Gabriel Liiceanu: „Din plin. Deci v-am răspuns, intrând în scenariul întrebării dvs simple și provocatoare. Da. M-am gândit cum ar arăta România cu un asemenea om care prin comportamentul ei devine aproape o abstracție de slujire. Este slujirea.”
De dumnealui, da. În încercarea stabilirii unui alt diagnostic în afara pupicurismului feroce (pe care nu-l exclud, totuși) se pot invoca multe. Vîrsta, chiar activitatea intelectuală de lungă durată, părăsirea teritoriului real, fizic, și cîte și mai cîte. Dar omul e în sarcina familiei să vadă dacă e în regulă sau nu.
Întrebarea mea este: ce spun adoratorii domnului Liiceanu? Acceptă ”slujirea” sau nu? Acceptă o candidată la prezidențiale, cu șansele domnului Liiceanu la parlamentare? Rămîn în abstracțiune sau coboară aici, pe pămînt, și pun mîna, alături de noi, la găsirea și promovarea unui candidat competent, cu șanse reale?
Pentru că, de fapt, îl avem pe domnul Liiceanu cu noi, de aproape 30 de ani, și la ce ne-a folosit? Politic sîntem tot acolo unde sîntem. Domnul Liiceanu este excepțional în domeniul dînsului de competență, scrie și publică cărți de valoare incontestabilă. Dar politic?!?
După mult timp, multă muncă și nenumărate încercări de a dovedi legătura Trump-Rusia, iacătă domnul Mueller și-a făcut public raportul.
Selectăm:
Defendants made various expenditures to carry out those activities, including buying political advertisements on social media in the names of U.S. persons and entities. Defendants also staged political rallies inside the United States, and while posing as U.S. grassroots entities and U.S. persons, and without revealing their Russian identities and ORGANIZATION affiliation, solicited and compensated real U.S. persons to promote or disparage candidates. Some Defendants, posing as U.S. persons and without revealing their Russian association, communicated with unwitting individuals associated with the Trump Campaign and with other political activists to seek to coordinate political activities.”
Carevasăzică rușii au cumpărat reclame pe rețelele sociale și uite așa a fost lumea influențată cum să voteze! Cît de proști ne poate crede?!?
Și dacă nu vrea? Și dacă nu vrea, să fie forțat. Un f@t@t în cur, un pas înainte.
Cum să exploreze altfel homosexualitatea din el?! Care se știe doar, există în fiecare dintre noi, numai că nu iese la suprafață.
Au înnebunit. De tot, cu totul, sînt irecuperabili mulți. Da, ne trebuie spitale. Multe spitale. De nebuni.
Unde să meargă și cei care se simt jigniți de Vasilica-prim-ministru cînd a pronunțat cuvîntul ”autist”. Și care mă pun pe mine în imposibila situație să-i iau apărarea doamnei.
Pentru că, indiferent de boala din spectrul autist, aici este vorba, în primul rînd, de lipsă de înțelegere sau de înțelegere mai greoaie. CNCD sau cum se cheamă organizația aceea care te amendează pentru fiecare cuvînt hotărît de stat ca fiind folosit într-un mod nepotrivit a fost imediat sesizată și nea spus că Vasilica, ca prim-ministru, are obligația să fie și mai atentă decît un om obișnuit la ce scoate pe gură, tocmai pentru că este prim-ministru. Iar boala (de Vasilica) a cerut scuze. Pentru ”autist”, nu pentru că e prim-ministru.
Trist este că absolut nimeni nu a mai discutat pe fond zisele Vasilicăi, hărmălaia lumii așa zis bune oprindu-se la cuvîntul ”autist”.
În SUA, în timp ce FBI este ocupat să demonstreze legătura Trump-Rusia, deși primise avertismente privind criminalul, un dement înarmat a intrat într-un liceu și a lăsat în urma lui 17 morți și cîteva zeci de răniți.
Ca de obicei, după fiecare incident armat se cere, de către stîngiști, interzicerea armelor deținute de populație.
În logica asta,
De ce nu se interzice folosirea cuțitelor după fiecare înjunghiere?
De ce nu se interzic mașinile, nu numai după fiecare atentat terorist, ci după fiecare accident cu victime?
De ce nu s-au interzis încă avioanele și de ce nu s-a cerut interzicerea lor după fiecare accident aviatic, multe soldate cu sute de victime?
Pentru că stîngiștii vor un singur lucru: ca statul să fie unicul deținător de arme.
Statul unic deținător de arme este deja sau este pe cale de a deveni în orice moment stat totalitar. Visul de aur al stîngiștilor de pretutindeni și de întotdeauna.
Am mai spus în cîteva rînduri: președintele Trump, om de afaceri, știe și ce este corupția, și ce nu. Și că nu se poate ”să terminăm întîi cu corupția, apoi mai vedem noi”. Și că o clasă politică nu poate fi înlocuită cu o alta cu ajutorul justiției. Și că justiția, în SUA și nu numai, are rolul de a corecta derapajele din societate, nu de a juca activ pe scena politică.
Referitor la declarația smulsă președintelui Trump, anul trecut, nu îi spui unui om care nu are apă că îi trebuie cola. Asta a făcut și Trump, a zis corupție, pentru că așa cerea întrebarea, explicit, fără lăsat loc de întors, cît de îngust. Ce crede cu adevărat Trump despre acuzații false, denunțuri fără probe, despre vieți distruse și despre anumite procese, a spus singur, de bună voie și nesilit de nimeni, în tweet-ul de sîmbătă.
Să revenim la ale noastre, cele strict locale. E cineva din elita românească preocupat/ă, interesat/ă de reunirea cu Republica Moldova?
Elita militară își face treaba. În cadrul NATO (cît permite) și al parteneriatului SUA cu Republica Moldova (Parteneriatul pentru Pace) lucrurile stau bine. Trupe molovenești au participat la menținerea păcii în mai multe zone de post-conflict. Colaborarea militară româno-moldoveanească continuă să se dezvolte constant și armonios, chiar dacă lipsit de vizibilitate.
Elita economic-administrativă, la fel. Schimburile comericale ale Republicii Moldova cu România au atins maximuri istorice, țara mamă fiind, în momentul de față, principalul partener al celor de peste Prut. Moldova, iar ca stat partener prioritar, este principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare oferită de România.
Elita politică e acolo, aceea care e. Doar nu are cineva pretenții la Vasilica, Șică și Barna. Îl avem pe Băsescu, al cărui proiect privind reunificarea datează de mult, din primul mandat de președinte al României, avem PMP, implicat prin parlamentari, și avem PUN, Partidul Unității Naționale, din Republica Moldova, creat special în acest scop: reunificarea.
Dar elita culturală unde e? Unde se zbate, unde scrie? Știe ce ratează? O interesează măcar, ca ratare personală și istorică?
Unde sînt marii oameni de cultură ai acestei nații, în marile momente ale istoriei? Care sînt studiile, cărțile, articolele lor despre reunire? Ce fac, nu îi interesează deloc subiectul?
