Stiri si comentarii

1. Camera Deputaţilor a respins solicitarea DNA de reţinere/arestare a pesedistului Ion Ochi. N-au ochi decît pentru alţii, iar consultările de la Cotroceni dau roade, data viitoare pot să-i ude şi canapeaua. – Hotnews

2. Melania Cincea, Facebook:

Judecătorul Cristi Danileţ scrie pe blogul său că a solicitat, în şedinţa de azi a CSM, să fie sesizată Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţia premierului Victor Ponta, făcută luni („Şi am mai promis ceva: Băsescu şi Udrea la închisoare! Parţial realizat”).
CSM s-a pronunţat azi, dar pe altă speţă. Concluzionând că independenţa sistemului judiciar a fost atinsă de declaraţiile lui Traian Băsescu şi de mesajele de pe Facebook ale Elenei Udrea.
În privinţa declaraţiilor lui Victor Ponta, „după analizarea acelei declaraţii, va decide Preşedintele CSM”…

Stiri cu poze

Şi nu numai. Din cauză că, deşi mă străduiesc să urmez exemplul Soţului Instituţiei Primei Doamne şi să tac pâs cu pâs, de la cîteva comentarii tot nu mă pot abţine. Încă. Prevăd că, în curînd, vom rămîne fără cuvinte pentru glorioasa epocă pe care o trăim.

1. Ecologie şi sănătate, că primarul României* se gîndeşte la toate.

iohannis bicicleta

2. Fashion. Am remarcat introducerea  în protocolul vestimentar al Instituţiei Primei Doamne sandalele. Lucioase, de zi. Cum vremea a fost, probabil, mai rece, sandalelor li s-au asortat ciorapi. Ceea ce rezolvă şi problema protocolului impus chiar la niveluri mult mai mici, ca degetele picioarelor să fie acoperite.

carmen iohannis sandale cu ciorapi

Fusta pare o jumătate de centimentru mai lungă decît rochia de la învestirea Soţului Instituţiei Sale în funcţia de Preşedinte al României. Rochie care, dincolo de ceea ce au discutat deja la momentul respectiv răuvoitorii şi invidioasele – lungimea, modelul floral şi mînecile scurte – intră în dezacord cu preocupările pentru ecologie ale soţului, fiind din poliester 100%. O puteţi vedea aici, colecţia Tory Burch- Summer dress 2014. Nu, nu e luată de la reduceri, s-a ieftinit între timp.

La Consiliul European la care şi-a însoţit partenerul de Instituţie Prezidenţială nu ştiu ce-a purtat, dar nu-i bai, că nu ştiu nici măcar ce-a căutat.

3. În final, politică. Totuşi, n-am transformat încă blogul în cronică mondenă, deşi sînt şanse mari de reprofilare în ritmul p a s c u p a s şi în privinţa preocupărilor Instituţiei Cuplului Prezidenţial.

Cu două zile în urmă, Ponta a sărbătorit 3 ani de la căderea guvernului MRU, mai precis „3 ani de la începutul sfîrşitului Regimului Băsescu-MRU-Predoiu”, cum s-a numit oficial. Nimic deosebit aici, ba chiar absolut firesc, tradiţional pentru comunişti, sărbătorirea a ceea ce dărîmă. Nici măcar invitaţii nu ne mai miră. Conform Adevărul, „Viorel Hrebenciuc, aflat în arest la domiciliu în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, Miron Mitrea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru primire de mită, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul „Transformatorul“.”

Numai două fotografii aici din albumul postat pe pagina oficială de Facebook a prim-ministrului, şi am bifat şi punctul 4, Justiţie.

ponta iohannis usl promisiune

ponta udrea puscarie

*Nu ştiu dacă s-a mai zis „primarul României”, în caz că da, cum aflu precizez imediat paternitatea sintagmei.

Stirile si comentariile zilei – 22 aprilie 2015

5. Yeba, pe Facebook:

Mark, Mărcuța trebuia să-i spui creației tale, hai, fie, Markutsa! Păi fii atent:
Mă uit în oglindă, la CNP, la cântar, în contul de bancă: tot eu, cea din, să zicem, 2012 plus ce-a mai ciubucărit Cronos. Bine.

Mă uit azi pe însemnările din 2012, nenorocire, lichele, puci în parlament, Crin-desființăm-CCR, haznale, delir, Crin-delir, jeg, comentariile mele „de bun simț” (hă, hă, hă) la A3, Ponta-semnează-cu-Dogaru, fraudă la referendum, calcule, curbe, 40 000 de morți în Gorj, Crin-delir-continuat, tasta 3, modele matematice, Codruța-arestează-listele.

