascut si crescut pentru a fura. Este vorba de Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii. Descris in programul psd ca adevaratul minister al economiei, de aici vine cresterea PIB-ului, revigorarea industriei, locuri de munca, infrastructura, etc, in opinia psd. O mega vrajeala.

PSD iar da o petarda pentru ca orbiti de fum sa nu vedem cum mai palmeaza niste bani.

In urma analizei a reiesit un raport pe care il voi depune la comisia de buget finante.

Astazi, insa, va prezint cateva concluzii.

Este cunoscut modul in care au fost praduite companiile nationale in ultimii 27 de ani. Problema era insa ca ele era impartite in societati sau companii nationale. Nu erau toate la un loc. Acum psd-ul le strange pe toate intr-o mare societate nationala. Scopul? Decizia sa apartina unui singur om, evident numit politic. Ati inteles nu? Un singur om va numi consiliile de adminsitratie, membri in adunarile generale ale actionarilor si comitetele de supraveghere. Repet, un singur om numit politic.
Astfel se renunta la impartirea marilor companii nationale intre membrii unei coalitii de guvernamant. PSD ia totul. Peste 150 de psd-isti vor primi salarii impresionante doar pentru ca vor face parte din aceste companii. ALDE aveti grija ca nu primiti nimic!
Acest fond suveran o sa fie actionar majoritat in toate aceste companii. Asta inseamna, atentie, ca toate planurile de dezvoltare si investitii ale acestor companii se vor afla in pix-ul directorului general al fondului. Mai inseamna ca fiecare om de afaceri din Romania simpatizant psd va avea ceva de facut pana si in cea mai mica comuna.
Dimensiunea apocaliptica a jafului se vede cand ne uitam la ce isi propune sa faca acest fond. Un spital republican si 9 spitale regionale, autostrazi, recapitalizeaza CFR Marfa, CFR Calatori, Tarom, CEC, EXIMBANK, parteneriat -public privat pentru autostrazi etc. Pe scurt, au inventat pe altcineva care acopera gaurile acestor companii.
Ni se prezinta acest fond ca fiind o varianta de a scapa tara de restrictiile deficitului bugetar impus de CE si in plus permite ajutor de stat fara sa te mai traga cineva de maneca. Cu alte cuvinte, de gaurile si furaciunile de la companiile de stat nu ne mai intreaba nimeni dintre partenerii nostri externi. Unii dintrei ei finantatori ai acestor companii. O pacaleala!

O sa continui cu cateva lucruri putin mai tehnice, dar trebuie sa le spun.

Prin constituirea acestui fond psd recunoaste din start ca fondul debuteaza cu gaura la bugetul de stat de 2.6 miliarde lei. Asta pentru ca dividendele nu mai vin la buget unde erau folosite pentru finantarea deficitului de la asigurari sociale, de exemplu. Acum sunt la dispozitia unui singur smecher, Dragnea.

In viziunea lui Dragnea numai pentru ca a trecut aceste companii in subordinea lui a declansat un miracol economic care va creste PIB-ul cu 20 miliarde lei in 4 ani. Adica, are un deficit de 24 miliarde lei in 2017(fara cele 2.6 miliarde lei) si ne promite ca smecheria cu fondul va aduce in plus la PIB in 4 ani 20 miliarde de lei. E clar ca omul e inginer si nu se pricepe la investitii. Poate doar pentru el. (intre noi fie vorba, 20 miliarde lei in 4 ani reprezinta maruntis pentru aceasta mega structura)

Devine ilar insa cand omul vorbeste de locuri de munca. Isi propune pur si simplu sa creasca numarul salariatilor la companii de stat. Asta in conditiile in care astazi, in medie, salariile in sectorul public sunt mai mari decat in sectorul privat. tare nu? (mai multe detalii tehnice in raport)

Bomboana pe coliva

Dragnea a gasit si omul perfect pentru conducerea acestui casino- ministrul economiei, Alexandru Petrescu. Omul potrivit la locul potrivit. Vice-presedinte PSD diaspora, cu experienta exceptionala la conducerea Posta Romana (Curtea de Conturi ma contrazice, la fel si sidicalistii), si la SN CFR Calatori SA. Un om care recunoaste in CV ca a primit premii de la compania pe care o conducea cu “succes”. Este acelasi ministru care in comisia de audieri a vrut sa restructureze companii care erau la alt minister.

In ultimul timp ministrul economiei alearga si solicita ajutor de la multinationale pentru asistenta la consituirea acestui fond. Vedeti domnule Dragnea ca sunt bune si multinationalele la ceva?