Publică? Unde publică? Unde sînt platformele pe care publică? Unde sînt editurile la care publică?
Vorbesc, conferențiază? Unde pot fi ascultați, cînd?
Cînd toate răspunsurile la întrebările de mai sus sînt ”Nu”, devine clar că intelectualitatea umanistă din România nu are nici cea mai măruntă preocupare pentru Republica Moldova și reunificarea cu țara. Că subiectul pur și simplu nu există pentru ei.
Și atunci, cu cine facem reunirea? – ne putem întreba, pe bună dreptate. O mai facem, în condițiile în care nu coagulează energiile intelectuale ale ambelor state?
Sigur că o mai facem. De data asta, fără nume sonore implicate în proces, fără nici un ajutor din partea oamenilor pe care îi așteptam alături de noi. Și care dau, astfel, proba decuplării de la evenimentele mari care implică cel puțin România.
Și o facem cu oamenii simpli. Cu cei care știu dureros ce înseamnă ca același neam să trăiască în două state. Cu cei care știu și simt că atrocitatea Hitler-Stalin trebuie să înceteze a mai exista pe harta lumii. Cu cei care nu înțeleg de ce trebuie să mai aștepte încă cel puțin 20 de ani o iluzorie accedere în UE. Cu cei care au suferit enorm în perioada ocupației bolșevice, și cu urmașii lor. Cu cei care vorbesc aceeași limbă ca și noi. Cu cei cu care împărtășim aceeași istorie.
Cu cei al căror bun simț nu a fost alterat.
Sînt mulți, sînt impresionanți pînă la lacrimi și au început deja să se organizeze. În 24 ianuarie, ziua Unirii Mici, a fost declanșată mișcarea pe care aș numi-o ”satele românești vor unirea”.
În ce constă? Priviți:
Simplu, clar și pe înțelesul tuturor, oamenii aceștia nu cer altceva decît unirea cu România. Astăzi, satul Băcioi a devenit a 21-a localitate a Moldovei istorice care cere unirea cu țara.
Așa se va face. Și aceștia vor rămîne în istorie drept oamenii pentru care centenarul Marii Uniri nu înseamnă numai depuneri de coroane de flori, vorbe sforăitoare și manifestări culturale, ci împlinirea năzuinței românilor de pe ambele maluri ale Prutului, și denunțarea totală, faptică, a criminalului act Molotov-Ribbentrop. Întoarcerea Moldovei în albia firească, de unde a fost smulsă cu brutalitate, este un proiect de o anvergură istorică mult mai însemnată în fapt, consecințe și semnificație decît orice mărunte bătălii politice de la București sau Chișinău.
În timp ce intelectualitatea românească, prinsă în propria capcană a lucrurilor mici, va fi marea absentă de la eveniment. Pentru că așa a ales să fie.
„Simt ca daca oaspetii mei continua asa, o sa tip! Prea spun numai prostii, toti si toate cate sint. Daca ar putea macar sa vorbeasca despre altceva. Dar nici pomeneala! Se cred datori sa-si dea cu parerea. [Razboiul, Crizele publice] sunt o proba de rezistenta pentru natangi. Si mai sunt ceva: un reactiv ce permite developarea instantaneelor de nerozie pe care le-au facut niste aparate de fotografiat mediocre – creierele lor.” – Martha Bibescu
Inlocuiti mai sus [Razboiul, Crizele publice] cu „Trump”. Aveti descrierea prefecta a situatiei: Trump, o proba de rezistenta pentru natangi. Si mai e ceva: ”un reactiv ce permite developarea instantaneelor de nerozie pe care le-au facut niste aparate de fotografiat mediocre – creierele lor.”
Aici nu ma refer la prostime, la astia ignoranti, reactionari, neinformati. La astia NU avem pretentii. Astia suntem, cu astia defilam. Ne referim la astia de la care avem pretentii, superiorii nostri: luminati, avansati, informati, nuantati. Reactivul Trump pune in lumina ceva ce ne scapase pana acum: Cat de greu se ajunge la mediocritate. Ce spectacol, ce zbatere, ce durere. Ce suferinta, ce efort intern ca sa fii doar pur si simplu prost, un idiot util, un bagat si scos din priza la intervale regulate, pavlovian. „Trump”. Si se declanseaza. Stimul-raspuns.
Asa cum ati vazut, aici nici macar nu pomenesc despre Trump de multa vreme. Nu ma intereseaza. De ce:
1. Sunt satul de acest spectacol de patologie a submediocritatii isterizate. Sunt satul de ruperea in figuri si slogane si meme preambalate, de „virtue signaling” (care se traduce cu rupere in figuri) pe care le declanseaza stimulentul vizual sau auditiv „trump” la acesti nefericiti.
2. Consider ca ceea ce se intampla in acest moment in lume si in occident – social, politic intelectual – radacinile evolutiilor sunt chestiuni atat de profunde, importante, spectaculoase si interesante, ca orice minut pierdut cu circoteca reactiilor si contrareactiilor la iresponsabila, antidemocratica si ultimamente idioata campanie de propaganda si isterie declansata de establishmentul occidental si in speta american, nu e doar o pierdere de vreme, ci e un pacat impotriva intelectului.
Ati observat ce am scris in ultima vreme, pe pagina asta si in general. Registrul si tematica. Credeti ca vreunul dintre astia mai sus vizati a reactionat cumva in interpetarea, discutarea, critica temelor in cauza? NU. Ceea ce am scris era iesit din banda ingusta a frecventei pe care functioneaza creierele lor, poate candva mediocre, azi deja vlaguite in retard ideologic si superexcitare propagandistica. Ce e in afara frecventei respective, setate de la Centrala, nu se sesizeaza.
Ce se sesizeaza pe frecventa aia? Trump. Trump. Trump. Trump. O rugaminte: Lasati-ma, va rog, in pace cu Trump al vostru! Obsesiile voastre induse mediatic si isteriile si frustrarile voastre sunt absolut banale, comune si neinteresante. Sunteti obositori si plictisitori.
Un sfat: Incercati sa ganditi. Placerile perverse ale submediocritatii si idotieniei utile nu pot fi depasite doar prin repetarea la satietate a unor sabloane si prin ruperea in figuri virtue signaling. Drumul spre mediocritatea mentionata de Martha Bibescu e greu. Incercati sa ganditi. Doar asa veti putea oferi veritabile instantanee de nerozie: autentica, sanatoasa, care sa va reprezinte in mod corect, exact asa cum ati putea fi la maximul vostru de competenta si performanta intelectuala. Fiti voi insiva! Indrazniti!
Ediția 2018 a Forumului Economic de la Davos a reunit 340 din cei mai puternici oameni din politică, afaceri, organizații caritabile, instituții de învățămînt superior, chiar și celebrități, Elton John și Cate Blanchett, din lume. Numai de la noi nu a fost nici măcar președintele acolo, probabil ca să nu trimită vreo vedere cu ”Salutări din Grecia”, cum spunea o glumă pe vremea defunctei Academii Cațavencu, din timpul președinției Iliescu.