Mă uit tot azi în mail, la ce-mi trimte un toltec de o cruzime aztecă: cică toți peneliștii ăia care se uită în oglindă, CNP etc și constată că-s tot ăia din 2012, încolonați la A3 sunt acum liberali și buni, înțelegi?! Buni să conducă țara asta.

Buni pe bune, cum ar veni.

Înțelegi ce zic eu aicea?! Nu Petrică Roman-ii peneliști, next generation, dictatura soft din 1968 cum ar veni, că nu s-au ivit, ci hard core-le, Walter Roman-ii și Ana Paukerele din prima linie a penelismului crinist plus gunoaiele lui Voiculescu, ca Helvig și Raețchi, ba chiar ale lui DD, de-ăștia sunt de acum încolo minunați și trebuie votați.

Deși nu se pot găsi 10 mici deosebiri între ei și PSD-iștii de acum și de atunci.

La pușcărie să nu dai foc, Mark, că ne omori literatura, dar la casa de nebuni…

 

 

4. 22 aprilie, începutul mişcării Piaţa Universităţii.

25 de ani de la declanșarea „Fenomenului Piața Universității”! Secvențe din documentarul Piaţa Universităţii – România, realizat în 1991.

Posted by Via București on Tuesday, April 21, 2015

3. 22 aprilie, Ziua Pămîntului. – wikipedia.org

Stabilită în 1970, paternitatea îi este disputată, printre alţii, şi de un criminal, Ira Einhorn. Cum criminal la criminal trage, 22 aprilie este şi ziua în care, în 1870, se năştea Lenin. Un centenar sărbătorit exact cum şi-ar fi dorit.

  2. Comisia Europeană acuză oficial gigantul Gazprom de poziţie dominantă.  – rfi.fr şi hotnews.ro

La Commission européenne a officiellement accusé le groupe public russe Gazprom d’abuser de sa position dominante en Pologne, en Hongrie et dans six autres pays d’Europe centrale et orientale. Après deux ans d’investigations, l’exécutif communautaire estime que le monopole russe d’exportation du gaz a nui à la libre concurrence dans la région et a procédé à des surfacturations dans cinq des pays concernés.

1. Ponta a rezolvat problema pensiilor speciale ale parlamentarilor. Se vor acorda încă din timpul activităţii, în loc de salariu. Altfel, de glumă ţi se zbîrleşte părul, de tupeu nu mai e nici o mirare. Victor Ponta, prim-ministru:

„Dar domnia sa (ministrul Nica – n.m.), dorind sa lucreze pentru binele tarii si jertfindu-se, ca toti cei de fata, pentru binele public, noi nu vrem salarii, noi vrem doar sa lucram”, a adaugat premierul. – hotnews. ro

Comentariile zilei – 20 aprilie 2015

Rubrica debutează cu ceva măreţ, conform vremurilor pe care le trăim.

1. Sărbătorile pascale au trecut, dar dacă doriţi să străbateţi Drumul crucii spre preşedinţie, o companie privată din Sibiu vă oferă ocazia. – adevarul.ro
Elena Lotrean:

”În primul rând vizăm publicul român, în prima fază, pentru că este o personalitate a României, ne dorim de fapt să stârnim curiozitatea pentru că atunci când eşti curios şi reuşeşti să înveţi şi să descoperi”

2. Procedural, conform declaraţiei lui Chelaru, corespondenţa se poartă între Parchetul General şi Ministrul Justiţiei. Conform lui Ponta, ministrul nu intervine ca să nu se considere amestec în Justiţie. Adică ce-ar fi să rămînă cum s-a stabilit?! Că doar obstrucţionarea justiţiei nu poate fi.  – hotnews.ro
„Vezi ca e o incalcare grava a unei reguli de procedura, care de fapt inseamna respect intre institutii” si mi-a zis ca o sa vorbeasca cu procurorul general si o sa-i spuna, nu public. Aici e vorba de respect intre institutii. Senatorii nu sunt angajatii unui procuror de la DNA, cum nici procurorii nu sunt angajatii Senatului

3. Consultări la Cotroceni, Iohannis – partide. Fum alb pe legile electorale, fum negru pe justiţie. Situaţia rămîne în continuare gri.  – realitatea.net

 

4. Contul de Facebook al purtătorului de cuvînt al Preşedinţiei, doamna Tatiana Niculescu Bran, a fost închis. Nu vreau să cred că are legătură cu bucătăria proaspăt achiziţionată – ultima actualizare era oricum din 26 februarie – ci mai degrabă cu parolele. Pentru un om de litere, să ţii minte două cred că era dificil.

