Dacă vă plac personalizările…
Acces la finanţarea din bugetul de stat, donaţii şi sponsorizări:
SISTEMUL TRAIAN: Furnizorii de servicii medicale din cadrul sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă pot achiziţiona echipamente, autospeciale şi alte mijloace de intervenţie directă, în sistem leasing sau contractând credite având ca sursa de finanţare veniturile proprii şi/sau bugetul de stat, precum şi alte surse prevăzute de lege, inclusiv donaţii şi sponsorizări. Finanţarea structurilor şi serviciilor medicale din cadrul sistemului naţional integrat de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, inclusiv a UPU şi CPU din spitalele omologate de către Ministerul Sănătăţii se face de la bugetul de stat, bugetul autorităţilor locale şi din alte surse în condiţiile legii; criteriile şi procedura de omologare sunt stabilite prin ordin al Ministrului Sănătăţii. Exemple de state care folosesc sistemul public-privat (referire la asistenţa de urgenţă în toate cazurile, nu numai în cele minore sau transport): Olanda, Canada, Austria (organizaţii non-profit), Germania, Italia, Noua Zeelandă (organizaţii non profit), Norvegia, Polonia, Spania, Marea Britanie, Statele Unite.
SISTEMUL RAED: Serviciile medicale publice de urgenţă pot achiziţiona echipamente, autospeciale şi alte mijloace de intervenţie direct, în sistem leasing sau contractând credite avand ca sursă de finanţare veniturile proprii şi/sau bugetul de stat, precum şi alte surse prevăzute de lege, inclusiv donaţii şi sponsorizări. Finanţarea acordarii asistenţei medicale publice de urgenţă se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii Publice şi bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul autorităţilor publice locale, precum şi din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donaţii şi sponsorizări. Exemple de state care folosesc doar sistemul public: Franţa (au sistem de co-plată însă şi un mix de asigurări de stat şi private), Israel (un caz special, sistem cvasimilitarizat care pe timp de război e parte a IDF, armata israeliană).
Cu alte cuvinte, dacă în sistemul RAED acces la finanţarea din bugetul de stat, donaţii şi sponsorizări aveau doar sistemele publice de urgenţă, în sistemul TRAIAN acces la finanţarea din bugetul de stat, donaţii şi sponsorizări au toţi furnizorii de servicii medicale din cadrul sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă. După noua lege, se încheie monopolul statului la finanţarea nu numai din bugetul de stat ci şi din donaţii şi sponsorizări. Deasemenea, în noul sistem se introduc şi bugetele autorităţilor locale ca sursă de finanţare.
La răspîndirea celor două sisteme pe cuprinsul globului şi al ţărilor civilizate sistemul TRAIAN îl bate pe sistemul RAED cu 11 la 2. Poate chiar cu 11 la 1, avînd în vedere situaţia specială a Israelului.
Modificări privind asistenţa medicală de urgenţă
SISTEMUL TRAIAN: privaţii au acces la finanţare din asigurările de stat şi li se permite să intre şi în domeniul intervenţiilor de urgenţă. Asta nu înseamnă că vor intra automat. Dar au dreptul să ceară omologarea. Operatorul privat e plătit din banii pe care tu îi plăteşti deja la stat, nu mai trebuie să mai scoţi alţi bani din buzunar (decît dacă vrei o măslină şi-un Martini pe drum pînă la spital sau o asistentă îmbrăcată sumar în alb). Statul te obligă să plăteşti asigurări de sănătate. Dacă vrei să apelezi şi la alte servicii decît cele ale statului nu trebuie să plăteşti în plus pentru acestea, căci sînt deja acoperite de asigurarea pe care o plăteşti statului.
SISTEMUL RAED: privaţii au acces doar la sistemul privat de asigurări sau la plata directă şi doar pentru intervenţii minore şi transport. Pot acorda aceste servicii doar celor cu care semnează contracte direct sau prin intermediul asiguratorului sau la soliticitarea directă a beneficiarului. Dacă vrei să apelezi la un operator privat de asistenţă medicală de urgenţă trebuie să plăteşti în plus faţă de ce plăteşti de obicei statului prin asigurarea obligatorie de sănătate. Privaţii se bazează doar pe asigurările suplimentare. Statul e norma, privatul e măslina. Statul te obligă să plăteşti asigurări de sănătate. Dacă vrei să apelezi şi la alte servicii decît cele ale statului trebuie să plăteşti în plus pentru acestea, care nu sînt acoperite de asigurarea pe care o plăteşti statului.
Cam asta e concurenţa dintre stat şi privat în educaţie şi sănătate. Un sistem este subvenţionat de toată lumea, inclusiv de clienţii celuilalt sistem. Care plătesc de două ori. Vrei să urmezi cursurile unui liceu particular sau unei facultăţi particulare? Plăteşti de două ori. O dată statului, o dată entităţii private care îţi acordă efectiv serviciului.