Trump a vorbit, așadar, în fața unei largi categorii de lideri ai lumii, și a avut de transmis mesajul: investiți în SUA, SUA sînt pe drumul cel bun al recuperării capitalului financiar și de încredere în potențialul american, în orice domeniu. S-a simțit, probabil, ca peștele în apă avînd în vedere șefii de companii prezenți acolo. A vorbit despre prosperitate și pace, adică despre capitalism. A vorbit despre viitor, unul frumos și stabil. A vorbit despre creștere economică și locuri de muncă, piețe și capital, și multe altele. Despre America first, alături de aliați.
În cele ce urmează, aveți a vă face propria părere despre discursul președintelui:
”It’s a privilege to be here at this forum an business and science diplomacy and people from world affairs gathered for many, many years to discuss how we can to advance prosperity and peace. I’m here to represent the interests of the America people and affirm America’s friendship and partnership in building a better world.
Like all nations represented at this great forum, America hopes for a future which everyone can prosper and every child can grow up free from violence, poverty, and fear. Over the past year, we have made extraordinary strides in the U.S. We’re lifting up forgotten communities, creating exciting new opportunities, and helping every American find their path to the American dream. The dream of a great job, a safe home and a better life for their children.
After years stagnation the nights is once again experiencing strong economic growth. The stock market is smashing one record after another, and has added more than $7 trillion in new wealth since my election. Consumer confidence, business confidence, and manufacturing confidence are the highest that they have been in many decades.
Since my election we’ve created 2.4 million jobs and that number is going up very, very substantially. Small business optimism is at an all-time high. New unemployment claims are near the lowest we’ve seen in almost half a century. African-American unemployment reached the lowest rate ever recorded in the United States and so has unemployment among Hispanic-Americans.
The world is witnessing the resurgence of a strong and prosperous America. I’m here to deliver a simple message. There has never been a better time to hire, to build, to invest and to grow in the united States. America is open for business and we are competitive once again. The American economy is by far the largest in the world and we’ve just enacted the most significant tax cuts and reform in American history. We’ve massively cut taxes for the middle class, and small businesses to let working families keep more of their hard earned money.
We lowered our corporate tax rate from 35 percent all the way down to 21 percent. As a result, millions of workers have received tax cut bonuses from their employers in amounts as large as $3,000. The tax cut bill is expected to raise the average American’s household income by more than $4,000. The world’s largest company, apple, announced it plans to bring $245 billion in overseas profits home to America. Their total investment into the United States economy will be more than $350 billion over the next five years. Now is the perfect time to bring your business, your jobs, and your investments to the United States.
This is especially true because we have undertaken the most extensively regulatory reduction ever conceived. Regulation is stealth taxation. The U.S. Like many other countries unelected bureaucrats, we have, believe me, we have them all over the place, and they have imposed crushing and anti-business and anti-worker regulations on our citizens with no vote, no legislative debate, and no real accountability. In America those days are over. I pledged to eliminate two unnecessary regulations for everyone new regulation. We have succeeded beyond our highest expectations. Instead of two for one, we have cut 22 burdensome regulations for everyone new rule. We are freeing our businesses and workers so they can thrive and flourish as never before. We are creating an environment that attracts capital, invites investment, and rewards production. America is the place to do business, so come to America where you can innovate, create and build.
I believe in America. As president of the United States I will always put America first just like the leaders of other countries should put their country first also. But America first does not mean America alone. When the United States grows, so does the world. American prosperity has created countless jobs all around the globe and the drive for excellence, creativity, and innovation in the U.S. Has led to important discoveries that help people everywhere live more prosperous and far healthier lives.
As the United States pursues domestic reforms to unleash jobs and growth, we are also working to reform the international trading system so that it promotes broadly-shared prosperity and rewards to those who pray – play by the rules. We cannot have free and open trade if some countries exploit the system at the expense of others. We support free trade but it needs to be fair and it needs to be reciprocal because in the end unfair trade undermines us all. The United States will no longer turn a blind eye to unfair economic practices including massive intellectual property theft, industrial subsidies, and pervasive state-led economic planning.
These and other predatory behaviors are distorting the global markets and harming businesses and workers not just in the U.S. But around the globe. Just like we expect the leaders of other countries to protect their interests, as president of the United States, I will always protect the interests of our country, our companies, and our workers. We will enforce our trade laws and restore integrity to our trading system. Only by insisting on fair and reciprocal trade can we create a system that works not just for the U.S., but for all nations.
As I have said, the United States is prepared to negotiate mutually beneficial, bilateral trade agreements with all countries. This will include the countries within TPP, which are very important. We have agreements with several of them already. We would consider negotiating with the rest either individually or perhaps as a group if it is in the interests of all. My administration is also taking swift action in other ways to restore American confidence and independent. We are lifting self-imposed restrictions on energy production to provide affordable power to our citizens and businesses and to promote energy security for our friend all around the world. No country should be held hostage to a single provider of energy. America is roaring back and now is the time to invest in the future of America.
We have dramatically cut taxes it make America competitive. We are eliminating burdensome regulations at a record pace. We are reforming the bureaucracy to make it lean, responsive and accountable and we are insuring our laws are enforced fairly. We have the best colleges and universities in the world and we have the best workers in the world. Energy is an abundant and affordable. There is never been a better time to do business in America. We are also making historic investments in the American military because we cannot have prosperity without security. To make the world safer from rogue regimes, terrorism and revisionist powers, we’re asking our friend and allies to invest in their own defenses and to meet their financial obligations. Our common security requires everyone to contribute their fair share.
My administration is proud to have led historic efforts at the united nations security council and all around the world to unite all civilized nations in our campaign of maximum pressure to de-nuke the Korean peninsula. We continue to call on partners to confront Iran’s support for terrorists and block Iran’s path to a nuclear weapon. We’re also working with allies and partners to destroy jihad it terrorist organizations such as ISIS and very successfully so. The nights is leading a very, very broad coalition to deny terrorists control of their territory and populations, to cut off their funding and to discredit their wicked ideology. I am pleased to the support that the coalition to defeat ISIS has retaken almost 100% of the territory once held by these killers in Iraq and Syria. There is still more fighting and worked to be done. And to consolidate our gains. We are committed to insuring that Afghanistan never again become as safe haven for terrorists who want to commit mass murder to our civilian populations.
I want to thank those nations represented here today that have joined in these crucial efforts. You are not just securing your own citizens but saving lives and restoring hope for millions and millions of people. When it comes to terrorism we will do whatever is necessary to protect our nation. We will defend our citizens and our borders. We are also securing our immigration system as a matter of both national and economic security. America is a cutting-edge economy but our immigration system is stuck in the past.
We must replace our current system of extended family chain migration with a merit-based system of admissions that selects new arrivals based on their ability to contribute to our economy, to support themselves financially, and to strengthen our country.