Raman cateva intrebari care trebuie lamurite urgent.

De ce infiintarea acestei companii nationale se face prin hotarare de guvern? Pentru a ascunde tot ce am prezentat mai sus!?
Avand in vedere dimensiunea fondului si importanta sa nu ar fi trebuit supus unui control paramentar? In fond acest viitor minister al economiei genereaza afaceri de zeci de miliarde de lei si ar fi normal ca tot ce se intampla sa fie public si mai ales sa poata sa fie dezbatut.
Daca iese cum isi propune psd-ul poate fi verificat doar de Curtea de Conturi. Asta daca nu cumva Dragnea baga la pachet si Curtea de Conturi in fondul suveran. Va amintiti povestea cu psd si Curtea de Conturi, nu?
Nu ar treubui ca aceasta mega companie sa prezinte un raport anual si un plan de investitii in Parlamentul Romaniei sa stie toti romanii ce se intampla cu banii lor? Asa ar fi democratic , ca nu vorbim de companii private aici.

Ca sa nu le scape chiar nimic din banul public, in semestrul II Dragnea ne face cunostinta cu cel de-al doilea copil – Fondul de Dezvoltare Economica. Aici intra ce nu putea sa bage la FSDI:Transelectrica, Transgaz, AAS, COMPET, etc…Evident fiind frati si avand acelasi tata, fura impreuna.

Concluzie

Cele doua fonduri, care chipurile salveaza Romania, sunt o diversine perfecta pentru ca in final niste hoti marunti sa fure banul public cu acte in regula. Eu cand aud ca dupa 27 ani de jaf se revitalizeaza industria, agricultura, transporturile, infrastructura numai printr-o solutie miraculoasa a profetului Dragnea, ma apuca rasul. Crede Dragnea ca are solutii miraculoase dar nici noi nu suntem prosti.

Revenind la lucruri serioase, cum naiba ii oprim pe astia?

”DNA/Să vină să vă ia!”

Și s-a dus. Acum îi cheamă la întrebări pe miniștri.

De ce? De ce se amestecă procuratura într-un act politic, am putea întreba. 

Cum a început acțiunea? Mihai Polițeanu și încă doi membri ai Inițiativa România au depus la DNA un denunț penal împotriva (fostului) ministrului Justiției, Florin Iordache și a prim-ministrului Sorin Grindeanu, privind fapte ce se pot încadra la favorizarea infractorului (art. 269 (I) Cod Penal) și prezentarea cu rea credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvîrșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prevăzută de art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Mergem la art. 269 (I) și găsim:

Favorizarea făptuitorului

(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Acum ce așteaptă DNA, de fapt? Să găsească poze cu Dragnea și Grindeanu făcîndu-i terci ouăle lui Iordache? Se poate, din moment ce Iordache a votat în Parlament împotriva propriei ordonanțe, nu? Dacă nu își recunoaște vina e lapidabil, dacă o recunoaște îi tragem numai scaunul de sub ștreang.  

Exagerez, știu. Tocmai pentru a scoate în evidență absurdul situației. 

DNA trebuie să investigheze probe materiale, pentru că nu poți investiga făcutul cu ochiul, mîna pe picior sub masă, ori alte gesturi și nici sentimentele nimănui. Probe, înscrisuri, dovezi, elemente concrete și neperisabile în timp. 

A emite o ordonanță proastă și mai mult decît controversată nu întrunește condițiile de mai sus.

Și atunci de ce acest periplu pe la DNA al tuturor miniștrilor, ca martori, din guvern, în văzul televiziunilor care doresc să transmită? 

Pentru a arăta promptitudinea față de un denunț penal sau pentru a-și încorda mușchii? 

Ceva mai multă reținere în speța asta din partea DNA ar fi binevenită. E posibil ca oamenii ăștia, așa cum nu putem noi să-i suferim, să cîștige ulterior în instanță. Pentru că sînt oameni, chiar dacă vă vine greu să credeți, și au drepturi. Dreptul la judecată corectă, printre altele. 

Pesediștii sînt blamabili pînă la Dumnezeu și-o palmă mai sus, dar dacă ținem la statul de drept, nu asta e soluția. Votul e soluția. Iar dacă nu țineți minte pînă la următoarele alegeri, puteți fi siguri că am să vă aduc aminte. 

