Iohapontas, filmul finalei prezidentiale din aceasta toamna

Ultimul sondaj INSCOP, din iulie 2014, comandat de Adevărul, are următoarele rezultate:

Din respondenții care au o opțiune (90%)

  • 66,1% îl preferă candidat din partea PNL pe Klaus Iohannis iar 33,9% pe Crin Antonescu
  • 62,9% îl preferă candidat din partea PSD pe Victor Ponta iar 37,1% pe Mircea Geoană

Din respondenții care declară că merg la vot (66%)

  • 67,1% îl preferă candidat din partea PNL pe Klaus Iohannis iar 32,9% pe Crin Antonescu
  • 65,9% îl preferă candidat din partea PSD pe Victor Ponta iar 34,1% pe Mircea Geoană

Din respondenții care ar merge la vot, excluzîndu-i pe cei care nu sînt hotărîți, în turul I ar vota:

  • 40,5% cu Victor Ponta
  • 29,0% cu Klaus Iohannis
  • 8,9% cu Mihai Răzvan Ungureanu
  • 4,1% cu Călin Popescu Tăriceanu
  • 3,2% cu Kelemen Hunor
  • 2,6% cu Corneliu Vadim Tudor
  • 2,5% cu Cristian Diaconescu
  • 2,1% cu Dan Diaconescu
  • 7,1% cu altcineva

Din respondenții care ar merge la vot, excluzîndu-i pe cei care nu sînt hotărîți și care ar vota ”altcineva”, în turul I ar vota:

  • 43,6% cu Victor Ponta
  • 31,2% cu Klaus Iohannis
  • 9,6% cu Mihai Răzvan Ungureanu
  • 4,5% cu Călin Popescu Tăriceanu
  • 3,5% cu Kelemen Hunor
  • 2,8% cu Corneliu Vadim Tudor
  • 2,6% cu Cristian Diaconescu
  • 2,2% cu Dan Diaconescu

Din totalul respondenților, într-un tur II cu Ponta și Iohannis ar vota:

  • 52,8% cu Victor Ponta
  • 47,2% cu Klaus Iohannis

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și Iohannis ar vota:

  • 54,8% cu Victor Ponta
  • 45,2% cu Klaus Iohannis

Din totalul respondenților, într-un tur II cu Ponta și Antonescu ar vota:

  • 60,7% cu Victor Ponta
  • 39,3% cu Crin Antonescu

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și Antonescu ar vota:

  • 64,3% cu Victor Ponta
  • 35,7% cu Crin Antonescu

Din totalul respondenților, într-un tur II xu Ponta și MRU ar vota:

  • 58,3% cu Victor Ponta
  • 41,7% cu MRU

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și MRU ar vota:

  • 62,6% cu Victor Ponta
  • 37,4% cu MRU

Din totalul respondenților, într-un tur II cu Ponta și Predoiu ar vota:

  • 66,7% cu Victor Ponta
  • 33,3% cu Cătălin Predoiu

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și MRU ar vota:

  • 67,9% cu Victor Ponta
  • 32,1% cu Cătălin Predoiu

Din totalul respondenților, într-un tur II cu Ponta și Cristian Diaconescu ar vota:

  • 67,5% cu Victor Ponta
  • 32,5% cu Cristian Diaconescu

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și Cristian Diaconescu ar vota:

  • 68,5% cu Victor Ponta
  • 31,5% cu Cristian Diaconescu

Concluzii:

Există doar două personaje politice care contează la prezidențiale: Victor Ponta și Klaus Iohannis. Restul sînt dust in the wind. Dacă Iohannis își pierde dreptul de a candida, pe motive de incompatibilitate, Ponta e președintele României și ar trebui să pupe picioarele ANI.

Ponta are mai mult succes la cei care sînt deciși să vină la vot. În schimb, candidații opoziției, cu excepția lui Cătălin Predoiu și Cristian Diaconescu, au mai mult succes la indeciși, la cei care ar cam sta acasă. E normal, electoratul dreptei e demobilizat și dezamăgit. Pe de altă parte, se vede cît potențial are Klaus Iohannis de a cîștiga votanți dintre indeciși. Acolo se joacă finala prezidnețială, pe acel teren, al indecișilor.

Sondajele au infirmat ”mitul” (în fapt, o intoxicare venită din partea dreptei) conform căruia Ponta ar fi plafonat pe la 40-45%. Din sondaje se vede că, în funcție de contracandidat, e plafonat între 52% și 68%. Abia aștept să văd mîine titluri mari în EVZ și pe crawlul B1-ului: Ponta DISPERAT! Intră să VEZI ce nenorocire HALUCINANTĂ a pățit! Nu poate obține mai mult de 68%!!!

Ponta poate fi bătut la prezidențiale cu trei condiții absolut necesare:

  1. Să candideze Klaus Iohannis
  2. Klaus Iohannis să aibă o campanie excelentă
  3. Ponta să facă erori mari sau măcar medii

De remarcat blocajul lui Predoiu, care nu reușește să crească nici măcar printre cei indeciși să meargă la vot. Asta arată că Predoiu e un om de partid, impus de partid și votat doar de alegătorii disciplinați ai partidului sau partidelor care îl susțin. E normal. Are notorietatea cea mai scăzută dintre toți, nu e cunoscut de cei mai puțin interesați de politică și nici nu are carisma necesară sau mitul sau temele care să atragă oameni din afara galeriilor politice. Cristian Diaconescu e în aceeași situație. Ca să parafrazez un celebru politician, încă președinte, Iohannis are cel mai mare potențial de creștere iar Predoiu și Diaconescu, cel mai mic.

În turul II decisivă e persoana candidatului, nu organizațiile. Partidele au putere limitată de a aduce oamenii la vot și sînt decisive în primul tur. Aici, la capitolul ăsta, Ponta, Iohannis, Antonescu și MRU stau ceva mai bine decît Predoiu și Diaconescu.

Jocul politic al toamnei e clar. Vom avea o finală Ponta-Iohannis sau, dacă Iohannis nu va avea dreptul de a candida, vom avea un cîștigător sigur, pe Ponta. Crin Antonescu, MRU, Predoiu și Cristian Diaconescu sînt în afara jocului prezidențial.

