Vioricaaaaaaa!!!

Frumos tare după europarlamentare

Cum trece timpul. Ehei, unde erai tu, Adrieane, în decembrie 2009? Cînd îl apelai, cu apelativul “Viorică”, pe Hrebenciuc, să nu se mai zbată, că Geoană pierduse, conform faimoasei numărători paralele a PDL. Ce om, Hrebe. Şi unde eşti tu acuma, Adrieane? La HotNews. Că aşa au scris: “Adriean Videanu pentru HotNews.ro”. Bravo ţie, ai ajuns ca un fel de corespondent, nu alta. Tot cu faimoasa numărătoare paralelă. Era şi timpul. Păcat că nu mai contează. Na, sondajele la ieşirea de la urne comandate de Ponta au umflat scorurile PSD cu patru pînă la şase procente. Ceea ce n-aveau voie, că marja de eroare la exit-poll e în jur de unu la sută. Şi ce voiai să facă? Să nu le umfle? Oricum e degeaba.

N-ai văzut la B1? L-au sunat pe Mihai Răzvan Ungureanu şi omul a acceptat să intre în direct. De aceea, logic, l-au făcut praf, terci, moloz. Nenorocitule, eşti ultimul om. Păi cu tine candidat vrei să-l bată “Dreapta” pe Ponta? Dom’ MRU! Zici că eşti om cinstit, că te zbaţi să faci un partid curat, că Forţa Civică nu s-a băgat la şmenozeli, nu primeşte bani sifonaţi din bugetul statului, nu are maşină de aspirat voturi? Hai sictir. Mori, vierme! Numai Orcan s-a enervat şi i-a luat apărarea, gen alo, omul e anti-Ponta şi voi îl linşaţi? Normal că da. Lasă, unde linşează B1, creşte.

Adică îţi dai seama? Nu la Antena 3, nu la Ghiţă TV. La B1. Îţi imaginezi, pe vremea cînd PDL era pe val cu Băselul, să fi intrat vreun pesedist în direct la Antena 3 sau la Realitatea şi să-l linşeze ăia? În loc să-l promoveze ca la balamuc, că doar era dezastru, era jale, trebuia dărîmat dictatorul, cu tot cu slugi. Nu, pe bune, acum chiar serios: dacă, să zicem, ai avea pe buletinul de vot MRU şi Ponta, cu cine ai vota? Zi zău că nu ştii. Nu tu, Adrieane, cititorul hip. Atunci, altfel: cu cine ar fi mai bine să votezi? Cu MRU sau cu Ponta? Zi zău că tot nu ştii. Încă un pic, Adrieane, stai pe fir.

Atunci, şi mai altfel. Cum e mai bine: să votezi, sau să nu votezi şi să-i înjuri pe toţi, în morţii lor? Dar mai ales pe vreunul anti-Ponta, că nu seamănă cu candidatul ideal pe care tu l-ai avea în cap, dar nu ştii să spui nici cum ar trebui să arate, nici ce-ar trebui să zică, darămite ce-ar trebui să facă Idealul. Chiar şi aşa, ce ai tu în cap e clar că nu seamănă cu nimic de pe piaţă. Nu-ţi rămîne decît să-i desfiinţezi pe toţi, în timp ce te jeluieşti că n-are cine să-l bată pe Ponta. Gata, Adrieane, am terminat, reluăm.

Cum îţi ziceam, e degeaba. Ai constatat încă odată: fără televiziune, nu faci nimic. Vezi, de pildă, alesul Diaconu, declarat singurul independent adevărat, fiindcă nu l-a sprijinit nimeni. Decît Antena 3 şi Ponta. Ha, ha. Diaconu Preşedinte! Acest Ronald Reagan, cum ar veni. Frumos rău, trebuie să recunoşti. Ce să-ţi fac, dacă nu v-aţi tras şi voi nişte televiziuni? Uite, Victor are trei. Cu TVR, corect. Ai observat noua lor garnitură de mega-analişti: aia veche, luată de dincolo. Sigur, ai dreptate, ei nu fac jurnalism, ci altceva. Dar uite ce n-aţi înţeles: era suficient dacă ai voştri ştiau să facă doar jurnalism, fără altceva.