Și fiți atenți ce vă doriți, că nu se știe niciodată. Ponta și-a invitat miniștrii din guvernele pe care le-a condus la o întîlnire la Brașov. Întotdeauna se poate mai rău. 

(Foto: expressdebanat.ro)

 

 

 

Precizări pentru înceții la minte

Pentru că nu pricep ei cum să faci un pas mai în față și să vezi întreaga perspectivă, ori cît mai mult din ea, niște oameni de bine, altminteri, s-au gîndit să găsească dușmanul în toiul acestor manifestări provocate de PSD & guvernul Grindeanu și ce a urmat după. 

Și l-au găsit. M-au găsit pe mine, mai precis. 

Acum citiți cu încredere, nu vă vede nimeni cînd faceți asta. 

Cînd procurorul Negulescu, de la DNA Prahova, spune în înregistrări clar: ”Am devenit o mașină de ucis destine.”, chiar dacă portdrapelul revoluției nu pomenește nimic despre asta, credeți că pentru noi, restul, nu contează? Mai rău, credeți că pentru Ponta și Ghiță, al cărui procuror a fost, nu contează? 

Nu contează că Ponta, Ghiță, Blaga sau Pinalti pot oricînd să acuze – poate să și cîștige la CEDO, nu știu – comportamentul procurorului de caz? Nu contează nici măcar că nu ar mai fi victimizare aiurea, ci cu probe, adevăr? 

Ba contează, și încă mult. Așa se pot victimiza, nu comentez dacă pe drept sau nu, cum au mai făcut-o și pînă acum. Dar acum nu mai este vorba despre interpretarea aceleiași declarații, acum este vorba despre ceva concret. Iar atîta vreme cît DNA îl mută pe Negulescu mai întîi la Cîmpina, iar apoi acesta se retrage din magistratură, mai considerați că nu sînt motive pentru aceste mișcări?

Strict la aceste vorbe, care ar trebui să răsune în capetele tuturor, m-am referit cînd am comparat situația de acum cu cea din anii negri ai prigoanei comuniste, cînd procurorii făceau legea. Nu cum o făceau, unde lucrurile diferă incontestabil, ci ideea de la care s-a pornit, de ucis destine. 

Acum e clar?

Acum e clar că și în ograda anticorupției pot exista uscături ca Negulescu? Ca să nu mai pomenesc de un om politic – uitat fie-i numele pentru partea de Facebook acum adulatoare și imediat ulterior degrabă vărsătoare de minciuni, citește interpretări după picior, prea puțini după ce le cade-n mînă – care spunea că: ”fiind vase comunicante în societate, îmi închipui că procentul de procurori corupți e apropiat de cel al politicienilor, de ce ar fi altfel?”. 

Eu nu spun că sînt vase comunicante, eu spun că toți sînt oameni, toți supuși greșelii. Poate cu cît ajung în funcții mai înalte sau mai importante, cu atît mai mult. 

Ne întrebăm de 27 de ani de ce dreapta nu are nici o șansă. Nu are pentru că, și știu cît de greu va pica asta, nu i-am dat vreo șansă. Atîta vreme cît susții că aperi partea bună, necoruptă a societății, și se descoperă ce face exact partea pe care o susții, nu avem nici cea mai mică șansă să curățăm societatea de corupție. Avem nesperata șansă să o mutăm de colo colo, cu rezultate din cele mai imprevizibile. 

Adică avem șansa să dăm cu ai noștri, după cum se vede nu mai buni decît ai lor, în ai lor. Asta însemnînd că am distrus ideea de justiție, reducînd-o la un caft între găști. Iar gașca lor este mai numeroasă și cîștigă alegerile. 

Pentru că noi nu furăm, dar ne furăm căciula. Cînd oamenii noștri, să le zicem așa, și acțiunile lor nu sînt bune sau chiar sînt blamabile, ne facem că plouă și că nu am aflat. Nu știm, nu contează. Și avem pretenția să nu conteze pentru nimeni.

Așa cum s-a întîmplat în Italia și cum vă voi povesti într-un articol viitor. 

Deocamdată, acesta este ”pesedismul” meu. Înghiți-v-ați vorbele! 

PS: Dați o căutare Google după numele procurorului și vedeți-i isprăvile. Și este numai un exemplu! 

(Foto: bugetul.ro)

 

 

 

 

Competiția

Teoria ne spune asa, ai productivitate mare atunci platesti si salarii mari. Daca cresc salariile fara sa creasca productivitatea atunci ori compania da faliment ori scad salariile pana la nivelul productivitatii. Simplu pana aici.