De ce Diaconescu si MRU sint sah mat si obligati sa-l sustina pe Iohannis in turul II

Ce se întîmplă dacă negocierile eșuează? Dacă cei doi și partidele lor nu primesc ceea ce-și doresc? Aruncă în aer unitatea dreptei și nu mai luptă împotriva lui Ponta? Păi și discursul lor de pînă atunci? Cum rămîne cu el? Și cum rămîne cu mandatul dat de alegători? Dacă Diaconescu sau MRU nu-l susțin necondiționat, fără negocieri, pe Iohannis în turul II, înseamnă că și-au mințit și trădat alegătorii.

Continue reading

Vioricaaaaaaa!!!

Frumos tare după europarlamentare

Cum trece timpul. Ehei, unde erai tu, Adrieane, în decembrie 2009? Cînd îl apelai, cu apelativul “Viorică”, pe Hrebenciuc, să nu se mai zbată, că Geoană pierduse, conform faimoasei numărători paralele a PDL. Ce om, Hrebe. Şi unde eşti tu acuma, Adrieane? La HotNews. Că aşa au scris: “Adriean Videanu pentru HotNews.ro”. Bravo ţie, ai ajuns ca un fel de corespondent, nu alta. Tot cu faimoasa numărătoare paralelă. Era şi timpul. Păcat că nu mai contează. Na, sondajele la ieşirea de la urne comandate de Ponta au umflat scorurile PSD cu patru pînă la şase procente. Ceea ce n-aveau voie, că marja de eroare la exit-poll e în jur de unu la sută. Şi ce voiai să facă? Să nu le umfle? Oricum e degeaba.

N-ai văzut la B1? L-au sunat pe Mihai Răzvan Ungureanu şi omul a acceptat să intre în direct. De aceea, logic, l-au făcut praf, terci, moloz. Nenorocitule, eşti ultimul om. Păi cu tine candidat vrei să-l bată “Dreapta” pe Ponta? Dom’ MRU! Zici că eşti om cinstit, că te zbaţi să faci un partid curat, că Forţa Civică nu s-a băgat la şmenozeli, nu primeşte bani sifonaţi din bugetul statului, nu are maşină de aspirat voturi? Hai sictir. Mori, vierme! Numai Orcan s-a enervat şi i-a luat apărarea, gen alo, omul e anti-Ponta şi voi îl linşaţi? Normal că da. Lasă, unde linşează B1, creşte.

Adică îţi dai seama? Nu la Antena 3, nu la Ghiţă TV. La B1. Îţi imaginezi, pe vremea cînd PDL era pe val cu Băselul, să fi intrat vreun pesedist în direct la Antena 3 sau la Realitatea şi să-l linşeze ăia? În loc să-l promoveze ca la balamuc, că doar era dezastru, era jale, trebuia dărîmat dictatorul, cu tot cu slugi. Nu, pe bune, acum chiar serios: dacă, să zicem, ai avea pe buletinul de vot MRU şi Ponta, cu cine ai vota? Zi zău că nu ştii. Nu tu, Adrieane, cititorul hip. Atunci, altfel: cu cine ar fi mai bine să votezi? Cu MRU sau cu Ponta? Zi zău că tot nu ştii. Încă un pic, Adrieane, stai pe fir.

Atunci, şi mai altfel. Cum e mai bine: să votezi, sau să nu votezi şi să-i înjuri pe toţi, în morţii lor? Dar mai ales pe vreunul anti-Ponta, că nu seamănă cu candidatul ideal pe care tu l-ai avea în cap, dar nu ştii să spui nici cum ar trebui să arate, nici ce-ar trebui să zică, darămite ce-ar trebui să facă Idealul. Chiar şi aşa, ce ai tu în cap e clar că nu seamănă cu nimic de pe piaţă. Nu-ţi rămîne decît să-i desfiinţezi pe toţi, în timp ce te jeluieşti că n-are cine să-l bată pe Ponta. Gata, Adrieane, am terminat, reluăm.

Cum îţi ziceam, e degeaba. Ai constatat încă odată: fără televiziune, nu faci nimic. Vezi, de pildă, alesul Diaconu, declarat singurul independent adevărat, fiindcă nu l-a sprijinit nimeni. Decît Antena 3 şi Ponta. Ha, ha. Diaconu Preşedinte! Acest Ronald Reagan, cum ar veni. Frumos rău, trebuie să recunoşti. Ce să-ţi fac, dacă nu v-aţi tras şi voi nişte televiziuni? Uite, Victor are trei. Cu TVR, corect. Ai observat noua lor garnitură de mega-analişti: aia veche, luată de dincolo. Sigur, ai dreptate, ei nu fac jurnalism, ci altceva. Dar uite ce n-aţi înţeles: era suficient dacă ai voştri ştiau să facă doar jurnalism, fără altceva.

Să spună adevărul, nu să bată cîmpii. Bun, unii dintre voi ar fi intrat la puşcărie, pe bază de adevăr, dar oricum vor intra, deci nu era mai bine să cîştigaţi timp? Da, da, e o glumă. Altceva, ce să fie? Doar ai văzut ce-a păţit MRU la B1. Dacă nici la B1, atunci unde să se ducă? Fix acolo, exact. Restul prezidenţiabililor vor da şi ei năvală, să fie făcuţi terci exact la fel, strict jurnalistic, nu? Iar unificarea “Dreptei” se va realiza strict virtual, pe Facebook. Ca n-o crezi nici tu pe aia că PNL+PDL ar fi, gen, “Dreapta Unită”. Unită în stînga, da.

Evident, n-ai cum să crezi nici şlagărul ăla, că orice candidat comun al “Dreptei” îl bate pe Ponta, chiar şi o maimuţă, doar s-o stabilească odată. Ştii bine că o maimuţă e votată numai de maimuţe. Iar Ponta are şi bizonii, berbecii, pupezele, bufniţele, caprele, că “oamenii”, gata, au altă treaba, în superioritatea lor. Cum să-i urneşti la vot cu un candidat superior, din moment ce orice candidat e declarat inferior tocmai de cei autodeclaraţi de partea binelui, a jurnalismului adevărat, obiectiv? Obiectiv praf, altul la rînd! Aşa că, Adrieane, ce folos cu faimoasa ta numărătoare paralelă? Sau ce, aveţi candidatul superior, dar încă nu-l scoateţi, ca să-l torturaţi psihologic pe Ponta, cu aşteptarea? Iar Superiorul, cînd îl scoateţi, rupe electoratul pe toate canalele “Dreptei”? Alea multe. E în regulă, atunci. Vezi, totuşi, că Viorică a crescut nişte tineri de nădejde. Bun, fac numai rău, dar îl fac bine de tot. Cînd îl mai apelezi, nu uita să-l iei iar la mişto. Poate rîde.