Să spună adevărul, nu să bată cîmpii. Bun, unii dintre voi ar fi intrat la puşcărie, pe bază de adevăr, dar oricum vor intra, deci nu era mai bine să cîştigaţi timp? Da, da, e o glumă. Altceva, ce să fie? Doar ai văzut ce-a păţit MRU la B1. Dacă nici la B1, atunci unde să se ducă? Fix acolo, exact. Restul prezidenţiabililor vor da şi ei năvală, să fie făcuţi terci exact la fel, strict jurnalistic, nu? Iar unificarea “Dreptei” se va realiza strict virtual, pe Facebook. Ca n-o crezi nici tu pe aia că PNL+PDL ar fi, gen, “Dreapta Unită”. Unită în stînga, da.

Evident, n-ai cum să crezi nici şlagărul ăla, că orice candidat comun al “Dreptei” îl bate pe Ponta, chiar şi o maimuţă, doar s-o stabilească odată. Ştii bine că o maimuţă e votată numai de maimuţe. Iar Ponta are şi bizonii, berbecii, pupezele, bufniţele, caprele, că “oamenii”, gata, au altă treaba, în superioritatea lor. Cum să-i urneşti la vot cu un candidat superior, din moment ce orice candidat e declarat inferior tocmai de cei autodeclaraţi de partea binelui, a jurnalismului adevărat, obiectiv? Obiectiv praf, altul la rînd! Aşa că, Adrieane, ce folos cu faimoasa ta numărătoare paralelă? Sau ce, aveţi candidatul superior, dar încă nu-l scoateţi, ca să-l torturaţi psihologic pe Ponta, cu aşteptarea? Iar Superiorul, cînd îl scoateţi, rupe electoratul pe toate canalele “Dreptei”? Alea multe. E în regulă, atunci. Vezi, totuşi, că Viorică a crescut nişte tineri de nădejde. Bun, fac numai rău, dar îl fac bine de tot. Cînd îl mai apelezi, nu uita să-l iei iar la mişto. Poate rîde.

Orice pret platit este justificat

„În prezent au loc discuţii cu Comisia Europeană în ce priveşte crearea unui Observator al Preţurilor. Sistemul ar urma să asigure o transparenţă pe filiera produselor, de la preţul cu care produsul pleacă din fermă, până la cel cu care produsul ajunge în magazin sau în piaţă. Este o propunere a noastră. Dacă va fi acceptată, sistemul ar trebui să funcţioneze în întreaga Uniune Europeană, nu doar în România. Odată cu implementarea acestui Observator, va exista o jenă din partea celor care acum măresc nejustificat preţurile”, au declarat pentru Gândul surse guvernamentale, care au ţinut să sublinieze că deocamdată nu este vorba de un proiect conturat, ci doar la nivel de discuţii.

….

„ANPC va monitoriza preţurile în 1.400 de puncte din ţară şi acolo unde va observa derapaje majore va interveni”, preciza Videanu la acea vreme. Potrivit acestuia, în Grecia acest sistem a dus la scăderea cu 7% a preţurilor în decurs de trei luni.

SURSA

Nu e o știre din Coreea de Nord sau Cuba. E din Europa, România.

Ce înseamnă prețuri nejustificat de mari? Ce înseamnă, în viziunea lui Videanu, derapaje?

Orice preț este justificat atîta timp cît este plătit. Doar piața decide dacă un preț este nejustificat de mare. Dacă un produs este pus în vînzare la un preț pe care cumpărătorii nu sînt dispuși să-l plătească, va rămîne nevîndut iar vînzătorul va pierde banii investiți în respectivul produs. Orice preț plătit este justificat. Justificarea vine din cerere.