(Foto: forgivenessministries.com)

PS: Comentariile vor fi updatate, aşa că mai daţi un refresh din cînd în cînd.

Parlamentare odata cu prezidentiale. Cand si cum ?

Tema reducerii mandatului prezidențial de la 5 la 4 ani și organizarea alegerilor prezidențiale simultan cu alegerile parlamentare a apărut și reapărut în contextul dezbaterilor privind revizuirea Constituției, dar și ca o temă prin care actorii politici au încercat să acapareze puncte electorale.

Astfel:

06 aprilie 2012 – Traian Băsescu, în contextul Congresului PSD, PNL și PC, le adresează o scrisoare președinților celor trei partide prin care le propune demisia sa și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate simultan cu alegerile parlamentare din 2012, la schimb cu adoptarea referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un parlament unicameral.

În cazul în care veţi accepta revizuirea Constituţiei aşa cum ea a fost cerută prin referendumul din noiembrie 2009, dar şi propunerea mea de reducere a mandatului preşedintelui la 4 ani, vă garantez că în timp util voi demisiona din funcţia de preşedinte al României, astfel încât alegerile legislative din noiembrie 2012 să se desfăşoare simultan cu alegerile prezidenţiale. În acelaşi timp, apreciez că revenirea la mandatul de 4 ani pentru Preşedintele României este necesară în perspectiva consolidării deplinei democraţii. ”

Răspunsul lui Victor Ponta: acesta rupe scrisorea în fața membrilor reuniți în cadrul congresului, declarând că nu a citit scrisoarea și că ”nu avem ce discuta si negocia cu Traian Basescu, nu avem nevoie de minciunile si propunerile lui otravite”.

Ianuarie 2013 – Victor Ponta propune devansarea organizării alegerilor prezidențiale din 2014 simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, măsură care, în opinia liderului PSD, ar fi asigurat o campanie electorală de 1-2 luni, și ar fi evitat situația în care România să se afle în perioadă electorală pe parcursul unui an întreg.

Răspunsul lui Traian Băsescu: demisia simultană a președintelui și a Parlamentului, după revizuirea Constituției.

„Ce putem face de comun acord este să stabilim demisia simultană a președintelui și a Parlamentului, după ce revizuim Constituția și venim în exigențele referendumului din noiembrie 2009 și atunci ne punem toți mandatele și revenim la un sistem politic care mie mi s-a părut mai eficient …. Sunt gata să îmi depun mandatul simultan cu cei 588 de parlamentari, să facem simultan alegeri parlamentare și prezidențiale pentru resuprapunerea mandatelor. Sigur asta necesită o revizuire rapidă a Constituției, un referendum de revizuire și o depunere simultană a mandatelor de către președinte și cei 588 de parlamentari, ca să facem singura combinație posibilă și care la noi are un precedent.”

Ping-pong-ul dintre Traian Băsescu și USL/ Victor Ponta pe tema reducerii mandatului prezidențial și organizarea simultană a alegerilor prezidențiale cu cele parlamentare a rămas fără nicio finalitate.

Atât alegerile parlamentare din 2012, cât și cele prezidențiale din 2014 au fost organizate respectând termenele constituționale. Constituția nu a fost revizuită.

Tema reorganizării simultane a alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale va reapărea din nou pe agenda partidelor, odată cu reluarea dezbaterile privind revizuirea Constituției.

Pe termen scurt (scenariul nerealist) – resuprapunerea mandatelor nu se poate face fără declanșarea unei crize politice care implică demisia președintelui în funcție în anul 2016. Crizele politice înseamnă instabilitate și asumarea unor riscuri foarte mari din partea celor care le declanșează. Precedentul Tăriceanu (2005) – acesta a refuzat să demisioneze din funcția de prim-ministru și să declanșeze o criză politică care ar fi generat alegeri parlamentare anticipate și o majoritate parlamentară stabilă pentru Alianța D.A.

Pe termen lung (scenariul realist) – resuprapunerea mandatelor se poate face, evitând orice criză politică, în anul 2024.

În 2024 expiră atât mandatul parlamentului ales în 2020, cât și mandatul președintelui ales în 2019.