In rebuilding America we are also fully committed to developing our workforce. We are lifting people from dependence to Independence because we know the single-best anti-poverty program is a very simple and very beautiful paycheck. To be successful it is not enough to invest in our economy.We must invest in our people. When people are forgotten the world becomes fractured. Only by hearing and responding to the voices of the forgotten can we create a bright future that is truly shared by all. The nation’s greatness is more than the sum of its production and a nation’s greatness is the sum of its citizens, the values, pride, love, devotion and character of the people who call that nation home.
From my first international G-7 summit to the g20, to the U.N. General assembly, to APEC, to the world trade organization and today at the world economic forum my administration has not only been present but has driven our message that we are all stronger when free, sovereign nations cooperate towards shared goals and they cooperate toward shared dreams. Represented in this room are shared dreams.
Represented in this room are some of the remarkable citizens from all over the worlds. You are national leaders, business titans, industry giants and many of the brightest mind in many fields. Each of you has the power to change hearts transform lives and shape your country’s destinies. With this power comes an obligation however, a duty of loyalty to the people, workers, customers, who made you who you are.
Together let us resolve it use our power, our resources and our voices, not just for ourselves but for our people, to lift their burdens, to raise their hopes and to empower their dreams. To protect their families, their communities, their histories and their futures. That’s what we’re doing in America, and the results are totally unmistakable. It’s why new businesses and investment are flooding in. It’s why our unemployment rate is the lowest it’s been in so many decades. It’s why America’s future has negative been brighter.
Today, I am inviting all of you to become part of this incredible future we are building together. Thank you to our hosts, thank you to the leaders and innovators in the audience but most importantly, thank you, to all of the hard-working men and women who do their duty each and every day, making this a better world for everyone. Together let us send our love and our gratitude to make them because they really make our countries run. They make our countries great. Thank you and god bless you all. Thank you very much.”
Este primul președinte american care participă la acest marș, ajuns la ediția a 45-a. Este primul președinte american care asumă fiecare declarație făcută cu această ocazie. Este celebrarea vieții, începînd chiar de la concepție. Este un îndemn să privim orice viață, chiar apărută din ceea ce îndeobște se numește ”greșeală”, cu înțelegere, dragoste și sprijin. Există foarte rar greșeli în asemenea situații. Nu poți spune că te-ai îmbătat la o petrecere, s-a întîmplat, ai rămas gravidă și acum obligi alt membru alt societății, medicul, să comită o crimă în numele tău. E simplu, nu mai bei peste măsură. E numai un exemplu. Viața în general e simplă dacă nu o complici inutil și uneori, ca în asemenea situații, criminal.
Există adopție. Nu poți, nu ești în stare să ai grijă de un copil, sînt atît de multe familii care pot să-i ofere tot ce are nevoie. Poți să nu mai știi de el niciodată, el va fi bine și tu nu vei purta povara unei crime, unui suflet căruia nu i-ai permis să trăiască.
În România, avortul a fost declarat legal din primele zile ale anului 1990. Nu pentru că societatea comunistă avea grijă de viață fusese interzis în 1966, ci pentru că societatea aceea voia copii pentru ea. Pentru conducătorii ei, mai precis. Cu cît mai mulți copii crescuți în orfelinate, cu atît mai mulți soldați credincioși partidului-mamă și tată. În nici una din celelalte țări foste comuniste avortul nu a fost interzis. De atunci, din 1990, România a pierdut încă o dată populația acestei țări, prin avort. Cînd ne plîngem de depopulare din diverse motive, poate ar trebui să ne gîndim și la acest aspect.
Cît despre Statele Unite, să ne aducem aminte, cu această ocazie, de candidata democrată și una din ideile susținute de ea, avortul aproape de termen. De termenul de naștere. De crima cu sînge rece. Și să revenim la președintele ales de americani, cel care a vorbit la Marșul pentru viață. Poate înțelegem de ce el a fost alesul în scrutinul de la finele anului 2016.
În finalul articolului, înregistrarea video a discursului.
Donald Trump, tată a cincic copii și președintele Statelor Unite ale Americii:
”Thank you very much, that’s so nice. Sit, please.
We have tens of thousands of people watching this right down the road, tens of thousands. So, I congratulate you, and at least we picked a beautiful day, you can’t get a more beautiful day. I want to thank our Vice President Mike Pence for that wonderful introduction. I also want to thank you and Karen for being true champions for life. Thank you, and thank Karen.
Today I’m honored and really proud to be the first president to stand with you here at the White House to address the 45th March for Life, that’s very very special, 45th March for Life, and this is a truly remarkable group. Today tens of thousands of families, students, and patriots, and really just great citizens gather here in our nations Capitol. You come from many backgrounds, and many places, but you all come for one beautiful cause, to build a society where life is celebrated and protected and cherished.
The March for Life is a movement born out of love: you love your families; you love your neighbors; you love our nation; and you love every child born and unborn, because you believe that every life is sacred, that every child is a precious gift from God.
We know that life is the greatest miracle of all. We see it in the eyes of every new mother who cradles that wonderful, innocent, and glorious-newborn child in her loving arms. I want to thank every person here today and all across our country who works with such big hearts and tireless devotion to make sure that parents have the caring support they need to choose life.
Because of you, tens of thousands of Americans have been born and reached their full God-given potential, because of you. You’re living witnesses of this year’s March for life theme, and that theme is, ‘Love Saves Lives.’
As you all know Roe versus Wade has resulted in some of the most permissive abortion laws anywhere in the world. For example, in the United States, it’s one of only seven countries to allow elective late-term abortions along with China North Korea and others. Right now, in a number of States, the laws allow a baby to be born [sic, aborted] from his or her mother’s womb in the ninth month.
It is wrong. It has to change.
Americans are more and more pro-life. You see that all the time. In fact, only 12% of Americans support abortion on demand at any time.
Under my administration, we will always defend the very first right in the Declaration of Independence, and that is the ‘right to life.’
Tomorrow will mark exactly one year since I took the oath of office. And I will say our country is doing really well. Our economy is perhaps the best it’s ever been. You look at the job numbers, the companies pouring back into our country, look at the stock market at an all-time high, unemployment at a 17-year low, unemployment for African workers at the lowest mark in the history of our country, unemployment for Hispanic at a record-low in history, unemployment for women, think of this, at an 18-year low.
We’re really proud of what we’re doing.
And during my first week in office, I reinstated a policy first put in place by Pres. Ronald Reagan, the Mexico City Policy.
I strongly supported the House of Representatives’ pain-capable bill, which would end painful late-term abortions nationwide. And I call upon the Senate to pass this important law and send it to my desk for signing.
On the National Day of Prayer, I signed an executive order to protect religious liberty. [I’m] very proud of that. Today, I’m announcing that we’ve just issued a new proposal to protect conscience rights and religious freedoms of doctors, nurses, and other medical professions. So important.
I have also just reversed the previous administration’s policy that restricted state efforts to direct Medicaid funding away from abortion facilities that violate the law.
We are protecting the sanctity of life and the family as the foundation of our society. But this movement can only succeed with the heart and the soul and the prayer of the people.
Here with us today is Marianne Donadio from Greensboro North Carolina. Where is Marianne? Hello, come on up here Marianne. Come. Nice to see you, by the way.