În iulie 1957 Elvis își cumpără o cămașă de la un mic magazinaș din Memphis. Dă pe ea șapte dolari. În 2013, un văr de-al unui nepot de-al lui Elvis găsește cămașa. Se stabilește că este chiar cămașa marelui Elvis. Omul se decide să o vîndă. Dacă e să ne luăm după guvernul României, Comisia Europeană și Adriean Videanu, prețul cămășii e de șapte dolari plus inflația din perioada 1957-2013 plus costurile de întreținere a cămășii în toată perioada aceasta, minus uzura. Astfel, prețul cămășii incluzînd inflația e de 58 de dolari. Cămașa e în stare bună, iar costurile de întreținere se stabilește că au fost de 50 de dolari. Astfel, conform Guvernului României, Comisiei Europene și lui Adriean Videanu, prețul justificat al cămășii lui Elvis e de 108 dolari. Orice preț peste 108 dolari este considerat nejustificat de mare.

Dar vărul de-al doilea al nepotului lui Elvis e american, nu european, nu român, nu teleormănean din Videle. Așa că pune cămașa la vînzare cu 100 de mii de dolari. Nu găsește cumpărător. Se pare că nu numai Videanu și Guvernul României consideră un asemenea preț nejustificat de mare, ci și cumpărătorii. Care nu cumpără cămașa. Al lui Presley din Memphis își ia seama și scade prețul la 75 de mii de dolari. Cumpărătorii consideră și acest preț nejustificat de mare și zic pas. Vînzătorul scade apoi la 50 de mii de dolari. Un preț nejustificat de mare în viziunea lui Videanu, a Guvernului României și a Comisiei Europene. Nu și a cumpărătorilor, însă. Apar doi cumpărători care licitează pentru cămașa lui Elvis. Într-un final vărul de-al doilea reușește s-o vîndă cu 62 de mii de dolari, orice preț peste acesta fiind considerat nejustificat de mare de către cumpărătorul care a pierdut licitația (nu știm care preț e considerat nejustificat de mare de către cumpărătorul care a cîștigat licitația – știm că 75 de mii e prea mult, însă poate că dacă licitația ar fi continuat omul ar fi fost dispus să dea 67 de mii sau chiar 70 de mii, dar aceasta depinde nu numai de disponibilitatea lui de a cumpăra cămașa, ci și de disponibilitatea celorlalți cumpărători de pe piață).

Și uite așa, vărul de-al doilea al unui nepot de-al lui Elvis cîștigă 62 de mii de dolari, deși, potrivit lui Videanu, Guvernului României și Comisiei Europene acest preț este nejustificat de mare (de parcă ar plăti ei), ba chiar este un derapaj. Dacă ar trăi în România lui Videanu și Ponta poate că i-ar fi confiscată cămașa și averea nesimțită obținută, fără muncă, din vînzarea cămășii. Videanu și Ponta ar face un sit web unde ar scrie ”Această cămașă a fost cumpărată în iulie 1957 cu șapte dolari. Azi, cu inflație și investițiile făcute de cel ce vrea s-o vîndă, ea valorează 108 dolari iar orice preț mai mare este considerat nejustificat și va duce la confiscarea cămășii, arestarea vînzătorului și confiscarea averii acestuia prin taxare.” Fiind american, vărul de-al doilea vinde cămașa, dă mîna cu cumpărătorul, fac poze și pleacă amîndoi pe la casele lor țopăind de fericire: vărul de-al doilea că s-a îmbogățit cu 62 de mii dolari cu care își va lua mașină și va pleca în vacanță, iar cumpărătorul că poate adăuga cămașa lui Elvis la colecția lui personală de obiecte care au aparținut unor rockeri celebri, colecție care mai conține fesul lui Jimmy Page, scrumiera lui Jim Morrison și chiloții lui Hendrix.

Dacă produc brichete și le vînd cu profit de 5000% prețul lor este justificat atîta timp cît cineva îl plătește. Da, sînt genial și știu să fac brichete pentru care lumea se calcă în picioare la coadă ca să le cumpere. Cum se justifică diferența de la 2 lei, cît mă costă să fac o brichetă, la 100 de lei, cu cît o vînd? E, aia e genialitatea mea. Genialitatea de a face brichete după care lumea e înnebunită să le aibă. Atît costă ea. Cît costă niște vopsele, un set de pensule, două sticluțe de ulei de in, un șevalet, o ramă și o pînză? 30 de milioane de euro? N-aș zice.

Orice preț este justificat de raportul cerere-ofertă.