Implicații:

  • Clasa politică admite că resuprapunerea celor două tipuri de alegeri nu se poate face mai devreme de 10 ani fără anumite artificii politice, precum demisia. Revizuirea Constituției în 2015/2016 se face fără ca mandatul prezidențial să fie redus. Românii vor experimenta până în 2024 noi posibile situații de coabitare, rezultate în urma alegerilor parlamentare din 2016 și 2020 și alegerilor prezidențiale din 2019.
  • Două rânduri de alegeri parlamentare în 2016 și 2020
  • Mandatul Johannis de 5 ani și un nou mandat prezidențial de 5 ani în 2019 (Johannis sau un alt președinte).
  • Organizarea unui referendum pentru revizuirea Constituției într-un singur punct–reducerea mandatului prezidențial –simultan cu alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024.

 

Demisia lui Klaus Johannis

Resuprapunerea alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale începând cu anul 2016 (scenariul nerealist) presupune demisa din funcție a actualului președinte. Acest lucru se poate face în următoarele condiții:

  • Klaus Johannis se bucură de o încredere foarte mare în rândul populației. Johannis își asumă riscul demisiei și a unei noi candidaturi, în tandem cu PNL, pentru a obține majoritatea parlamentară necesară reformelor și schimbărilor pe care le vizează.

 

  • Klaus Johannis ”dă cu paltonul de pământ”. Încă din debutul mandatului, Johannis a demonstrat că are mari probleme cu stăpânirea nervilor în situații delicate. O cădere nervoasă poate duce la demisia acestuia și la organizarea de alegeri prezidențiale anticipate.

 

  • Planul PNL, PSD și al structurilor de forță de revizuire a Constituției și reducerea atribuțiilor prezidențiale în favoarea premierului eșuează. Deși ”Coaliția pentru amputarea atribuțiilor prezidențiale” se bazează pe cvorumul de 30% necesar pentru validarea referendumului, poporul simte că urmează să fie tras pe sfoară și iese masiv la vot, invalidând viitoarea Constituție. Johannis rămâne cu puterile oferite de actuala Constituție și devine un președinte mult mai puternic decât Traian Băsescu. Dar și mai greu de stăpânit. Coaliția decide ”să-l demisioneze” pe motive penale.

 

  • În România are loc o nouă revoluție în 2016. Scăderea popularității lui Klaus Johannis, eșecul reformei interne a partidelor tradiționale, întârzierea schimbărilor mult așteptate, creșterea nivelului frustrărilor populației pot genera tensiuni în societate. Președintele își dă demisia și se organizează alegeri anticipate simultan cu cele parlamentare.

 

Apariția protestelor de stradă, la doar trei luni de la alegerile prezidențiale, indică existența unor tensiuni în societate. Aceste tensiuni nu s-au disipat odată cu alegerea unui nou președinte și au potențial de creștere ( o oală care fierbe – pe care doar s-a pus un capac în 16 noiembrie).

Urmează două teste importante pentru clasa politică: referendumul pentru validarea noii Constituții (posibil finalul anului 2015) și alegerile locale din 2016.

(Foto: evz.ro)

Klaus Iohannis si amputarea atributiilor prezidentiale

Comportamentul președintelui Johannis sau ”modelul de președinte” pe care îl promovează nu este nou. Acest model a fost proiectat încă din vara lui 2013.

Proiectul de modificare al Constituției inițiat și promovat de USL, cu PNL și Crin Antonescu în fruntea Comisiei de revizuire, a creionat modelul prezidențial pe care îl vedem aplicat astăzi de Klaus Johannis.

Chiar dacă Constituția nu s-a modificat încă, Johannis ne oferă în premieră un teasing pentru ceea ce este foarte probabil să urmeze.

Astfel:

Johannis nu se luptă cu premierul. Johannis se întâlnește, discută, cooperează și convine cu premierul.

Premierul este cel care comunică deciziile și administrează țara. Este vioara întâi pe scena politică. Premierul este cel care dă tonul și setează agenda media. Rolul de prim-jucător al țării îi revine premierului, nu președintelui.

Johannis nu se luptă cu Parlamentul. Johannis ia act, observă sau, eventual, nu trece cu vederea. Însă Johannis nu acuză, nu se războiește și nu cheamă la ordine.

Parlamentul trebuie să se recredibilizeze și să recapete încrederea cetățenilor.
Johannis își dorește un Parlament puternic. Nu întâmplător, primul discurs în calitate de președinte a avut ca temă ”recredibilizarea Parlamentului”.

Partidul care are majoritatea parlamentară necesară să desemneze premierul decide și numele viitorul premier. Johannis nu se implică în jocurile din interiorul partidelor și nu are preferințe. Numele premierului îi este indiferent. Partidul este cel care decide.

Johannis este deasupra jocurilor din interiorul partidelor și deasupra luptelor politice duse în mocirlă. Johannis poate colabora atât cu un premier PNL, cât și cu un premier PSD.