Marianne was 17 when she found out that she was pregnant. At first, she felt like she had no place to turn. But when she told her parents they responded with total love, total affection, total support. Great parents? Great? [Trump asked Marianne. She responded in the affirmative] I thought you were going to say that. I had to be careful.
Marianne bravely chose life and soon gave birth to her son. She named him Benedict which means blessing. Marianne was so grateful for her parents love and support that she felt called to serve those who were not as fortunate as her. She joined with others in her community to start a maternity home to care for homeless women who were pregnant. That’s great. They named it ‘Room at the Inn.’ Today, Marianne and her husband Don are the parents of six beautiful children. And her eldest son Benedict and her daughter Maria join us here today. Where are they? Come on over. That’s great.
Over the last 15 years, Room at the Inn has provided housing, childcare, counseling, education, and job-training to more than 400 women. Even more importantly, it has given them hope. It has shown each woman she is not forgotten, that she is not alone, and that she really now has a whole family of people who will help her succeed.
„And most importantly of all, it is the gift of life itself – that is why we March, that is why we pray, and that is why we declare that America’s future will be filled with goodness, peace, joy, dignity, and life for every child of God.”
That hope is the true gift of this incredible movement that brings us together today.
It is the gift of friendship, the gift of mentorship, and the gift of encouragement, love, and support. Those are beautiful words and those are beautiful gifts.
And most importantly of all, it is the gift of life itself – that is why we March, that is why we pray, and that is why we declare that America’s future will be filled with goodness, peace, joy, dignity, and life for every child of God.
Thank you to the March for life, special, special people. And we are with you all the way. May God bless you and may God bless America. Thank you. Thank you.”
Dacă nu ar fi fost proiectul de lege depus de către un grup de pesediști în parlament, lege care să modifice Codul Penal și Codul de Procedură Penală, schimbările de pînă acum la legile justiției rămîneau discutabile. Rămînea ca acea Comisie de la Veneția să verifice schimbările și să-și dea acordul sau nu.
Dar apariția acestui proiect de lege demonstrează, dacă mai era nevoie, că PSD are resurse inepuizabile de tupeu și mizerie umană. Ce prevede proiectul, inițiat de 40 de parlamentari ai partidului de guvernămînt? Printre altele:
Pedeapsa cu închisoarea de pînă la 3 ani să se execute la domiciliu.
Luarea și darea de mită pentru altul nu mai constituie infracțiune.
Traficul de influență pentru altul nu mai este infracțiune. Banii ori alte bunuri primite nu mai pot fi confiscate.
Cumpărarea de influență pentru altul nu mai este infrațiune.
Abuzul în serviciu a cărui pagubă este mai mică de 200 000 de euro nu mai este infracțiune.
Și, mai ales, de ce acum și de ce în gura mare strigă că vor să facă așa ceva? Care este substratul unei asemenea mișcări? Vrea Dragnea să arate lumii întregi că, scăpat de sub control, PSD poate face absolut tot praf, în ochii tuturor, fără ca cineva să opună cea mai mică rezistență? Sau fără ca cineva să opună rezistență pe subiectul acesta, nu legile justiției, în general?
Care este rostul, așadar? Nici măcar din partea ambasadelor străine nu am auzit vreun cuvînt referitor la acest proiect.
Dacă proiectul este conceput pentru reconfirmarea lui Dragnea ca lider al partidului, nu prea are mari sorți să fie considerat așa chiar dacă pesediștii resping proiectul la vot, la îndemnul său. Dragnea încearcă cu disperare să se revalideze șef al PSD, și asta nu ar fi prima încercare. Ultima, asupra căreia revine, este mutarea ambasadei României la Ierusalim, după anunțul făcut de Donald Trump privind recunoașterea orașului drept capitală a statului Israel și mutarea ambasadei SUA.
Dacă luăm în considerație tot ce a făcut Dragnea pînă acum, pe plan extern, este de bănuit, mai degrabă, că în fața partenerilor externi vrea să se valideze ca lider. Și nu în fața oricui, ci chiar în fața celui mai mare, SUA.
Pentru că la inaugurarea președintelui Trump a fost (treceți peste glumele de pe internetul românesc, contează cît o ceapă degerată), 2% pentru bugetul Armatei, pentru anul 2017, a prevăzut, ca urmare președintele Iohannis a fost invitat la Washington (și i se va aduce aminte de asta, nu aveți grijă), iar acum urmează calea deschisă de președintele Trump și dorește mutarea ambasadei României la Ierusalim.
Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al relațiilor externe, numai bine a făcut. Cel mai bine, chiar. Cum mai poate cineva să spună că PSD (cel puțin sub conducerea lui Dragnea) este un partid care ne întoarce spre Rusia, cînd președintele lui urmează cu sfințenie aproape tot ce spune președintele american?! Cum ar mai putea spune cineva că geopolitic orientează România pe un drum rău, din moment ce se află, de la primele semnale, în imediata vecinătate a acțiunilor partenerului cel mare, SUA?!
La fel cum, deviind puțin de la tema principală, întreb cititorii: cu cine țineți pînă la urmă, cu tinerii frumoși și anticorupți, susținători de lgbt-uri, egalități de șanse și influxuri uriașe de islamiști, i.e. cu Europa care renegîndu-și trecutul, își distruge viitorul, ori cu, la limita limitelor suportabilului, cu un partid care urmează calea deschisă de alegerea președintelui Trump, în cel mai important și mai greu partener extern, SUA, cele care tocmai s-au trezit din coșmarul stîngist și redescoperă valorile tradiției și ale capitalismului?
Și pentru că tot vorbim despre Statele Unite, dacă doriți să vedeți prima femeie care va deveni președinta lor, a SUA, priviți-o cu mare atenție pe Nikki Haley. Ambasador al SUA la ONU (Organizația Rușinii Mondiale), născută din imigranți sikh punjabi, măritată cu un ofițer al armatei SUA, prima femeie guvernator amerindian (da, știu, Trump urăște minoritățile, de asta i-a și oferit postul, după ce i l-a oferit pe cel de vicepreședinte, ea a refuzat) din istoria SUA.
Reacția președintelui Trump privind votul din Adunarea Generală ONU privind Ierusalimul:
Carevas’zică: nici una din țările occidental europene, nici măcar Germania, autoarea Holocaustului din cel de-al doilea Război Mondial, nu a votat ceea ce trei președinți anteriori ai SUA promiseseră. Iar al patrulea a și făcut. Nimeni din civiliația europeană nu a simțit că se face o dreptate istorică celui mai vechi popor din lume. De frica palestinienilor, chipurile, nimeni nu a avut curaj să țină partea acestei femei dîrze, în rostirea unui adevăr istoric.
Trump le-a tăiat finanțarea. Cu teroriștii nu se negociază. Și nici cu cei care-i susțin. Nu poți toca banii celor cărora nici măcar nu le recunoști dreptul suveran de a alege ce vor și ce consideră bun pentru țara lor.