Va candida Ponta la prezidentiale?

Funcția de premier e dependentă de susținerea parlamentarilor, ai partidului tău și ai celorlalte partide. Un premier poate fi oricînd demis dacă apar defecțiuni în majoritatea parlamentară sau în partidul din care provine premierul. I-o place lui Ponta să fie prim ministru, dar poate fi executat oricînd de baroni, de Dragnea și de inamicii săi din PSD, mai ales în condițiile în care din decembrie vom avea un nou președinte.

Din cei zece premieri pe care i-am avut pînă acum, doar trei și-au dus mandatul integral, la capăt: Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu. Petre Roman a fost dat jos cu minerii, Stolojan a fost un premier de avarie, în pregătirea alegerilor din 1992, Ciorbea a fost dat jos din cauza defecțiunii PD în majoritatea guvernamentală, Radu Vasile a fost dat jos de Emil Constantinescu și o parte dintre țărăniști, Mugur Isărescu a fost premier de avarie, Emil Boc a fost demis printr-o moțiune de cenzură la primul mandat și la al doilea și-a dat demisia după mișcări de stradă, MRU a fost demis prin moțiune de cenzură cu largul concurs al principalului partid de guvernare, PDL.

Băsescu, în schimb, a fost suspendat de două ori și, iată, după zece ani e tot președinte. Nu avem pînă acum vreun președinte demis, care să nu-și fi dus mandatul pînă la capăt. Mandatul prezidențial nu e dependent de majorități parlamentare, de partide. Președintele poate fi demis doar prin referendum și în caz de înaltă trădare. Sînt ceva șanse să fie demis prin referendum doar cînd stă foarte prost la capitolul popularitate, adică la finalul celui de-al doilea mandat, de obicei.

Președintele are putere asupra justiției și serviciilor. Tot el desemnează premierul și poate forța majorități parlamentare amenințînd parlamentarii cu alegeri anticipate, cum a făcut Băsescu în 2004, 2008 și 2009 (nu a mai putut-o face în 2012 din cauză că avea popularitate extrem de scăzută, venise după un referendum care îl delegitimase popular, iar majoritatea rezultată din alegeri era prea puternică – nu în ultimul rînd, Occidentul s-a opus unei decizii care să nu ia în considerare majoritatea parlamentară).

Va renunța Ponta la toate acestea, va refuza lupta în numele partidului său pentru ca, în cel mai bun caz, să rămînă premier doi ani? O spun de doi ani: Ponta va candida la prezidențiale fiindcă nu are de ales, nu are spațiu de manevră. E obligat să candideze, mai ales că pornește cu prima șansă, la mare distanță de concurenți. Care nu există. Cel puțin deocamdată (și sîntem în ceasul al 13-lea).

Dacă nu va candida și candidatul PSD va pierde, Ponta va fi principalul vinovat și va fi decapitat de PSD. Dacă candidatul PSD va cîștiga, va prelua PSD și îl va trimite la munca de jos pe Ponta.

Are Ponta vreo garanție că un alt candidat din partea PSD, unul, să zicem neutru, care nu vrea să preia PSD, Mugur Isărescu, de exemplu, îl va desemna pe el premier în 2016? Are Ponta garanția că va trece în 2015 o nouă Constituție și că vom ajunge la regim parlamentar? Nu.

Decizia candidaturii lui Ponta s-a luat încă din 2013 sau chiar 2012, deși, teoretic, pesediștii, cu Ponta în frunte, s-au gîndit la tot felul de soluții fanteziste.

Prezidentiabilii dreptei. Udrea sau un candidat unic al PDL, PNTcd, PFC, PNR, eventual chiar PNL fara Antonescu?

”Udrea e promovată în campania PMP fiindcă e cel mai cunoscut lider al PMP.” Wrong. Repet ce am scris și în articolul de ieri. Cel mai cunoscut lider al PMP e Băsescu. Și el aduce voturi.și notorietate, nu Udrea. El îi aduce voturi și notorietate și lui Udrea. Atunci de ce e promovată Udrea atît de agresiv în campania PMP? Fiindcă are nevoie de notorietate și imagine pe persoană fizică. De ce?

Să nu uităm că după europarlamentare în opoziție va începe o luptă pentru a stabili cel mai puternic și legitim prezidențiabil al dreptei, poate chiar unicul prezidențiabil, dacă partidele se înțeleg. Un prezidențiabil, pentru a fi considerat puternic și legitim, pentru a fi considerat o soluție împotriva lui Ponta, trebuie să aibă notorietate și să fie un lider cu vizibilitate al dreptei, cu istoric de luptă împotriva lui Ponta. De aici toate stunt-urile publicitare ale lui Udrea și Băsescu, de aici duelul Ponta – Băsescu/Udrea (se legitimează reciproc). Dacă PMP avea nevoie de voturi, era suficient să-i facă Băsescu campanie, chiar nu era nevoie de promovarea agresivă a Elenei Udrea.

Haideți să ne imaginăm întîlnirea liderilor opoziției nepeneliste (Băsescu, Blaga, MRU) după europarlamentare pentru stabilirea unui candidat prezidențial. Îl vor accepta Băsescu și Udrea pe MRU, în condițiile în care PFC va avea un scor mai slab decît PMP și aproape sigur nu va trece pragul? Udrea a și declarat deja: ”Nu poți avea pretenții la prezidențiale cînd tu nu reușești să treci pragul din poziția de lider de listă europarlamentară”

Îl vor accepta Băsescu și Udrea pe Predoiu, în condițiile în care această grupare l-a atacat în nenumărate rînduri, l-a acuzat că vrea liniște pentru mafie și că nu e în stare să vorbească? Îl vor accepta, în condițiile în care stă prost în sondaje și are notorietate scăzută, nu reușește să se iasă în față mediatic (e și șters și mocofan, n-are nici bani de televiziune)?

În ambele cazuri, răspunsul e nu. Va avea opoziția, inclusiv cea penelistă, un singur candidat? Greu de crezut. Elena Udrea a declarat deja că mai bine se merge pe doi candidați, unul al PNL și unul al celorlalți din opoziție. Și asta fiindcă ei îi va fi imposibil să se impună ca prezidențiabil și al PNL-ului. Oricum PNL nu va accepta să nu aibă candidat la prezidențiale după ce s-a rupt de PSD tocmai fiindcă ambele partide voiau candidat propriu.