Cine pierde – cine câștigă

Un președinte decorativ este atât pe placul partidelor politice, cât al structurilor de forță.

Noul PNL – vechiul PDL și vechiul PNL – nu își doresc să retrăiască experimentul Băsescu. PDL este încă timorat de umbra fostului președinte, în timp ce PNL își mai tratează și acum cicatricile provocate de Băsescu în perioada 2004-2008.

PSD este un alt partid care suferă de complexul Băsescu. Candidat sau nu, Băsescu le-a suflat de trei ori funcția de președinte celor din PSD. 2004, 2009 și 2014 vor rămâne în istoria PSD marcați drept ”ani negri”. Teama pe care o inspiră încă partidul lui Iliescu, Năstase și Ponta, atunci când ajunge în apropierea Palatului Cotroceni, nu poate fi atenuată decât dacă această funcție este golită de conținut. De mai bine de 10 ani, poporul nu vrea ca PSD să dețină puterea totală. Însă un președinte aproape decorativ nu sperie pe nimeni. PSD va avea șanse reale să ocupe din nou Palatul Cotroceni doar când această funcție va fi golită de conținut. Amputarea atribuțiilor prezidențiale este singura șansă pentru PSD să își mai treacă în portofoliu funcția de președinte al României. Chiar Victor Ponta a reluat în plină campanie electorală tema necesității amputării atribuțiilor prezidențiale.
Victor Ponta, 19 octombrie 2014 (sursa: RomâniaTv): “Eu aş fi un preşedinte parlamentar, ca un preşedinte ales de Parlament, dar ales prin vot universal. Este valabil pentru Polonia, Bulgaria, Austria, sunt mai multe ţări în care preşedintele, deşi este ales prin vot direct, nu stă toată ziua peste Guvern. E un singur caz în Europa, Franţa, în care preşedintele are puteri executive sporite”.

Structurile de forță – sunt un alt actor care nu își mai doresc ca ”accidentul” Băsescu să se mai repete. Capii serviciilor s-au săturat de un președinte mână forte. Gustul dulce al libertății este mult prea puternic. Un președinte ales de popor, înzestrat și cu o personalitate puternică, este greu de controlat sau de înlăturat de la putere. Cele două referendumuri, din 2007 și 2012, au demonstrat că poporul nu este dispus să renunțe la cel pe care l-a votat, chiar dacă acesta nu mai beneficiază de foarte multă popularitate. Un premier, în schimb, este mult mai ușor de controlat. Fără să fie investit cu putere direct de popor, dependent de jocurile de putere din partide și din Parlament, acesta este mult mai ușor de înlăturat de la putere (precedentul Boc și MRU). Structurile de forță pot să controleze, să manipuleze și să influențeze mult mai ușor și cu resurse mai puține masele restrânse – partide și Parlament – decât masele mari – populația.

Modificarea Constituției pentru a diminua puterile președintelui în raport cu premierul este soluția câștigătoare atât pentru partide, cât și pentru structurile de forță. Rolul de prim-jucător al țării îi va reveni premierului, însă acesta este lipsit de cel mai puternic atuu: votul direct al poporului.
Primul-jucător al țării va fi ”ales” de Parlament. Poporul trebuie să-și recapete încrederea în Parlament, iar în acest sens se va trece la sistemul de vot pe liste. De asemenea, poporul trebuie să își recapete încrederea în partidele politice. PNL și PSD sunt curățate cu ajutorul DNA și adoptă rezoluții de integritate.

Demonizarea lui Băsescu

Singurul impediment pentru ”operarea” și ”amputarea” atribuțiilor prezidențiale nu îl constituie nici CCR ( ”lecția” Greblă a fost asimilată și învățată”) și nici Comisia de la Veneția. Singurul impediment îl constituie…poporul. Care, foarte probabil, nu va accepta să voteze un președinte decorativ și castrat de principalele atribuții prezidențiale. Pentru a fi convins mai ușor, poporul trebuie să ”înțeleagă” că un președinte cu atribuții sporite este un ”rău” pentru țară. Iar demonizarea lui Traian Băsescu servește perfect acestui scop. ”Regimul Băsescu” trebuie portretizat ca fiind cea mai coruptă și cea mai urmărită penal putere din România. Poporului trebuie să i se prezinte un film în care Traian Băsescu, folosind pârghiile de putere pe care i le-a oferit actuala Constituție, a dezvoltat și a patronat adevărate rețele mafiote, în timp ce același popor suferea tăieri salariale. Poporul trebuie să înțeleagă că o putere prea mare corupe, iar ”accidentul” Băsescu nu trebuie să se mai întâmple. ”Regimul Băsescu” trebuie asociat cu următoarele atribute sau simboluri: abuz, mafie, clan, corupție, genți cu bani, etc. În momentul în care campania de demonizare a lui Traian Băsescu își va face efectul, poporul va accepta cu mult mai mare ușurință amputarea atribuțiilor prezidențiale. Tot în acest scop, în paralel cu demonizarea lui Băsescu, poporului i se servește modelul Johannis. Modelul ”președintelui altfel” care și-a amputat de bună voie atribuțiile prezidențiale.