Avem un președinte ales din disperare. Din disperarea de a nu cîștiga Ponta. Avem un președinte în care, unii din noi, printre care mă număr, sperau să-și onoreze funcția. Să învețe să facă asta. Să lase tot trecutul deoparte și să fie un președinte. Constituțional, așa cum ni s-a spus de la începutul tăcerilor prezidențiale, că este.
Avem în fruntea statului un om ales greu, cu scandal, cu luptă. Cu stat la coadă – pentru a vota, atenție! – ore în șir, în condiții de iarnă, în marile capitale europene.
Președintele este, înainte de orice, un om. Un om care, dacă ar fi realizat, dacă ar fi conștientizat toate acestea, ar fi încercat măcar să fie președinte. În schimb, cel scos din mînecă pe ultima sută de metri, nu este nimic. Un cetățean al României, luat parcă din rostul lui provincial și pus într-o funcție pe care nu a vrut-o.
Asta ne arată acum mai mult ca oricînd. La 3 ani de la învestirea în funcție, despre Iohannis se poate spune că este marele absent. Poate că nu are vocația politicii, deși a fost în structuri de conducere ale partidelor, deși a fost primar. Ar trebui, acum, în momente de agitație cruntă unei părți a eletoratului, a electoratului său! – să iasă și să vorbească. Nu o face. Un om care, și dacă se cuțitează cei de la putere pînă după sărbători, după care se vor liniști lucrurile, cum cred eu, ar trebuie să iasă și să vorbească. Constituția nu numai că îi permite, dar îi conferă ca atribuții medierea între puterile statului. Care par a o lua razna. Un om care ar trebui să iasă și să spună măcar atît: Oameni buni, încercați să vă bucurați de sărbătoarea Nașterii Domnului, vom aranja cumva totul. Să le spună celor care l-au votat. Dar nu o face.
De partea cealaltă a Atlanticului, un alt om ales președinte, Donal Trump, un om fără activitate politică înainte, scrie istorie. Istoria revenirii la Adevăr. Citiți sau ascultați ulltimul discurs, magnific, cel rostit ieri cu ocazia lansării noii strategii de securitate a Statelor Unite ale Americii.
”I also want to thank all of the dedicated professionals – military, civilian and law enforcement – who devote their lives to serving our nation.
In particular, I want to recognize General Dunford and the members of the Joint Chiefs of Staff.
Thank you. Thank you.
In addition, we are honored to be joined by House Majority Leader Kevin McCarthy, Homeland Security Chairman Mike McCaul and Senate Majority Whip John Cornyn.
Thank you very much. Thank you for being here. Thank you. Thank you.
Let me begin by expressing our deepest sympathies and most heartfelt prayers for the victims of the train derailment in Washington state. We are closely monitoring the situation, and coordinating with local authorities. It is all the more reason why we must start immediately fixing the infrastructure of the United States.
We’re here today to discuss matters of vital importance to us all: America’s security, prosperity and standing in the world. I want to talk about where we’ve been, where we are now and, finally, our strategy for where we are going in the years ahead.
Over the past 11 months, I have traveled tens of thousands of miles to visit 13 countries. I have met with more than 100 world leaders. I have carried America’s message to a grand hall in Saudi Arabia, a great square in Warsaw, to the General Assembly of the United Nations, and to the seat of democracy on the Korean Peninsula. Everywhere I traveled, it was my highest privilege and greatest honor to represent the American people.
Throughout our history, the American people have always been the true source of American greatness. Our people have promoted our culture and promoted our values. Americans have fought and sacrificed on the battlefields all over the world. We have liberated captive nations, transformed former enemies into the best of friends, and lifted entire regions of the planet from poverty to prosperity. Because of our people, America has been among the greatest forces for peace and justice in the history of the world. The American people are generous. You are determined, you are brave, you are strong, and you are wise. When the American people speak, all of us should listen.
And just over one year ago, you spoke loud and you spoke clear. On November 8th, 2016, you voted to make America great again.
You embraced new leadership and very new strategies, and also, a glorious, new hope. That is why we are here today.TRUMP: But to seize the opportunities of the future, we must first understand the failures of the past.
For many years, our citizens watched as Washington politicians presided over one disappointment after another; too many of our leaders – so many – who forgot whose voices they were to respect, and whose interest they were supposed to defend.
Our leaders in Washington negotiated disastrous trade deals that brought massive profits to many foreign nations, but sent thousands of American factories and millions of American jobs to those other countries.
Our leaders engaged in nation-building abroad, while they failed to build up and replenish our nation at home.
They undercut and short-changed our men and women in uniform, with inadequate resources, unstable funding and unclear missions. They failed to insist that our often very wealthy allies pay their fair share for defense, putting a massive and unfair burden on the U.S. taxpayer and our great U.S. military.
They neglected a nuclear menace in North Korea, made a disastrous, weak and incomprehensibly bad deal with Iran, and allowed terrorists such as ISIS to gain control of vast parts of territory all across the Middle East.
They put American energy under lock and key. They imposed punishing regulations and crippling taxes. They surrendered our sovereignty to foreign bureaucrats in far away and distant capitals.
And over the profound objections of the American people, our politicians left our borders wide open. Millions of immigrants entered illegally, millions more were admitted into our country without the proper vetting needed to protect our security and our economy. Leaders in Washington imposed on the country an immigration policy that Americans never voted for, never asked for, and never approved; a policy where the wrong people are allowed into our country and the right people are rejected.
American citizens, as usual, have been left to bear the cost and to pick up the tab.
On top of everything else, our leaders drifted from American principles, they lost sight of America’s destiny, and they lost their belief in American greatness. As a result, our citizens lost something as well. The people lost confidence in their government and eventually even lost confidence in their future.
But last year all of that began to change. The American people rejected the failures of the past.
You rediscovered your voice and reclaimed ownership of this nation and its destiny.
On January 20th, 2017, I stood on the steps of the Capitol to herald the day the people became the rulers of their nation again.
Thank you. Thank you.
Now, less than one year later, I am proud to report that the entire world has heard the news and has already seen the signs. America is coming back and America is coming back strong.
Upon my inauguration, I announced that the United States would return to a simple principle: The first duty of our government is to serve its citizens, many of whom have been forgotten. But they are not forgotten anymore.
With every decision and every action, we are now putting America first. We are rebuilding our nation, our confidence and our standing in the world.
We have moved swiftly to confront our challenges. And we have confronted them head on.
We are once again investing in our defense – almost $700 billion; a record this coming year.
We are demanding extraordinary strength, which will hopefully lead to long and extraordinary peace. We are giving our courageous military men and women the support they need, and so dearly deserve.
We have withdrawn the United States from job-killing deals, such as the Trans-Pacific Partnership and the very expensive and unfair Paris climate accord. And on our trip to Asia last month, I announced that we will no longer tolerate trading abuse.
We have established strict new vetting procedures to keep terrorists out of the United States, and our vetting is getting tougher each month.
To counter Iran and block its path to a nuclear weapon, I sanctioned the Islamic Revolutionary Guard Corps for its support of terrorism, and I declined to certify the Iran deal to Congress.