Poate că PDL și ceilalți nu vor fi de acord să o aibă candidat unic pe Elena Udrea. Sigur așa se va întîmpla. Dar Băsescu/Udrea vor avea legitimitatea de a-i acuza pe ceilalți că nu vor unire, că sabotează dreapta și că nu acceptă drept candidat pe cel cu cea mai mare notorietate, expunere publică, cel mai mare luptător antiPonta, curajos, care știe să apeleze și la votanții neinteresați de politică și care are un mare potențial de creștere.

Ce vor putea face celelalte partide? O idee ar fi să-și decidă imediat după europarlamentare un candidat comun. PDL trebuie să renunțe la Predoiu, că e o fundătură. MRU, după eșecul de la europarlamentare nu mai poate fi prezidențiabil însă ar putea susține un candidat comun împreună cu PDL, PNȚcd sau PNR. Dacă Antonescu e basculat de la conducerea PNL, poate chiar și împreună cu PNL.

Doar băgat la colț, ținut în corzi, Băsescu poate renunța la candidatura Elenei Udrea. Toate celelalte partide din opoziție unite în jurul unui candidat cu dotări intelectuale, etice și cu șanse electorale mai mari decît ale Elenei Udrea îi vor delegitima mișcarea lui Băsescu.

Vrea opozitia sa cistige prezidentialele sau il prefera pe Ponta presedinte?

Liderii grupărilor din opoziție au de ales între:

  • a lupta să ajungă la putere, cu riscul de a pierde și controlul opoziției și a ieși din politică
  • a păstra status quo-ul și lupta deschisă pentru controlul opoziției, adică Ponta președinte.

Să mă explic.

Dacă opoziția cîștigă președinția, noul președinte va deveni liderul opoziției („dreapta”) și va elimina din jocul politic foștii rivali de pe dreapta. Dacă va fi Predoiu sau MRU, Antonescu, Băsescu și Udrea sînt out, dacă cîștigă Boc sau Udrea, Antonescu, Blaga și liderii PDL sînt out. Dacă cîștigă Antonescu, Udrea și Blaga sînt out.

Un caz special e Udrea, care nu are carieră politică proprie, nu există ca om politic de sine stătător, e total dependentă de Băsescu. Dacă Băsescu pierde controlul dreptei, Udrea e out din politică și nu numai. O sfîșie haita PNL/PDL, politic, economic etc

Noul președinte, dacă va fi de dreapta, va prelua controlul și conducerea întregii drepte și își va impune gruparea proprie și oamenii săi in dauna liderilor celorlalte grupări, care vor fi scoși din joc și grupările lor înghițite.

Dacă cîștigă Ponta sau orice președinte care nu are pretenții la conducerea dreptei, lupta pentru preluarea dreptei rămîne deschisă și actualii lideri rămîn în joc.

Ce e de preferat pentru ei? Să cîștige dreapta și ei să iasă din politică sau să poardă dreapta și ei să rămînă în joc?

– Dacă mă iubești și vrei să-mi fie bine, lasă-mă să plec cu altul!
– Mai bine te omor! Ori cu mine, ori moartă!

Aceasta e situațiunea.

Liderii și grupările dreptei vor lupta pe viață și pe moarte pentru controlul dreptei, și dacă nu vor tranșa lupta în următoarele luni, vor prefera un status quo, adică Ponta președinte. E preferabil să negociezi cu Ponta din postura de lider al opoziției decît să ieși complet din politică, cu toate riscurile reputaționale, economice și juridice care decurg de aici.

Trebuie să înțelegem că liderii dreptei, cînd vorbesc de victoria dreptei, vorbesc de victoria lor, nu de victoria dreptei fără ei în moț, fără ca ei s-o controleze. Niciun politician al dreptei nu speră la o victorie fără el, fiindcă niciunul nu dă doi bani pe entitatea goală și fără sens numită, înclin să cred că la mișto, „dreapta”. Vi-l imaginați pe Blaga așteptînd să rămînă la mîna lui Udrea? Sau pe Udrea sâ rămînă la mîna lui Blaga? Acestea sînt taberele lui 2014. PSD și Ponta sînt doar arbitri în meciul ăsta. Ce se va alege de Blaga sau Udrea după cinci ani de mandat prezidențial al unui rival de moarte?

Trebuie să mai spunem și că toată lumea se înțelege bine spre foarte bine cu Ponta, pe care îl consideră un arbitru ideal și care e vechi prieten cu toată lumea. Ponta are o mare calitate: nu luptă pentru liderșipul dreptei și e politician din genul „las’ că ne înțelegem noi”.

Bine, actualii lideri ai opoziției s-ar putea uni sub stindardul dreptei, de dragul principiilor și doctrinei care îi leagă. Ok. Aștept. V-ați tăvălit pe jos de rîs suficient? Gata? Putem continua?

Singura unire a dreptei se poate face pe o platformă doctrinară. Nu se va întîmpla. Cel puțin nu cu actualii lideri ai dreptei.

Nu ne spun zilnic fanii și militanții de serviciu ai ”dreptei” că important e să fim pragmatici, că așa se face politică, să terminăm cu doctrina și principiile, care sînt teorii și viața nu se face cu teorii, viața, mai ales cea politică, înseamnă practică? Doar talibanii teoretici care stau pe canapea în fața tastaturii și înapoiații de secole trecute, veacuri medievale chiar, mai cred în principii și doctrine, în tot felul de teorii irelevante sau ideologii încuiate la minte. Politica se face pragmatic, cu baroni, cu găletușa, cu mașinațiuni perverse și geniale, cu brichete și brelocuri, cu organizatori maeștri ai cateringului politic și intelectuali-breloc, maeștri ai mersului în patru labe, nu cu talibani doctrinari sau pur și simplu tocilari politici.

Sîntem în secolul XXI, man! Sîntem dincolo de dreapta și de stînga, sîntem dincolo de bine și de rău. Sîntem în epoca relaxaților pragmatici, cool și funny, nu mai sîntem în epoca doctrinarilor prăfuiți și rămași de pe vremea exploatării capitalist-obscurantiste. Relax, chill! Politica se face pragmatic.