Acum sa vedem ce spun datele despre economia Romaniei. PIAROM si ZF au facut o analiza unde compara performanta capitalului romanesc cu cea a capitalului strain. Nu mi se pare relevanta analiza facuta in acest mod. Poate doar daca vrei sa te bage Dragnea in seama.

Totusi, studiul, pentru cei care il citesc, prezinta cateva informatii interesante. Companiile cu capital strain sunt mai productive si platesc salarii mai mari (“Companiile străine au o productivitate mai mult decât dublă față de cele românești”). Am putea spune ca datele confirma teoria si sa mergem mai departe. Asta ar insemna sa nu fim economisti seriosi, poate doar propagandisti de partid.

Un economist pune si intrebarea , de ce se intampla acest lucru? Iar raspunsul il gasim tot in analiza respectiva: competitia. Companiile cu capital strain actioneaza in principal in domeniile pentru export unde sunt in competitie la nivel global. Asta inseamna ca trebuie mereu sa investeasca pentru a creste productivitatea si a ramane competitivi, altfel mor.

In concluzie – competitie mare creste productivitatea care dupa aceea duce la salarii mai mari. Sau altfel spus, vrem salarii mai mari trebuie sa deschidem pietele, trebuie sa punem capitalul autohton in comeptitie la nivel global si nu sa-l protrejam cu tarife si alte povesti inspirate din filmul Filantropica -“mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste nimic”.

P.S. Pentru iubitorii de subventii si un stat cat mai mare, din orice partid, analiza PIAROM mai spune : “Cea mai mică productivitate este în companiile de stat,” si “Paradoxal, firmele de stat aveau până anul trecut cele mai mari salarii, mai mari chiar și decât în sectorul multinaționalelor, în condițiile în care raportul între productivitatea firmelor de stat și cea a firmelor internaționale este de 1 la 3”.

(Foto: cariereonline.ro)

Nu. Nu e suficient.

Nu împărtășesc nici bucuria, nici laudele, nici spaima multora în privința ultimelor evenimente din România. 

Am văzut nenumărate manifestări. De la ”ne-am trezit”, ”sîntem generația care vine” și pînă la ”a doua revoluție”. Laude, bucurie, speranță. 

Nu înțeleg laudele. Au fost cele mai spectaculoase mișcări de stradă din România, dar le-ați făcut ca să aveți cu ce vă mîndri, cu ce vă lăuda, ori le-ați făcut din nevoia de a pune la punct o putere care deviase de la propriul program de guvernare? Le-ați dorit eficiente sau spectaculoase? 

Pentru că dacă în privința spectacolului v-a ieșit, în privința eficienței e de discutat. 

Ce ați sperat? Schimbarea acestui guvern? Nu s-a schimbat și nici nu dă semne că ar face-o. Mai mult, premierul a spus la Bruxelles că văzînd (și apreciind) protestele, a îndreptat răul pe cale să se producă. Ce altceva mai frumos, mai eficient, mai aplecat dorințelor națiunii putea face?! 

Știu, acum vă e imposibil să vedeți lucrurile așa. Știu, acum eu și alții ca mine, culmea! – sîntem dușmanii. Știu, e nevoie de timp, de limpezirea minților și de ceva liniște ca să puteți evalua corect lucrurile. Dar sper să o faceți.

Pentru că unul din motivele pentru care sîntem aici este și că, de obicei, nu o faceți. 

(Știu, numai de așa ceva nu are nevoie elanul vostru artistic în a-l distruge pe Dragnea și PSD.)

De obicei, sînteți atît de copleșiți de frumusețea și inventivitatea proprii încît vă e greu să mai vedeți și altceva. 

Să vedeți rezultatul acțiunilor voastre. 

Ați reușit, și deja e mare lucru, să opriți intrarea în vigoare a ordonanței 13. Și mai departe? 

Mai departe numai unii sperau sau chiar și-au propus dărîmarea guvernului. (Unii visau cai verzi pe pereți, cum ar fi desființarea PSD.)

Și înlocuirea cu cine? Cu un alt guvern, tot PSD, dar responsabil. 

Nu s-a putut. Nu au vrut și nici nu s-au speriat într-atît încît să cedeze. Mai mult, umblă deja zvonuri că Dragnea ar lua în curînd prim-ministeriatul.

Și atunci?! 

Ați blocat o ordonanță de urgență prin abrogare, strigînd ”Abrogați și plecați!”. Au abrogat, mai rău complicînd lucrurile, după unii, dar au făcut ce ați spus. Nu, nu au plecat. Și nici nu au de gînd. 