Putem vorbi de prețuri nejustificat de mari doar în cazuri de monopol al statului. Dar statul nu are nevoie să vîndă la prețuri nejustificat de mari, pentru asta există taxele și inflația. De ce să vinzi cînd poți să furi sub amenințarea bîtei?

PS. Nici nu e de mirare că în România se art rembranzii în sobă. După Videanu și Guvernul României, oricum nu valorează mare lucru.

Liberali, populari sau tehnocrati de prada?

Dincolo de discuţiile şi certurile interne, dincolo de nume şi siglă, de comisii şi numărul de vicepreşedinţi,  de etichete clamate cu emfază sau dispreţuite cu superioritate, dincolo de puritani şi deviaţionişti, dincolo de creştin democraţi, ortodoxist-populari, tehnocraţi de pradă, ţărănişti reşapaţi sau liberali mai mult sau mai puţin clasici, PD-L îşi va arăta adevărata faţă doctrinară prin felul în care va guverna în aceşti trei ani. PD-L are totul în acest moment: Preşedintele, prim ministrul, majoritatea parlamentară, e cel mai puternic partid în teritoriu. Un singur lucru nu are: scuze.

Blaga, Videanu, Berceanu, Boc sau Flutur nu au puterea doar în PD-L, au puterea în România. Iar aici nu se mai pune problema să-şi spele rufele în familie. Rufele guvernării se spală numai în public. Dacă orientarea doctrinară a PD-L e o problemă internă a conducerii centrale a partidului (mă rog, aşa susţin liderii PD-L – evident, o imbecilitate), felul în care acest partid guvernează îi priveşte pe toţi cetăţenii români. Politica externă, fiscalitatea, justiţia, reforma sistemului de sănătate, a educaţiei, a sistemului de pensii şi de asistenţă socială, a justiţiei sau descentralizarea ne interesează şi ne afectează pe toţi, nu doar pe cîţiva lideri ai PD-L. Aici, domnii Boc, Blaga, Videanu, Berceanu sau Funeriu trebuie să manifeste transparenţă totală şi să dea socoteală de oricîte ori li se cere, fie chiar şi de douăzeci de ori pe zi. Şi vrînd-nevrînd îşi vor devoala şi culoarea doctrinară. Dacă au vreuna.

Pînă la urmă, guvernul este cel care va răspunde întrebării: are sau nu PD-L nevoie de reformă şi de clarificare doctrinară? În aceşti trei ani vom afla dacă sîntem guvernaţi de populari, creştin democraţi, conservatori, liberali sau tehnocraţi de pradă. Şi nu va trebui să aşteptăm pînă în 2012 sau pînă se decid Radu Berceanu şi Ioan Oltean să-şi devoaleze sinele doctrinar şi în altă parte decît în biroul organizaţiei de bază. Pînă la finalul acestui an guvernul Boc şi majoritatea parlamentară ne vor clarifica, prin fapte legislative şi executive, doctrina PD-L-ului. Aşa că eu aş sta mai degrabă cu ochii pe guvern decît cu urechea lipită de uşa biroului în care îşi discută off the record filozofiile politice Blaga, Videanu, Berceanu, Frunzăverde, Cristian Preda sau Valeriu Stoica.