Iar pragmatismul ne spune că victoria lui Ponta este dezirabilă din punctul de vedere al liderilor dreptei. Așa e că e nașpa cînd te afli de partea nasoală a pragmatismului, la primire, în poziția pasivului?

Mai bun decat Traian Basescu

Alegerile din 2009 au fost câştigate pe muchie. Pentru a câştiga în 2014, un om din afara USL ar trebui să fie mai performant decât a fost Traian Băsescu în 2009. Şaptezeci de mii de voturi diferenţă, adică la 0,23% distanţă de înfrângere, este foarte puţin. Trebuie să ţinteşti mai mult, măcar o diferenţă de trei procente. Nu poţi conta pe o victorie la limită. O frază rostită aiurea la ultima dezbatere, un zvon rostogolit pe Facebook sau două ore de ploaie în Ardeal te pot distruge.

Un mod ieftin de a obţine o victorie mai solidă decât în 2009 este să ai oponenţi mai slabi decât a avut Băsescu atunci, adică oameni care obţin voturi mai puţine. Dar aspectul ăsta nu poate fi controlat. Poţi cel mult să speri că oponenţii vor fi la acelaşi nivel ca data trecută.

Un prezidenţiabil şi-ar fi scos carneţelul în ianuarie 2010 şi ar fi început să scrie. Pentru că o candidatură de succes nu se produce cu un an înainte de turul unu. Vei vedea în continuare şi de ce. Oare ce-ar fi scris acel om în carneţel?

a) Organizaţie de partid solidă, printre primele două sau maxim trei din ţară.

PDL era de fapt singura opţiune. Chiar şi după alegerile locale de anul trecut, o cincime din primăriile din România e ceva. Dintre toate forţele non-USL e cel mai mult. Aşa că omul nostru ar fi trebuit să bată cărările ţării spre organizaţii, să-şi stabilească de-a lungul anilor contacte, admiratori şi prietenii la ţuici, să câştige preşedinţia PDL la congresul din 2013, devenind lider de primă mână, cu acces la oricare televiziune în prime-time… iar în 2013 şi 2014 să tocească iarăşi cauciucurile de la maşină mergând în judeţe, pentru energizarea activiştilor, discursuri mobilizatoare şi, probabil, şi mai multă ţuică.

Un partid nou, **din perspectiva prezidenţialelor**, era o antrepriză inutilă atâta timp cât nu venea în el PDL cu 600 de primari cu tot, ceea ce n-avea cum să se întâmple.

b) Valori, zvâc, carismă, şarm, valori, idei, atractivitate, valori şi, de asemenea, dacă se poate, dacă mai e loc: valori.

În ce crede prezidenţiabilul nostru? Ce vrea el să fie pentru ţara asta? Cum vrea el ca ea să arate? Ce-i place la ce-a făcut Băsescu? Ce nu i-a plăcut? E libertarian, conservator, jemanfişist? Unde era în vara lui 2012 şi ce scria, ce gândea, ce făcea? Ce-a făcut în timpul protestelor anti-RMGC? De ce? Cum dovedea că-i pasă de statul de drept şi de capitalism? E reformist sau pro-stabilitate? În ce e reformist? În ce e pro-stabilitate? Utilizează trecutul ca plan de referinţă în discursul său politic? Care trecut? Ar gândi în termeni de „două Românii” au ba? Are încredere în România? Are încredere în români? Ar privatiza totul? Unele lucruri? Care? Bea bere? Fumează? Se uită la meciuri? Ce-l face să înjure? Ce face în timpul liber? Ce-l face să zâmbească? Ce-l face să râdă? S-a luat la bătaie vreodată cu cineva? A pierdut lupta respectivă? A fost lider de ceva în viaţa lui? Ce a învăţat din asta? Care a fost cea mai mare greşeală pe care a făcut-o vreodată? Ce calităţi crede că are?

Scena politică a fost plină, bucşită anii ăştia cu oameni despre care nimeni nu ştie ce cred, ce gândesc şi cine sunt. Oameni care în afară de #haiainoştrijosailor nu sunt în stare să emită un gând. Oameni care rostesc fraze interşanjabile între ei şi între ele. Oameni care nu au o viziune apropo de viitorul lor, darămite de cel pentru România pe care au condus-o sau ar conduce-o. Oameni inconsecvenţi. Sute de mii de euro au fost aruncate pe contracte de consultanţă în comunicare, când de fapt ei n-au habar *ce* să comunice. Dacă eşti în situaţia asta şi eşti în USL, te mai pot salva punctele a, c, d şi e din actuala postare. Dacă eşti în situaţia asta şi eşti în opoziţie nu te mai poate salva nimic.

Băsescu a obţinut câteva milioane de voturi, chiar şi în turul doi, pe baza unei imagini clădite în timp. Prezidenţiabilul nostru ipotetic trebuia să se mişte repede. Probabil că ar fi compensat timpul redus aflat la dispoziţie cu o viziune puternică şi inovativă. De exemplu conservatorismul … cu care ocazie PSD ar fi luat un şut în părţile sensibile. 31% din pensionarii care au venit la vot în primul tur al alegerilor din 2009 au votat pentru Traian Băsescu. Şi asta fără un efort special. Se putea mai mult.

c) mass-media.

Un aspect la care Băsescu a stat prost în 2009. Aici era loc de creştere dincolo de el. Un prezidenţiabil inteligent ar fi convins încă doi-trei nene să pună împreună foarte puţinele milioane de euro necesare pentru a pune un trust TV pe picioare şi a-l ţine în funcţiune ani de zile. După care încet, târâş-grăpiş, ar fi scăpat de acei doi-trei nene. Iar cea mai mare parte a sumei ar fi cheltuit-o nu pe personal sau tehnică, ci pe marketing. Think big. Ţinta nu era egalarea rating-urilor Antenei 3. Asta realiza B1 toamna trecută şi nu ducea pe nimeni nicăieri. Ţinta ar fi fost egalarea rating-urilor Pro TV. Chiar şi în contextul ratării parţiale a ţintei, deja în toamna lui 2012 am fi avut o voce foarte puternică în mass media. Nu numai când vine vorba de mobilizarea proprilor votanţilor (deşi asta e foarte important). Dar o voce crucială când vine vorba de atragerea de voturi noi, de la ceilalţi.

d) echipă de consultanţă cu ţinte stabilite pe un an înainte. Nu se îndeplinesc? Zboară. Se îndeplinesc? Menţinem coerenţa.