Dați încredere nelimitată unei instituții a statului care ea însăși este nereformată: procuratura. E suficient să citiți stenogramele în care procurorul Negulescu vorbește despre cum are putere asupra unor destine. Are ce??? Știu, una din platformele port drapel a revoluției voastre nu a scris un cuvînt despre asta. Dar el a spus-o: ”Am devenit o maşină de ucis destine.”. Și aici e greu să mai comentezi ceva. Întrebați-vă bunicii, rudele ce însemna în anii puterii populare procuratura. Vă lămuresc ei. 

Spectacolul de lumini și muzică, ca pe vremea împușcatului, nu se poate numi revoluție. O revoluție, luați cel mai simplu dicționar, schimbă o orînduire cu alta. Cum de bine de rău sîntem în capitalism, nu cred că intenționați să schimbați ceva. Sper, cel puțin.

Eu – și foarte mulți alții la fel ca mine – am trăit o revoluție adevărată. Cu morți pe străzi, cu tancuri adevărate, nu din jocuri, cu bătăi de joc și înjosiri cumplite la adresa celor morți, cu dezinformări, cu Iliescu și Dinescu. Așa că mă scuzați, dar nu pot numi revoluție ce faceți voi acum. 

Știu că ați fost intimidați. Mai aveau să vă ia creta din mîna copiilor și jar mîncau! 

Revenind, ați făcut ceva important pentru țară. Spectaculos și modern. Dar repet, cît de eficient? 

Coaliția guvernamentală poate trece lejer ordonanța 13 prin parlament, ca lege. Și atunci ce faceți, ce facem? Prin parlament, adică acolo unde au majoritate confortabilă. 

Nu recunoaștem rezultatul alegerilor? Vă dați seama ce înseamnă asta acum? Vă dați seama ce muniție le oferiți chiar celor pe care-i contestați? 

Am spus alegeri. La ultimele ați votat? Probabil că da, majoritatea dintre voi. La următoarele ce faceți, votați? Cu cine? Vineri a fost zi de PNL la DNA. Ziua opoziției. USR nu știu dacă s-a dezmeticit din uimirea în care a căzut cînd a aflat că i s-a deschis dosar la Procuratura Generală, privind finanțarea alegerilor. Tot opoziție.

Așadar, cu cine votați?

Pentru că trebuie să învățăm că lupta politică se duce cu mijloace politice. Pentru că trebuie să avem un vehicul politic al ideilor, aspirațiilor și credințelor noastre. Pentru că #rezist este progresist și deja perimat. 

Eu am o propunere. Nu lăsați energia debordantă să se irosească și uitați-vă aici. Se poate, americanii au reușit, cum am mai spus. Noi de ce n-am putea?! 

(Foto: pagina Facebook Klaus Iohannis)

 

 

 

 

Inadecvare

Un sondaj publicat de Hotnews marți arată o scădere dramatică a procentelor PSD, precum și o scădere în general a tuturor partidelor parlamentare în intenția de vot. 

Ordonanța 14, aprobată de parlament, este contestată în instanță, în timp ce ordonanța 13 abia săptămîna viitoare va intra în procedură parlamentară.

Protestele au diminuat atît în număr cît și în intensitate, după ce din ”Abrogați și plecați” s-a reușit numai ”abrogați”. Cu urmarea de mai sus. Soarta ordonanțelor este și acum incertă. După ultimele declarații, va deveni lege. 

De plecat din guvern a plecat numai Iordache și e greu de crezut că va mai pleca cineva. 

Peste toate, luni au venit mamuții. Nu știu dacă Tolo s-a mutat de la Sănătate la Cultură sau Știință, dar nici nu mai contează. Contează rectificarea făcută, altfel așteptam toți să murim. 

Și peste toate, dincolo de show-ul stradal care ne-a ieșit de minune, avem cu ce ne mîndri, cea mai coruptă țară din univers dacă am fi declarată nimeni nu ar avea nimic împotrivă. 

Și peste toate, de ce să te ocupi de altceva, de construcția a ceva pe dreapta, TOCMAI ACUM? 

Întrebarea ar fi de rîsul curcilor, adresată mie, în situația de față. Dar nu. Dreapta, sau așa zisa dreaptă, se aliază cu stînga sau se fărîmițează, și se ocupă strict de PSD patru ani. 