Amputarea atribuțiile prezidențiale în viziunea USL (PNL+PSD)

– Rol formal în desemnarea premierului: Președintele desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul partidului sau alianței care a obținut cel mai mare număr de mandate la alegeri.

– Președintele nu mai beneficiază de imunitatea prezidențială, cu excepția celei pentru declarațiile politice.
Obs: Johannis declara chiar în campania electorală că este dispus să renunțe la imunitatea prezidențială.

– La numirea judecătorilor şi procurorilor, rolul şefului statului ar urma să fie strict ceremonial, de semnare a decretului, propunerile de desemnare venind de la Consiliul Superior al Magistraturii.

– Președintele, obligat să numească miniștrii propuși de premier în caz de remaniere
Obs: Johannis nu a avut nicio obiecție față de numirea lui Teodorovici la Finanțe, deși actuala Constituție îi permite acest lucru.

– Președintele nu mai poate cere urmărirea penală a unui membru din Guvern. Miniștrii beneficiază de o imunitate sporită. Astfel, odată pornită urmărirea penală în cazul unui ministru, decizia de suspendare din funcție va reveni președinților celor două Camere din Parlament, nu președintelui țării, ca în Constituția actuală.

– Președintele nu mai poate convoca un referendum fără aprobarea Parlamentului.

(Foto: agerpres.ro)

Iohapontas, filmul finalei prezidentiale din aceasta toamna

Ultimul sondaj INSCOP, din iulie 2014, comandat de Adevărul, are următoarele rezultate:

Din respondenții care au o opțiune (90%)

  • 66,1% îl preferă candidat din partea PNL pe Klaus Iohannis iar 33,9% pe Crin Antonescu
  • 62,9% îl preferă candidat din partea PSD pe Victor Ponta iar 37,1% pe Mircea Geoană

Din respondenții care declară că merg la vot (66%)

  • 67,1% îl preferă candidat din partea PNL pe Klaus Iohannis iar 32,9% pe Crin Antonescu
  • 65,9% îl preferă candidat din partea PSD pe Victor Ponta iar 34,1% pe Mircea Geoană

Din respondenții care ar merge la vot, excluzîndu-i pe cei care nu sînt hotărîți, în turul I ar vota:

  • 40,5% cu Victor Ponta
  • 29,0% cu Klaus Iohannis
  • 8,9% cu Mihai Răzvan Ungureanu
  • 4,1% cu Călin Popescu Tăriceanu
  • 3,2% cu Kelemen Hunor
  • 2,6% cu Corneliu Vadim Tudor
  • 2,5% cu Cristian Diaconescu
  • 2,1% cu Dan Diaconescu
  • 7,1% cu altcineva

Din respondenții care ar merge la vot, excluzîndu-i pe cei care nu sînt hotărîți și care ar vota ”altcineva”, în turul I ar vota:

  • 43,6% cu Victor Ponta
  • 31,2% cu Klaus Iohannis
  • 9,6% cu Mihai Răzvan Ungureanu
  • 4,5% cu Călin Popescu Tăriceanu
  • 3,5% cu Kelemen Hunor
  • 2,8% cu Corneliu Vadim Tudor
  • 2,6% cu Cristian Diaconescu
  • 2,2% cu Dan Diaconescu

Din totalul respondenților, într-un tur II cu Ponta și Iohannis ar vota:

  • 52,8% cu Victor Ponta
  • 47,2% cu Klaus Iohannis

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și Iohannis ar vota:

  • 54,8% cu Victor Ponta
  • 45,2% cu Klaus Iohannis

Din totalul respondenților, într-un tur II cu Ponta și Antonescu ar vota:

  • 60,7% cu Victor Ponta
  • 39,3% cu Crin Antonescu

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și Antonescu ar vota:

  • 64,3% cu Victor Ponta
  • 35,7% cu Crin Antonescu

Din totalul respondenților, într-un tur II xu Ponta și MRU ar vota:

  • 58,3% cu Victor Ponta
  • 41,7% cu MRU

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și MRU ar vota:

  • 62,6% cu Victor Ponta
  • 37,4% cu MRU

Din totalul respondenților, într-un tur II cu Ponta și Predoiu ar vota:

  • 66,7% cu Victor Ponta
  • 33,3% cu Cătălin Predoiu

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și MRU ar vota:

  • 67,9% cu Victor Ponta
  • 32,1% cu Cătălin Predoiu

Din totalul respondenților, într-un tur II cu Ponta și Cristian Diaconescu ar vota:

  • 67,5% cu Victor Ponta
  • 32,5% cu Cristian Diaconescu

Din totalul celor care intenționează să meargă la vot, într-un tur II cu Ponta și Cristian Diaconescu ar vota:

  • 68,5% cu Victor Ponta
  • 31,5% cu Cristian Diaconescu

Concluzii:

Există doar două personaje politice care contează la prezidențiale: Victor Ponta și Klaus Iohannis. Restul sînt dust in the wind. Dacă Iohannis își pierde dreptul de a candida, pe motive de incompatibilitate, Ponta e președintele României și ar trebui să pupe picioarele ANI.

Ponta are mai mult succes la cei care sînt deciși să vină la vot. În schimb, candidații opoziției, cu excepția lui Cătălin Predoiu și Cristian Diaconescu, au mai mult succes la indeciși, la cei care ar cam sta acasă. E normal, electoratul dreptei e demobilizat și dezamăgit. Pe de altă parte, se vede cît potențial are Klaus Iohannis de a cîștiga votanți dintre indeciși. Acolo se joacă finala prezidnețială, pe acel teren, al indecișilor.

Sondajele au infirmat ”mitul” (în fapt, o intoxicare venită din partea dreptei) conform căruia Ponta ar fi plafonat pe la 40-45%. Din sondaje se vede că, în funcție de contracandidat, e plafonat între 52% și 68%. Abia aștept să văd mîine titluri mari în EVZ și pe crawlul B1-ului: Ponta DISPERAT! Intră să VEZI ce nenorocire HALUCINANTĂ a pățit! Nu poate obține mai mult de 68%!!!

Ponta poate fi bătut la prezidențiale cu trei condiții absolut necesare:

  1. Să candideze Klaus Iohannis
  2. Klaus Iohannis să aibă o campanie excelentă
  3. Ponta să facă erori mari sau măcar medii

De remarcat blocajul lui Predoiu, care nu reușește să crească nici măcar printre cei indeciși să meargă la vot. Asta arată că Predoiu e un om de partid, impus de partid și votat doar de alegătorii disciplinați ai partidului sau partidelor care îl susțin. E normal. Are notorietatea cea mai scăzută dintre toți, nu e cunoscut de cei mai puțin interesați de politică și nici nu are carisma necesară sau mitul sau temele care să atragă oameni din afara galeriilor politice. Cristian Diaconescu e în aceeași situație. Ca să parafrazez un celebru politician, încă președinte, Iohannis are cel mai mare potențial de creștere iar Predoiu și Diaconescu, cel mai mic.

În turul II decisivă e persoana candidatului, nu organizațiile. Partidele au putere limitată de a aduce oamenii la vot și sînt decisive în primul tur. Aici, la capitolul ăsta, Ponta, Iohannis, Antonescu și MRU stau ceva mai bine decît Predoiu și Diaconescu.

Jocul politic al toamnei e clar. Vom avea o finală Ponta-Iohannis sau, dacă Iohannis nu va avea dreptul de a candida, vom avea un cîștigător sigur, pe Ponta. Crin Antonescu, MRU, Predoiu și Cristian Diaconescu sînt în afara jocului prezidențial.

Cind sistemul de educatie minte

Ponta despre educație:”Trebuie să-i ajutăm pe cei mai puțin buni să fie mai buni. Școala nu trebuie să fie junglă în care doar cei puternici supraviețuiesc.” De ce ar încerca cei mai puțini buni să fie mai buni, dacă iau diplome și așa? De ce ar mai dori cei buni să fie buni, dacă oricum nu e nicio diferență și toată lumea ia diplome, indiferent de cît de bună e? Sistemul fabricilor de diplome, șpăgilor și copiatului îi lasă fără motivație atît pe cei buni cît și pe cei mai puțini buni. Nimeni nu mai vrea să învețe, că nu are de ce. Singura motivație e să furi, să înșeli, să copiezi. Adică să devii pesedist. Cred că ăsta e și scopul lui Ponta. Să transforme toți românii în pesediști. Un om care e învățat încă din copilărie și adolescență că soluția e minciuna, hoția și copiatul are toate datele necesare să devină pesedist. Ponta însuși a ajuns unde a ajuns prin furt și minciună, prin copiat și înșelătorie.