Following my trip to the Middle East, the Gulf States and other Muslim-majority nations joined together to fight radical Islamist ideology and terrorist financing.
We have dealt ISIS one devastating defeat after another. The coalition to defeat ISIS has now recaptured almost 100 percent of the land once held by these terrorists in Iraq and in Syria. Great job.
Great job.
Really good. Really good. Thank you. Thank you.
We have a great military.
We’re now chasing them wherever they flee. And we will not let them into the United States.
In Afghanistan, our troops are no longer undermined by artificial timelines. And we no longer tell our enemies of our plans. We are beginning to see results on the battlefield.
And we have made clear to Pakistan that while we desire continued partnership, we must see decisive action against terrorist groups operating on their territory. And we make massive payments every year to Pakistan. They have to help.
Our efforts to strengthen the NATO alliance set the stage for significant increases in member contributions with tens of billions of dollars more pouring in, because I would not allow member states to be delinquent in the payment while we guarantee their safety and are willing to fight wars for them.TRUMP: We have made clear that countries that are immensely wealthy should reimburse the United States for the cost of defending them. This is a major departure from the past, but a fair and necessary one: necessary for our country, necessary for our taxpayer, necessary for our own thought process.
Our campaign of maximum pressure on the North Korean regime has resulted in the toughest ever sanctions. We have united our allies in an unprecedented effort to isolate North Korea. However, there is much more work to do.
America and its allies will take all necessary steps to achieve a denuclearization and ensure that this regime cannot threaten the world.
Thank you.
This situation should have been taken care of long before I got into office, when it was much easier to handle. But it will be taken care of. We have no choice.
At home, we’re keeping our promises and liberating the American economy. We have created more than 2 million jobs since the election. Unemployment is at a 17-year low. The stock market is at an all-time high and just a little while ago hit yet another all-time high; the 85th time since my election.
We have cut 22 regulations for every one new regulation, the most in the history of our country. We have unlocked America’s vast energy resources as the whirls (sic) watches. And the world is indeed watching.
We are days away from passing historic tax cuts for American families and businesses. It will be the biggest tax cut and tax reform in the history of our country.
Thank you. Thank you. Thank you.
And we are seeing the response we fully expected. Economic growth has topped 3 percent for two quarters in a row. GDP growth, which is way ahead of schedule under my administration, will be one of America’s truly greatest weapons. Optimism has surged. Confidence has returned.
With this new confidence, we are also bringing back clarity to our thinking. We are reasserting these fundamental truths.
A nation without borders is not a nation.
A nation that does not protect prosperity at home cannot protect its interests abroad. A nation that is not prepared to win a war is a nation not capable of preventing a war. A nation that is not proud of its history cannot be confident in its future. And a nation that is not certain of its values cannot summon the will to defend them.
Today, grounded in these truths, we are presenting to the world our new national security strategy.
Based on my direction, this document has been in development for over a year. It has the endorsement of my entire Cabinet.
Our new strategy is based on a principle, realism (ph), guided by our vital, national interests and rooted in our timeless values.
This strategy recognizes that, whether we like it or not, we are engaged in a new era of competition.
We accept that vigorous military, economic and political contests are now playing out all around the world. We face rogue regimes that threaten the United States and our allies. We face terrorist organizations, transnational criminal networks and others who spread violence and evil around the globe.
We also face rival powers, Russia and China, that seek to challenge American influence, values and wealth. We will attempt to build a great partnership with those and other countries, but in a manner that always protects our national interest.
As an example, yesterday I received a call from President Putin of Russia thanking our country for the intelligence that our CIA was able to provide them concerning a major terrorist attack planned in St. Petersburg, where many people, perhaps in the thousands, could have been killed.
They were able to apprehend these terrorists before the event with no loss of life. And that’s a great thing, and the way it’s supposed to work. That is the way it’s supposed to work.
But while we seek such opportunities of cooperation, we will stand up for ourselves and we will stand up for our country like we have never stood up before.”
Am înregistrat acest podcast miercuri, 13 decembrie. Într-o oră și jumătate, am vorbit despre tentativa de lovitură de stat din parlament, dată de PSD-ALDE-UDMR, recunoașterea Ierusalimului drept capitala statului Israel de către președintele Trump, moartea fostului rege Mihai I și multe altele.
Despre ultimul subiect pomenit mai sus vreau să spun următoarele.
Imensa coadă la Palatul Regal este o premieră pentru România. Nu se dă nimic, nu se dă nici măcar speranță, ca la moaște.
Nu se dă, se dăruiește. Respect, omagii, păreri de rău.
Nu știm dacă oamenii aceia care stau ore în șir pentru cîteva minute în fața catafalcului au votat. Nu știm și nici nu vom ști vreodată cu cine au votat.
Dar să nu mai aud, de acum încolo, că vă exacerbați superioritatea considerînd poporul ăsta prost și lipsit de bun simț. Este o lecție de pioșenie și de morală ce se întîmplă acum. Însușiți-vi-o!
Avem trei evenimente în această perioadă, din care acum voi trata numai două. Cele trei sînt: legile justiției, recunoașterea de către președintele SUA, Donald Trump, a Ierusalimului drept capitală a statului Israel și moartea fostului rege Mihai I.
Nu am pregătirea de specialitate necesară pentru a discuta toate amendamentele propuse de PSD, dar nici nu sînt în situația descrisă de Pierre Manent: ”Oamenii își manifestă cu atît mai aprig voința cu cît nu știu ce vor.” (via Teodor Baconschi). Și cred că, în marea, copleșitoarea majoritate, cei care protestează acum nu știu ce vor.
Să afli că ”România moare”, cînd în magazine de orice fel abia mai ai loc, și e abia început de decembrie, să afli că oamenii ies și pentru tine la demonstrații, cînd nu ai solicitat așa ceva (cu alte cuvinte asta este elita țării, cei care își dau seama ce se întîmplă (adică s-au și erijat în înțelepții nației, tu ești prost, îmbuibat, te gîndești numai la mîncare și melodii populare), să fii martorul unui spectacol ca cel din parlament, între deputata Chichirău și senatorul Nicolae, unde nu este nici o diferență între cei doi, și nici unul nu are ce căuta în Parlamentul României, este de-a dreptul halucinant. Ascultați:
Poate vitejia infantilă a doamnei Chichirău, de a a-l provoca (deloc greu, altfel) pe Șerban Nicolae, poate cocoțatul pe diverse obiecte de pe balconul Casei Poporului și semnalizarea luminoasă către protestatari să fi făcut ca USR să-și recupereze procentele pierdute. (Asta a fost și intenția, din cîte se pare.)
O mare parte din #rezistenți nu cred că se mai recuperează vreodată. Noroc cu lumea normală care nu are sau nu dă atîta importanță Facebook.
În privința legillor justiției, tot ce interesează omul de rînd sînt următoarele:
să fie în acord cu Constituția
să fie în acord cu prevederile Comisiei de la Veneția
să fie fundamentate pe principiile dreptului european.