Cînd va veni din nou ziua votului, se vor ruga iar de oameni să voteze ce vor considera atunci votabil. Să construim în anii ăștia ar fi inadecvare cel puțin, așa că nu numai că nu ne băgăm, dar cine încearcă să se arate preocupat este dușmanul nației. 

Lipsa de adecvare și de simț politic nu le spune că în instituții poți avea încredere, și instituțiile trebuie să rămînă întregi, dar în oameni nu. Lipsa de adecvare nu îi face să simtă nici o boare de primăvară cînd declară că fostul președinte a ajuns mai rău decît credeau vreodată, dar în același timp să ia în brațe pînă la sufocare și să moară de gît cu altcineva. 

Lipsa de adecvare și bătăliile politice cu PSD  îi va face pe acești oameni să nu poată construi nimic, viața lor e o continuă luptă cu hidra pesedistă, care le ocupă tot timpul. 

Lipsa de adecvare a dreptei românești nu le permite să vadă mai departe cu o zi decît ce face PSD, adică la referendumul organizat de Coaliția pentru familie. 

Lipsa lor de adecvare la realitate nu îi face să vadă că ei înșiși, raportîndu-se permanent la PSD, hrănesc această hidră politico-societală,  suplimentar față de proprii votanți. 

Nu, nu se mai vorbește azi despre nimic decît despre PSD. Și așa va fi timp de patru ani, dacă nu mai mult. Pentru că pe noi nu ne interesează ce vor oamenii, de ce au votat formațiunea asta politică (care, de fapt, e cartel, mafie, dar nu partid), nicidecum să avem ceva în plus, ceva de votat la următoarele alegeri, și nu ca răul cel mai mic. 

Care următoare alegeri sînt puse la îndoială, în sensul existenței sau mai degrabă non. În România vine apocalipsa, spre deosebire de restul lumii, și trebuie să ne găsească pregătiți. 

Pentru că toată lumea știe ce bună și ce frumoasă e dreapta, dar nimeni nu se gîndește să o și pună în practică. 

Pentru că pusul în practică înseamnă să construiești, mai puțin să critici, și atunci noi ce mai facem?! Și pentru că împotriva PSD nu înseamnă automat dreapta. Și ce dacă? Să se lupte stînga tradiționalistă cu stînga modernă, hipsterească! 

Asta ne așteaptă dacă ne-am lua după oamenii așa ziși de dreapta din România. Cînd bătălia nu este pentru principii, ci pentru persoane, pierdem. Și pierdem toți. 

Sigur că pesediștii vor încerca din nou să-și promoveze infama ordonanță 13. Și de data asta vor încerca democratic, prin parlament. Atunci ce mai facem, nu recunoaștem rezultatul votului din cele mai corecte alegeri de după ’89, cum s-a spus că au fost?!

(Foto: frenchpressreview.com)

 

 

 

 

Repetiție generală?

După două săptămîni de proteste – cele mai mari proteste din istoria României – și după reușita tricolorului uman, să ținem minte ce e de făcut: de armonizat codurile cu Constituția.

Președintele va merge înainte cu referendumul, a mai rămas să aflăm la ce întrebare ne va solitica să răspundem.

Noi vom merge înainte cu același guvern, cu același parlament, respectînd rezultatul votului. Ceea ce e bine.

Ce nu e bine:

Ultimul zvon, pe o piață mass media în care nu mai poți avea încredere, pentru că printre știri furnizează ”pe surse” și diverse șopîrle, este că Ponta ar putea prelua Ministerul Justiției. Motiv pentru care Iordache nu mai pare, brusc, atît de blamabil.

O presă care trîmbițează că l-ar fi prins pe Grindeanu la masă cu niște infractori. Bine că nu l-au prins cu Dragnea niciodată!

Atît de îndrăgostiți de anti-corupție ne-am arătat, încît mă întreb: un referendum pentru justiție populară cînd facem?

Atît de iubitori de anti-corupție sîntem încît nici un partid din opoziție nu a furnizat explicații simple ca să înțelegem pe de-a-ntregul ce s-a întîmplat, cine și unde a greșit. Și cînd. Nimeni din cei aleși la distanță mai mică de jumătate decît PSD în decembrie trecut.

O națiune de anticorupți sub steag, o prezență la vot sub așteptări. Paradoxul românesc.

Dar tot s-a ițit ceva. O repetiție generală pentru următoarele mișcări, cele care vor să vină? Priviți:

steag lgbt(Foto: Ana Maria Itoafă/Facebook)