O diplomă furată nu-ți folosește decît în sistemul de stat. Cu cît mai multe diplome mincinoase va elibera sistemul de educație, cu atît va crește mai mult aparatul de stat. Sistemul privat cere aptitudini și competențe, sistemul de stat cere diplome. Astfel, statul va crește numărul bugetarilor, pentru a putea absorbi sutele de mii de absolvenți fără competențe dar cu diplome care ies anual din sistemul de educație. Vom ajunge ca jumătate dintre salariați să lucreze la stat, așa cum se întîmplă în Grecia.

Oamenii trebuie să primească note de trecere, diplome, locuri de muncă, case, ajutoare, pensii. De cînd se nasc și pînă mor trebuie să li se dea. Cu o singură condiție. Să ne voteze pe noi, socialiștii. Să ne dea puterea să luăm de la alții, să păstrăm pentru noi și să le dăm și celor care ne-au votat. Iar cei care muncesc, care vor să facă ceva, sînt furați la naștere pînă la moarte. Dacă nu pleacă în afară.

Dacă mîine Ponta se decide să dea 17 milioane de certificate de geniu tipărite peste noapte, înseamnă că în România trăiesc 17 milioane de genii? Dacă mîine primești o diplomă prin care se atestă că știi cît face doi plus doi înseamnă că automat știi cît face doi plus doi?

Să presupunem că mîine Ponta ne ia pe toți în barcă să ne treacă Dunărea. Dacă ne dă tuturor diplome de înotători fără să știm să înotăm și se răstoarnă barca, cum se salvează cei care nu știu să înoate? Se agață de diplome ca de colaci? Și de unde știi pe cine să salvezi dacă se răstoarnă barca? De unde știi care sînt cei mai vulnerabili, care nu știu să înoate? La urma urmei, toată lumea are diplomă de înotător, habar nu ai cine știe cu adevărat să înoate și cine nu. Dar dacă tu nu știi să înoți, cui ceri ajutor? Dacă îi ceri ajutor unuia care, ca și tine, nu știe să înoate? Cum organizezi oamenii în barcă în eventualitatea unei catastrofe? Cum organizezi operațiunile de salvare? În mod normal ar trebui să-i grupezi. Unul care știe să înoate lîngă unul care nu știe să înoate. Însă toți au diplome de înotători. Mai mult, toți au diplome de înotători de performanță. Cînd barca se răstoarnă te trezești că în grupul X sînt cinci oameni care habar n-au să înoate și se îneacă toți iar în grupul B ai șapte înotători buni, care șomează, că nu au nevoie să se ajute între ei. Dacă diplomele de înotător s-ar fi dat pe bune, știai cum să-i grupezi. Fiindcă diploma e o informație. Dacă informația e falsă, dacă conține o minciună, va naște un adevărat haos. Dacă chirurgul care mă operează pe creier a luat diploma de chirurg pe șpagă și relații? Dacă nu știe să opereze pe creier? Dacă arhitectul care a proiectat podul ăsta a luat diploma de arhitect fiindcă era văr cu un profesor sau fiindcă a dat șpagă și habar n-are să proiecteze poduri care nu se prăbușesc la prima rafală de vînt? Dacă șoferul din stînga mea nu știe regulile de circulație și nu recunoaște indicatoarele și intră într-o intersecție fără să aibă prioritate și din dreapta vine o mașină cu o sută la oră și intră cu botul chiar în mine? Diplomele nu sînt recompense. Nu sînt favoruri. Sînt informații vitale pentru societate.

Gîndiți-vă numai cît timp trebuie să piardă angajatorii din sistemul privat cu testarea potențialilor angajați, în condițiile în care nu poți pune nicio bază pe informațiile din diplomele eliberate de sistemul de educație. Gîndiți-vă cîte țepe au luat și iau și cît timp și bani pierd cu recrutarea. Angajezi pe cineva pe baza diplomei și îți dai seama că nu e bun de nimic. În România legislația muncii nu-ți permite să-l dai afară. Și uite așa stai cu el luni de zile pe cap, pierzi bani și timp numai fiindcă sistemul de educație minte. ”Ia-l! Angajează-l! Dă-i bani! E doctor în drept! Ce vrei mai mult? Ar fi bun chiar și de prim ministru, Doamne iartă-mă!”

[fundraiser_panel id=”62120″ style=”wdf-fresh” show_title=”yes” show_content=”yes”]