Restul sînt detalii pe care numai cei cu studii de specialitate și interesați strict în menținerea unui stat de drept în România le pot înțelege. Orice cățărare pe valul nemulțumirii publice la adresa PSD scade șansele obținerii dezideratului propus.
Știu, pesediștii sînt răi. Sînr răul suprem pentru mulți dintre noi. Dar nu pentru legile justiției, în primul rînd, ci pentru maniera colectivistă în care înțelege să guverneze un partid socialist, pentru bîlbele incredibile, pentru delăsarea, incultura și nesimțirea față de adevăratele probleme care dor: sănătate (sînt copii lipsiți de insulină care vor să se sinucidă!), învățămînt, taxe, impozite, cultură, agricultură. Undeva, la sfîrșitul listei, se află, pentru marea majoritate a oamenilor, și justiția. Dar cum conștientizarea faptului că furtul din avutul public, corupția, îi afectează direct, prin lipsuri în alte domenii esențiale vieții, nu participă la mișcarea anti-justiție.
Încă o dată, pentru mine, cea mai eficientă luptă cu corupția o reprezintă statul minimal. Numai dacă nu vor mai avea de unde să fure, nu o vor mai face. Altfel, orice om este, într-o mai mare sau mai mică măsură, coruptibil. Ce îl oprește din fapte reprobabile sînt numai principiile în care a fost crescut și înțelege să trăiască.
Culmea este că românul este ocupat cu sărbătorile și cu proteste exact în momente fabuloase ale istoriei. Cel de acum, da. Germania și Coreea de Nord se află pe aceeași poziție, antiamericană, în problema recunoașterii de către președintele american Donald Trump a Ierusalimului drept capitală a statului Israel.
Mai este nevoie să spui ceva cînd lumea știută drept civilizată se asociază cu cei mai siniștri comuniști rămași pe planetă?!
Da, mai este. Și trebuie spus permanent Adevărul. Care nu e relativ, cum vor să ne inducă leprele leftiste, ci este unul singur. Cînd spui că președintele american, care și-a ținut, culmea, promisiunea făcută în campanie, este Hitler și te unești cu cei mai mari criminali existenți ai planetei pentru răstălmăcirea adevărului, este crimă împotriva oamenilor de bun simț, le ucizi și bruma de discernămînt pe care o mai au unii. Cînd predecesorii actualului președinte recunocuseră și ei același lucru, dar nu făcuseră nimic în sensul acesta, și cînd unul înțelege să-și respecte promisiunile, acela este pus la zid.
Pentru că, dragii mei, asta înseamnă politica pentru mai marii lumii acum. Să promiți una și să faci exact pe dos. Sau, în cel mai fericit caz, să uiți că ai promis. Să te prefaci că ai uitat.
Cu o generație de lideri care NU au fost aleși la ei în țară, dar ajung la Bruxellles în poziții din care să dicteze celor aleși în țările lor, inclusiv procesul electoral european nu poate naște decît o contraselecție uriașă, și este cauza acestor minuni care apar la fiecare pas.
Așa s-a ajuns ca Cehia, Polonia și Ungaria să fie trimise în judecată la Curtea de Justiție a UE pentru refuzul de a primi imigranți. Așa s-a ajuns ca Donald Trump, omul care recunoaște adevărul istoric, și nimic mai mult, să fie connsiderat un Hitler al zilelor noastre, așa s-a ajuns la relativizarea adevărului, și așa se va ajunge la visul tuturor demenților planetei, comunismul global.
Timp în care noi ne luptăm cu o gașcă de inculți, hoți și profitori. Cruntă soartă.
Astăzi, joi, 16 noiembrie 2017, toată lumea așa zis bună, justițiară și one sided spune că s-ar putea petrece o nenorocire. Concret, CCR ar putea declara conflict de natură constituțională între două puteri ale statului român, cea judiciară (DNA) și cea executivă (guvern). În urma acestei hotărîri, dacă se întîmplă, DNA nu și-ar mai putea desfășura activitatea în cazul Belina, adică dosarul s-ar închide în acest moment.
Și dacă am înțeles cum e cu amestecul politic în justiție, acum mă interesează cînd vorbim și despre amestecul justiției în politic.
Știu, justiția, adică DNA, care nici măcar nu este decident în materie legală, nu se poate amesteca în decizia politică. Anchetarea lui Ludovic Orban exact atunci cînd avea 30% în sondaje pentru PMB, cu declararea nevinovăției în primă instanță, a fost doar o coincidență, în urma căreia ne-am ales la primărie cu catastrofa de acum. Mai știu și că nici un om nu e sfînt, de unde fiecare om greșește.
Acestea fiind spuse și cu precizarea că tot ce mă interesează nu este să fiu avocatul diavolului, ci să avem un stat de drept funcțional, pun unei persoane de specialitate, cu studii juridice, următoarele întrebări prezentate în statusul de Facebook următor, în comentarii.
Să încercăm măcar să ieșim din logica găștilor, adică ai noștri sînt buni și frumoși pentru că sînt ai noștri, ai lor sînt și urîți, și răi, pentru că sînt ai lor.
Foarte important: eu știu că legile trebuie să fie simple și clare, adică și un om cu patru clase să priceapă ce se întîmplă. Sînt așa legile noastre sau nu? Eu spun, avînd în vedere discuția de mai sus și nu numai, că nu. Alte păreri?
Pentru cine nu are cont Facebook, voi copy/păstui în comentarii discuția.
Grupul Infracțional Organizat pe lîngă Dragnea naște reacții tragi-comice și analize și mai și. În timp ce președintele Iohannis a declarat, luni, că vrea stabilitate – ce altceva?! – el declarînd de acum ceva vreme că este mulțumit de guvernul Tudose, și fragilizînd astfel moțiunea de cenzură pe care PNL, cu susținere USR și cu Ponta, vrea să o depună, vizita secretarului de stat american, Rex Tillerson, pentru o noapte – dormită, posibil, după atîta drum în avion, completez eu – capătă valențe nebănuite în mintea analiștilor de meserie și de bancă din fața blocului. Iar ca tot peisajul politic românesc să aducă a spital de nebuni cu pacienți lăsați acasă pe semnătură, se găsește cineva care vede și cauza tuturor relelor actuale: Băsescu și Udrea.
Lipsa unui om politic puternic, impresia – și nu numai – că USL trăiește bine mersi și a ocupat toate instituțiile statului, trebuia, într-un final, să ducă și la așa ceva. Căci la ce mai e bună anticorupția dacă pe Băsescu nu are cu ce să-l agațe, iar Udrea e deja pe mîna judecătorilor, adică într-o situație destul de imprevizibilă?!
O presă obsedată de propriile-i fantasme era clar că ratează cel mai important eveniment al serii trecute, speech-ul președintelui american Donald Trump, în care acesta a rostit, pe lîngă altele, și ”to protect and to promote western civilisation”. Dar ce noroc, nu-i scapă gura de apă băută de președintele american! Azi dimineață, la primele ore ale dimineții, numai despre asta se vorbea în presa stîngistă de pretutindeni. Dacă mai poate fi numită presă cuibul mondial de bîrfe și cancanuri.