Ni se spune că noul sistem încurajează, din cauza corupţilor din sistemul de stat, sifonarea banilor publici. Decizia, în ambele cazuri, şi în Sistemul RAED, şi în sistemul TRAIAN, rămîne la corupţi, adică la reprezentanţii statului. Adversarii noii legi doresc însă ca întreg sistemul să rămînă în mîna reprezentanţilor statului, adică al corupţilor. În actualul sistem, susţinut de Arafat şi suporterii săi, reprezentanţii statului sînt oneşti şi competenţi, în noul sistem, dezavuat de Arafat şi suporterii săi, aceiaşi reprezentanţi ai statului se dau de trei ori peste cap şi se transformă în corupţi şi incompetenţi. Cînd reprezentanţii statului se ocupă de o parte a sistemului sînt corupţi, cînd se ocupă de întreg sistemul sînt oneşti.
Care e soluţia, în viziunea lui Arafat şi a suporterilor săi, atunci cînd un corupt incompetent se ocupă de o parte din sistem? Să-l laşi să se ocupe de tot sistemul. Nu ştie doar să înoate sau să meargă cu bicicleta sau să alerge dar dacă îl băgăm în echipa olimpică de triatlon are şanse la o medalie. Fiindcă el e genial cînd înoată şi aleargă şi merge cu bicicleta dar e jalnic cînd înoată sau aleargă sau merge cu bicicleta.
De ce am avea încredere cînd statul ne foloseşte banii din impozite, contribuţii, donaţii şi sponsorizări şi nu am avea încredere cînd statul ne foloseşte banii din impozite, contribuţii, donaţii şi sponsorizări? Fiindcă, trebuie s-o spunem, cel care dispune şi decide, în ambele sisteme, TRAIAN şi RAED, e statul (cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care în sistemul TRAIAN se liberalizează – îi putem direcţiona şi către privaţi acum, nu numai către stat). De ce acelaşi stat, cu aceiaşi reprezentanţi ar fi onest şi competent într-un caz şi corupt şi incompetent în celălalt?
Creşte furtul? Dacă bugetul acordat sistemului de asistenţă medicală de urgenţă rămîne acelaşi cum poate creşte furtul? Veţi spune: Bine, dar Arafat nu-i hoţ. Azi nu se fură nimic. Şi de ce am porni de la premisa că operatorii privaţi ar fi hoţi? E o lege a firi, o lege socială, o lege economică care spune că privaţii sînt hoţi by default şi reprezentanţii statului nu? Pe de altă parte, legea sănătăţii nu se referă la persoane (e una dintre principiile care o guvernează). E vorba despre reforma sistemului de sănătate în general. Arafat azi e, mîine nu e. Sistemul de sănătate va rămîne şi după ce Arafat va fi la pensie sau oale şi ulcele.
Posibile efecte ale deschiderii pieţei asistenţei medicale de urgenţă şi pentru privaţi: mai multe entităţi care să atragă finanţare (din donaţii, sponsorizări, de la bugetele autorităţilor locale), mai mulţi bani în sistem, mai multe ambulanţe, mai multe echipaje, concurenţă mai mare în angajarea personalului, salarizarea se face de către privaţi, la negociere, nu la grilă, ca la stat (la stat salarizarea nu se face pe negociere, ci pe grilă). Pe de altă parte, aşa cum scrie în lege, s-a deschis şi piaţa asigurătorilor privaţi. Astfel, sursa finanţărilor nu mai este doar statul.
Cei care astăzi se opun reformei sistemului de asistenţă medicală de urgenţă nu cer eliminarea pensiilor private obligatorii (pilonul II parcă-i zice) şi revenirea la sistemul integral de stat, cum era pînă în 2007? La urma urmei, ca şi în noul sistem de asistenţă medicală de urgenţă preconizat de proiectul de lege supus „dezbaterii” zilele astea, statul e cel care reglementează, care omologhează, care decide cine intră şi cine nu pe piaţa asigurărilor de pensii obligatorii, cine are acces sau nu la banii salariaţilor. După cum ştiţi, toţi salariaţii care aveau sub 35 de ani în 2007 au fost obligaţi să aleagă un asigurator dintr-o listă de asiguratori decisă de stat. Nu orice asigurator are acces la banii de pensie ai salariaţilor, ci doar anumiţi asiguratori, decişi de stat.
Ce aduce nou prezenţa mai multor entităţi în sistemul de asistenţă medicală de urgenţă? Mai multe entităţi înseamnă mai multe oportunităţi de finanţare din donaţii şi sponsorizări, nu numai din bugetul de stat sau bugetele autorităţilor locale, mai multe investiţii (să nu uităm că bugetul de stat, donaţiile şi sponsorizările nu sînt singurele surse de venit ale operatorilor privaţi – mai e şi coplata, şi asigurările private). Astfel, cresc investiţiile în tehnică şi salariile celor care lucrează în sistem.
Şi n-ar strica să ne gîndim şi la păstrarea obligativităţii asigurării medicale dar transferarea asigurărilor de la stat la privat, aşa cum se întîmplă cu asigurările de pensii. Şi legea s-a gîndit şi chiar asta face.
Ce se va schimba pentru simplul cetăţean care are nevoie de serviciile de urgenţă medicală? În continuare la aceasta vor avea acces toţi cetăţenii români, asiguraţi sau neasiguraţi, plătitori sau nu de impozite, fără discriminare. Numai că pe ambulanţa care va veni la locul accidentului, fie el vascular sau de maşină, va scrie nu numai Salvarea sau SMURD ci şi BGS sau Puls.
Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România
Legea actuală (capitolul privind asistenţa medicală de urgenţă)