Consultanţa în România se face pe loialităţi, nu pe performanţă. Prost. („Am coborât la 9% încredere, dar măcar sunt în rahat alături de Gigi şi Bibi, băieţi buni, ţin la băutură, au stomacul tare şi lucrez cu ei din vara lui ’98!”)

Consultanţa pe „dreapta” e puţină şi prost plătită. PSD şi PNL au oameni calificaţi, mulţi şi bine plătiţi. Exact cum era şi în 2012, toamna.

Prezidenţiabilul nostru imaginar ar observa legătura directă dintre calitatea consultanţei în ’96, 2004 şi 2009 şi rezultatele obţinute atunci la prezidenţiabile de candidatul principal anti-PSD.

e) Echipă. Îţi aminteşti cum era Mona Muscă în 2004? Prezidenţiabilul mai-bun-decât-Băsescu are nevoie de mai multe persoane de acest fel, patru-cinci oameni credibili, şcoliţi în comunicare de best-of-the-best şi capabili să reducă la tăcere chiar şi o mulţime ostilă, darămite să-i susţină cauza prin oraşele mici sau în talk-show-uri. Şi aici Băsescu stătea prost în 2009, foarte-foarte prost.

Efectele a+b+c+d+e: vorbim de un om politic aflat în prim-planul scenei politice alături de Ponta şi Antonescu dar oponent al lor. Are un partid puternic pe care-l dinamizează, o trâmbiţă mediatică şi o strategie urmată cu consecvenţă de a lua alţi votanţi, şi nu puţini, din afara spaţiului utilizat în 2009. De fapt, la un asemenea nivel de prestanţă şi performanţă lui Băsescu i se întâmplă ce i s-a întâmplat lui Iliescu în 2003-2004 – ocupă un rol de fundal, încurajând tacit trecerea sceptrului (… e un lucru bun, nu e un lucru rău. Deja dependenţa de Băsescu începe să doară în 2014 pentru că el nu poate candida). La o prezenţă ca în 2009, se pot obţine 35%. Cu cât platforma e mai conservatoare din punct de vedere social, cu atât te apropii mai mult de 45%. În turul doi, o ţintire a tunurilor spre candidatul PSD va face ca electoratul PNL să nu adopte o atitudine unitară – ca în 2009 – sau să măcar să stea acasă. Recordul de diferenţă între un candidat non-PSD şi unul PSD (9%, Constantinescu vs. Iliescu acum 17 ani) poate fi bătut.

În practică…

Ce au unii n-au ceilalţi. Nimeni n-are PDL, în afară de Predoiu. Predoiu are PDL dar n-are nimic altceva. Udrea a vrut totul (bun) dar n-are nimic, adică n-are partidul (rău), n-are valori sau carismă notabilă (rău), n-are un trust (rău), n-are consultanţă (rău) şi n-are echipă (rău). Falcă a ezitat şi până la urmă n-are nimic. Boc vrea vacanţă. Băsescu vrea să paseze dar nu prea are cui şi nici nu e clar ce poate pasa. Afirmaţia că, până la urmă, Antonescu e un candidat de dreapta e un semnal pregătitor pentru eşec. „Uite, străbunicul era grec. Sunt şi eu 10% grec, nu? Hai Grecia! Hai România! Hai ai noştri!”

Mai e timp, dar din ce în ce mai puţin. După europarlamentare urmează o vară plină de negocieri, apoi intrăm în ultimele 90 de zile înainte de alegeri, când deja se culeg roadele a ce-ai făcut sau n-ai făcut cinci ani de zile.

O lista cu prezidentiabili si unica sansa a PNTcd

Începem cu șansa PNȚcd, că tot a fost congresul ieri.

Dezatruos și catastrofal sînt două epitete obligatorii pentru ceea ce a însemnat conducerea PNȚcd în ultimii 12 ani. Însă, cu tot efortul liderilor săi mai mari sau mici, partidul a supraviețuit și există în continuare. Așa zombie cum e el, brandul încă există și nu a fost compromis iremediabil, așa cum s-a întîmplat cu PNL. A căzut în derizoriu și ridicol, însă derizoriul și ridicolul au și ele demnitatea lor. PNL, în schimb, sub Tăriceanu și Antonescu s-a transformat în Frontul Plugarilor Mileniului Trei și nu-l mai spală toate apele din lume.

Astăzi, încet încet, cadavrele concurenților PNȚcd plutesc pe rîu în jos. Nu este meritul PNȚcd și al liderșipului său din ultimii 12 ani. E meritul soartei și al concurenților. Însă e mai puțin important al cui merit este. Important e că PNȚcd, așa zombie cum arată el, e viu pe mal, în timp ce cadavrele ”dreptei” se duc la vale.

Singura șansă a PNȚcd e să aibă un candidat prezidențial. Pe baza campaniei și scorului prezidențial se poate construi apoi un partid care să poată intra singur în Parlament, fără să-și ascundă brandul în spatele vreunei alianțe. PNȚcd poate aduna toți dezamăgiții și nemulțumiții de PNL, PDL și dezamăgiții și nemulțumiții în general. Important e să nu se mai ascundă în tot felul de alianțe și să lupte singur la prezidențiale.

Singurul candidat viabil pentru PNȚcd e Chiliman.

  • Are experiență politică (e în PNL din decembrie 1989). Știe foarte bine viața de partid și toate trucurile, secretele și nuanțele politicii de partid.
  • A cîștigat vreo trei bătălii electorale pînă acum. Știe cum se fac campaniile.
  • Are notorietate
  • Are experiență administrativă. Conduce cel mai important și mai mare (ca suprafață) sector al Bucureștilor
  • Nu e traseist (dacă nu mă înșel, a fost exclus din PNL, la ordinul lui Antonescu)
  • Este unul dintre puținii peneliști care au avut curajul să lupte cu Antonescu (spre deosebire de Tăriceanu, care a pus capul în pămînt)
  • A fost unul dintre foarte puținii oameni politici care au luat atitudine împotriva loviturii de stat din vara lui 2012 (scrisoarea către Antonescu, atunci cînd s-a descoperit că liderii USL negociaseră desființarea DNA și ANI cu sindicatul lui Dogaru). Spre comparație, Tăriceanu a susținut public și foarte vocal lovitura de stat.