Vom avea posibilitatea să urmărim circuitul banilor pe care îi plătim sistemelor de sănătate şi educaţie, să alegem unde să meargă cel puţin o parte din aceşti bani, la ce spitale, clinici, la ce grădiniţe, şcoli sau universităţi, indiferent că sînt de stat sau private? Sau se vor pompa în continuare miliarde de euro din banii noştri în două sisteme falimentare? Va fi dat afară doar omul de la ghişeu sau va fi desfiinţat şi ghişeul şi se va renunţa şi la sutele de hîrţoage pe care trebuia să le prezinţi ca să-ţi dovedeşti bunele intenţii şi nevinovăţia în faţa statului? Va renunţa statul la a-şi trata cetăţenii drept infractori pînă la proba contrarie, pe care aceştia trebuie s-o facă zilnic? Vor plăti în continuare companiile private incompetenţa şi corupţia aparatului de stat? Se vor irosi în continuare miliarde de euro anual pe o asistenţă socială inutilă şi imorală în 80% din cazuri? Va lupta actuala putere pentru reformarea sistemului de justiţie chiar dacă această reformă va lovi în cei mai bravi şi mai descurcăreţi fii ai ei? Sau va continua să-şi acorde, ca şi celelalte puteri de după 1989, imunităţi şi să-şi acopere sau chiar recompenseze corupţii? Va promova actuala putere o politică a afirmării naţionale sau ne vom bălăci în continuare în mocirla lamentării naţionalist-populiste şi frustrărilor provinciale? Va duce o politică a libertăţii reale sau vom continua să fim liberi în labirintul kafkian al birocraţiei, tîrîndu-ne vinovaţi păcatele subînţelese în faţa statului acuzator şi atotputernic? Acum, cînd pedeliştii au puterea, vor avea ei inţelepciunea şi voinţa să renunţe la ea în favoarea cetăţenilor? Se va renunţa la supralegiferare sau, de cîte ori parlamentarii se plictisesc sau nu au idei (adică zilnic), se va mai vota o restricţie, o interdicţie, o taxă, un impozit, se va mai înfiinţa o comisie sau o agenţie, ni se va mai cere o adeverinţă de bună purtare sau o semnătură care să ateste bunele noastre intenţii?

Nici măcar nu e nevoie să iasă liderii PD-L în public şi să devoaleze concluziile la care au ajuns în conclavul Marii Loji Doctrinare vis-a-vis de sexul îngerilor, e suficient să ne uităm la performanţele guvernului, la politicile pe care le va promova, la legile pe care le va adopta majoritatea parlamentară, ca să ne dăm seama în ce ape doctrinare se scaldă PD-L. Va face o politică populistă şi pompieristică, pe genunchi, după principiul tehnocraţiei de pradă, va promova mecanic, orbeşte, politici care se înscriu în canoanele unor etichete rigide şi puritane sau va duce o politică a libertăţii creative şi a imaginaţiei?

Mă aştept ca pe viitor, dincolo de siglă, nume şi statut, cei care doresc clarificarea doctrinară şi reforma PD-L să-şi aleagă ţintele cu adevărat importante. La urma urmei, guvernul e criticabil, indiferent de unde vin criticile iar loialitatea faţă de principii e mai importantă decît loialitatea faţă de gaşcă. Şi e datoria fiecărui politician, fie el preşedinte de stat, ministru, parlamentar, europarlamentar sau consilier comunal, să-şi apere principiile şi interesele cetăţenilor, chiar dacă o face împotriva găştii. Şi cînd e vorba de interesele cetăţenilor, repet, confidenţialitatea doctrinară nu mai funcţionează.

Blaga, Videanu, Berceanu si Boc se duc la curve pe banii nostri

După ce parlamentarii PSD şi PNL au fost cumpăraţi cu bani de la buget ca să-şi retragă amendamentele la legea bugetului iată că şi parlamentarii PD-L sînt cumpăraţi tot cu bani de la buget ca să stea capră în faţa BVBb-ului. Şi uite aşa s-a clarificat doctrinar PD-L, renunţînd la o eventuală politică de dreapta şi un stat minimal care ar lăsa Triada-cu-boc-în-coadă fără bani de curve. Aşa că reforma statului se amînă pînă la o dată ce va fi anunţată ulterior, eventual într-o viitoare campanie electorală. Că vorba aia, un stat minimal înseamnă pîrghii minimale, pomeni şi şantaje minimale şi implicit profituri minimale. Şi doar nu d-aia i-am votat noi.

Nu cred într-o eventuală reformă a PD-L şi cu atît mai puţin într-o reformă a statului. Băieţii sînt la guvernare, au în mînă şi în buzunar bugetul, dispun de alocarea resurselor către clientela politică şi economică cum vrea muşchiul lor creştin-democrat, vînd contra avantaje politice sau economice mii de posturi din administraţie şi chiar din interiorul PD-L, candidaturi, directorate, secretariate, deconcertate, rectificări bugetare, contracte şi tot ce se mai poate vinde sau schimba atunci cînd ai pe mînă statul maximal. Stat maximal la care nu vor fi atît de proşti încît să renunţe.