Cu Chiliman candidat, PNȚcd poate spera la un scor bun la prezidențiale, poate atrage voturile simpatizanților PNL, PDL sau Băsescu, poate atrage voturile dezamăgiților care nu au mai votat de ani de zile, poate merge pe un mesaj de dreapta, conservator, poate atrage în aceeași măsură și urbanul și ruralul. Cu un PNȚcd refăcut din cioburile ”dreptei” (ale PNL, PDL et comp), cu o campanie bine făcută, Chiliman poate lua mai mult decît Predoiu sau MRU, poate mușca bine din procentele lui Antonescu, ba chiar, cine știe, îl poate bate.

La dreapta e o criză gravă de reprezentare și e poate singura fereastră de oportunitate pentru PNȚcd. Fiindcă e greu de crezut că PNȚcd va mai rezista încă 12 ani la nivelul de partid de 1%.

Și iată și lista cu potențiali prezidențiabili, pe partide, și cam ce șanse cred eu că are fiecare să candideze:

  • PSD – Ponta (70%), Dragnea (30%), Maior (0%), Oprescu (0%)
  • PNL – Antonescu (100%), Tăriceanu (0%)
  • PDL – Predoiu (100%), Boc (0%), Udrea (0%)
  • MPFC (?) – MRU (20%), Boc (0%), Udrea (80%)
  • PNȚcd – Chiliman (50%)

Astfel, o listă în turul I ar arăta așa:

  • Ponta (PSD)
  • Antonescu (PNL)
  • Predoiu (PDL)
  • Udrea (MPFC)
  • Chiliman (PNȚcd)

Boc. Sanse prezidentiale nule.

Am înțeles că în anumite cercuri înalte se consideră că la prezidențiale Boc ar avea nu numai șanse pentru turul II, ci și șanse să cîștige președinția. Asta arată nivelul de disperare, derută și autoiluzionare la care s-a ajuns în respectivele cercuri. Cu cît cercurile sînt mai înalte, cu atît drogurile care se folosesc sînt mai tari.

Din partea cărui partid va candida la prezidențiale?

Să presupunem că Emil Boc va candida la prezidențiale. Din partea cărui partid o va face? Nu și-a depus candidatura în interiorul PDL la alegerile primare pentru prezidențiale. Mai mult ca sigur, candidatul PDL va fi Cătălin Predoiu. Ce va face Boc? Îl va da jos pe Blaga și va decreta anularea rezultatului alegerilor primare și se va autodesemna candidat la prezidențiale? Dacă a vrut să candideze la prezidențiale de ce n-a avut curaj să participe la alegerile primare interne? De ce preferă mașinațiuni și desemnări de sus în jos? Chiar dacă ar vrea să facă asta, plecarea lui Blaga de la conducerea PDL înainte de prezidențiale este exclusă. Nici după înfrîngerea la prezidențiale, previzibilă, nu cred că Blaga va pleca din fruntea PDL. Partidul e paralizat și nu poate exista decît ca gloată informă și paralizată, la picioarele unui lider maxim, așa cum a fost și în epocile Iliescu, Roman și Băsescu. Atenție, prin înfrîngerea la prezidențiale nu mă refer la înfrîngerea candidatului PDL, aceasta este subînțeleasă și la fel de sigură ca alternanța zi-noapte. Mă refer la înfrîngerea candidatului PNL, Crin Antonescu, cel care va fi susținut de pedeliști.

Este cît se poate de clar că Emil Boc nu va putea prelua PDL și nu va fi candidat prezidențial din partea acestui partid. Atunci ce va face? Va demisiona din PDL? E, și aici avem o mare problemă, pe care o vom trata mai jos. Dar să presupunem că Boc va demisiona din PDL și va pleca de la Primăria Cluj, de la care oricum trebuie să plece, dacă chiar vrea să fie președinte de țară. Va pleca probabil, de fapt, sigur, la partidul rezultat din fuziunea FC cu MP, la așa-zisa Alianță DA și va fi candidat din partea respectivei alianțe. Căci atîta timp cît PNȚcd e acolo, nu poate fi decît alianță – PNȚcd nu poate fuziona decît prin absorbția celor cu care fuzionează – are prea multă istorie și tradiție în spate și, în ciuda deceniilor mai proaste prin care trece (n-ar fi prima oară), rămîne cel mai puternic brand politic de la noi, în condițiile în care PNL e complet compromis de alianțele toxice la care a participat de dragul puterii – PNȚcd stă mult mai bine, și-a plătit păcatele în ultimii 12 ani, poate va mai plăti încă cîțiva ani de acum încolo, însă nu s-a compromis definitiv, ca PNL.

Cum va ajunge Emil Boc în turul II? Candidatul PSD, Ponta sau Dragnea, care o fi dintre cei doi, are deja asigurat locul în turul II. Boc se va lupta cu Crin Antonescu, candidatul PNL, și Cătălin Predoiu, candidatul PDL. Va reuși Boc, din partea unei alianțe de 5-7%, să-i bată pe Predoiu și Antonescu, în condițiile în care Predoiu are un partid de 10-15% în spate iar Antonescu un partid de 20-25%? Cum va reuși gruparea Băsescu-Blaga să-l învingă pe Antonescu, dacă va avea doi candidați?

Și ce se va întîmpla cu MRU? Omul știe doar una și bună: candidatura la președinție. Nu are nicio treabă cu politica și partidele, nu-l interesează guvernare. Îl interesează doar candidatura la președinție. Va renunța de bunăvoie la o asemenea candidatură? După fuziune va fi trecut pe linie moartă? Va fi dat afară din noul partid rezultat din fuziunea MP-FC?

Personal, nu cred că mizează cineva pe MRU, MP și FC. Aceștia trebuie doar să muște din electoratul PDL, iar după un presupus scor slab la europarlamentare, gruparea Băsescu-Udrea-Boc să-l dea pe Blaga jos și să preia partidul, urmînd apoi să-l trimită la colțul rușinos pe Cătălin Predoiu și să desemneze un nou candidat la prezidențiale, Boc sau Udrea. Dacă Boc va candida vreodată la prezidențiale, o va face doar din partea PDL. Deși eu cred că Boc nu va candida chiar și dacă Blaga va fi îndepărtat de la conducerea PDL înainte de prezidențiale. Cred că Emil Boc va ieși public, va declina ofertele de candidatură și o va propune pe Elena Udrea drept candidat. Dar pînă acolo, noi ne jucăm acum de-a ipoteza candidaturii lui Boc la prezidențiale.

Va renunța Boc a doua oară consecutiv la Primăria Clujului? Va denunța votul cetățenilor pentru a doua oară consecutiv?

Dacă Emil Boc demisionează din PDL, va pierde funcția de primar al Clujului. La doar un an de la  alegerile locale. Ar fi pentru a doua oară consecutiv cînd Emil Boc renunță și îi lasă pe clujeni cu curul în baltă. Singurul mandat integral al lui Boc la Cluj a fost cel cîștigat în 2004. Apoi în 2008, la numai cîteva luni de la realegerea sa în fruntea Clujului, Boc îi părăsește pe clujeni pentru funcția de prim ministru. Lasă în locul său viceprimarul și mîna dreaptă, un mafiot, cel care va fi condamnat pentru corupție chiar pentru ce a făcut în poziția sa de primar și înlocuitor al lui Boc.

Și chiar dacă Boc va candida din partea PDL, tot pentru plecarea sa de la conducerea Clujului candidează. Căci nu poți fi și președintele țării, și primarul Clujului. Acest tip de cumul de funcții nu e permis. Cum va justifica Boc în fața clujenilor și în fața românilor o asemenea lipsă de consecvență și seriozitate? Nu cred că a mai existat o asemenea situație, în care un primar părăsește orașul care l-a ales în două mandate consecutive. Clujenii au înțeles prima trădare a lui Boc, atunci Stolojan a renunțat la funcția de prim ministru și Băsescu a fost cel care l-a desemnat pe Boc. Bine, putea refuza, că doar nu l-a desemnat cu forța, Acum însă nu mai poate spune că a fost luat pe nepusă masă. Candidatura la prezidențiale presupune o decizie luată cu cîteva luni sau chiar mai mult înainte. Dacă Boc avea de gînd să candideze la prezidențiale sau lua cît de cît în considerare o asemenea variantă, de ce a mai candidat la primăria Clujului?

Dacă Emil Boc se decide să candideze la prezidențiale și renunță la Primăria Clujului, pentru a doua oară consecutiv, după ce a fost ales și clujenii și-au investit încrederea în el, la prezidențiale în Cluj nu va lua mai mult de 2%. Însă nu Clujul e marea problemă. Impactul negativ va fi în toată țara. Emil Boc are imagine de om serios, perseverent, consecvent. Trădarea clujenilor, după ce aceștia i-au dat încrederea, în două mandate consecutive, și în condițiile în care în primul mandat a garantat și a lăsat în locul lui un mafiot, va avea efecte catastrofale pentru imaginea prezidențiabilului Boc. ”A fost ales de trei ori la conducerea Clujului, de trei ori i-au acordat oamenii încrederea, iar de două ori le-a înșelat-o, i-a trădat și a plecat spre alte funcții, la nivel central. Se prezintă la alegeri, pune lumea pe drumuri la vot, îi minte pe oameni că va face și va drege și îi va reprezenta și va fi alături de ei, după care își pune coada pe spinare și pleacă spre funcții mai apetisante, gen prim ministru sau președinte. Și dacă face la fel și din funcția de președinte? Voi, cei care doriți să-l votați pe Boc ca președinte, ce veți face dacă acestuia, i se năzare să plece în altă parte?”

Boc în campania pentru prezidențiale

Cum îl vor primi alegătorii pe Boc? Îl vor primi prost. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Oamenii l-au iertat oarecum pe Boc din cauza imagineii sale de ardelean cumpătat și umil. O candidatură la prezidențiale e o acțiune ofensivă, agresivă, mai ales că Boc nu vine de pe poziția favoritului. E un challanger, care trebuie să atace și să muște tare din contracandidați. Și aici se termină cu imaginea de om cumpătat, din popor, modest, umil chiar. Poporul va reacționa urît. ”Uite, domnule, un politician care s-a retras liniști la el, acolo, printre ai lui. Cum? Nu s-a retras? Vrea să-l votăm președinte??? Bă, nene, dar ai tupeu, nu glumă!”

Mai are rost să discutăm despre Boc comunicatorul? În cei trei ani de prim ministeriat a fost o catastrofă. A turuit egal și monoton și irelevant timp de trei ani, pînă a reușit să-i aducă pe toți la exasperare. La locale a făcut campanie plimbindu-se cu tramvaiul, pupînd babe și bazîndu-se pe problemele interne ale PNL Cluj. La prezidențiale e cu totul altceva. Boc va trebui să fie ofensiv și agresiv. Va trebui să acuze guvernarea. Îl va acuza pe Ponta că nu a crescut pensiile și salariile? Îl va acuza că a introdus impozitul forfetar? Îl va acuza că a extins contribuțiile sociale la toate categoriile de venituri? Îl va acuza că a crescut TVA?

”Boc nu e corupt.” S-a văzut cît au contat electoral scandalurile de corupție la alegerile din 2012. El personal nu e corupt, dar oamenii din jurul său sau conduși de el au avut ceva probleme în domeniu. Am zis deja de Apostu, mîna sa dreaptă la Primăria Cluj, cel condamnat pentru corupție. Și n-aș băga mîna în foc că în anul ce vine nu vor începe urmăririle penale împotriva cîtorva pedeliști de soi. De fapt, au început. Videanu și Oltean sînt deja urmăriți penal pentru corupție.

Va accepta Boc să candideze la prezidențiale?

Nu. Știe că nu poate renunța a doua oară consecutiv la primăria Clujului, după ce oamenii i-au acordat încă o dată încrederea, în condițiile în care el i-a lăsat cu curul în baltă, pe mîna unui mafiot crescut chiar de el. Știe că nu are șanse la prezidențiale și că după aceea va rămîne și fără primăria Clujului, și cu imaginea șifonată de atîtea renunțări și trădări, și fără șansa de a mai candida vreodată.  Prin candidatura la prezidențiale, Boc își semnează ieșirea din politică. Să nu uităm că Boc a renunțat la prim ministeriat în 2012, pentru a putea candida la primăria Clujului. Aceasta spune cît de dispus la riscuri e Boc și cît de importantă e primăria Clujului pentru el. Omul a vrut să se retragă la Cluj, nu să iasă definitiv din politică. Dacă nu se retrăgea din funcția de premier cu cîteva luni înainte de alegerile locale, nu putea candida la primăria Clujului și astăzi ar fi fost afară din politică, fără nicio funcție. Și uite așa aveți și explicația plecării lui Boc de la șefia guvernului.