iStolo s-a apropiat pe furis si mi-a inghitit gaurile negre

bleen.ro (ep. XII din serialul Politicuri, septembrie 2008)

Din episodul anterior: Zmeus si Calin sunt pe cale de a se impaca, Felix ii intrerupe si cere autonomie pentru Tinutul Securesc, Andon e pregatit sa activeze gaurile negre daca seful lui nu e ascultat.

Papagalul Andronicus se lasa pe umarul lui Calin si ii sopti ceva la ureche. Calin asculta atent, deveni ganditor, se uita tamp cand la Prea Maritul Zmeus, cand la Felix, si grai:
– Prea Marite Dictator, cer permisiunea sa spun si eu cateva cuvinte.
– Mai Mult Ca Perfectule, ii cunosc privirea asta. E de rau, zise Valericus, strecurandu-se langa Zmeus.
– Valericus, lasa-l sa vorbeasca. Astazi sunt generos.
– Prea Marite Zmeus, impacarea se amana. Mi-a zis Andronicus sa raman in stand by pana ajung aici si Fincalstain, Mircica si Adi. Sunt pe drum, trebuie sa ajunga dintr-un moment in altul. Nici nu termina bine de vorbit Calin, ca isi si facura aparitia cei trei.
– Era cat p-aci sa-l pacalesti pe Calin, Prea Marite Magellan. Noroc cu Felix ca v-a intrerupt, zise Fincalstain, privindu-l dojenitor si cu subinteles pe Calin. Autonomia Tinutului Securesc e doar una dintre cererile noastre. Mai avem si altele. Mircica, da Proiectul de Constitutie incoa’!
Mircica se uita suspicios in dreapta, in stanga, se apleca si scoase de la ciorap o foaie A4 impaturita.
– Boule, de ce ai bagat-o acolo? se rasti Fincalstain la el, dupa care privi in jur, vizibil jenat de gestul pupilului sau.
– Pai…ca sa nu ne fure ideile….coane F…F…Fincal…, se balbai Mircica, rosu ca racul.
– Ba, tie nu-ti fura nimeni ideile nici daca le lasi nesupravegheate in Ferentari sau le tii intr-o geanta deschisa in 139, tampitule! De ce dracu’ te-ar cauta pe tine cineva de idei in buzunar? Sau in alta parte? Fincalstain lua hartia nervos, o despaturi si i-o intinse lui Calin, nu inainte de a-i da una parinteste peste ceafa.
– Era s-o faci, Caline….Las’ ca dam noi militaria jos din pod. Gata, s-a dus libertatea de gandire… D-acum incolo in famiglia asta nu gandesc decat io! Si Don Sile Pietrol, evident. Si Papasa Ilici….Baga-mi-as, multi mai suntem…Hai, citeste Caline!
Calin isi drese vocea (efectul siropului de testosteron disparuse si vocea incepea sa-i semene cu a lui Traistariu):
– Proiect de Constitutie. Principii generale. Art. 1. Popor vine din latinul populus. Art. 2. Deci, poporul e populist. Art. 3. In consecinta, actiunile prin care se cere parerea poporului, numite in general alegeri sau referendum, sunt populiste. Art. 4. Noi nu suntem populisti. Art. 5. Noi nu vrem alegeri la care sa participe si poporul. Art. 6. Prea Marite Zmeus, lasa-ne sa ne alegem doar noi intre noi. Art. 7. Te rugam. Art. 8. Frumos. Art. 9. Daca nu asculti de. Art. 10. Vorba buna. Art 11. Felix si Andon vor activa gaurile negre. Art. 12. Daca nici asa nu merge. Art. 12bis. O vor activa pe. Dispozitii finale si tranzitorii. Robica Stamoiu.
– Deci, Prea Marite Zmeus, zisera toti in cor, da-ne slobozenia! Da-ne NUP-ul nostru cel de toate zilele! Da-ne bugetul! Si da-ne noua Doamne, licitatiile si fondurile europene! Amin, Marite Dictator.
– Asa cum le-am zis si sindicalistilor de la CFR, cand eram ministru, va zic si voua acuma: dragii mei, va dau p*la!
– Engage! striga Fincalstain catre Felix.
– Ce?
– Activeaza gaurile negre, boule!
– A, ok. Bideu, adu Acceleratorul! Bideu fugi pana dupa un tufis de la capatul podului si se intoarse cu Acceleratorul.
– Hm, credeam ca e ceva mai deosebit, cum dracu’ l-au facut elvetienii astia, ca zici ca-i romanesc, facut la Rulmentul Barlad….. Ciudat, parca l-am mai vazut undeva… zise Felix, luand Acceleratorul din mainile Bideului.
– Asta nu e Acceleratorul! sari Crim Antonescu. E iStolo!!! I-au schimbat lay-out-ul butoanelor dar slipii sunt aceiasi. Si PIB-ul e cam mic. Se vede ca a facut baie in apa rece.
– Boule, striga Felix la Bideu, ce ai facut cu Acceleratorul?
– Aport! se auzi vocea tunatoare a Prea Maritului Zmeus. Din intunericul noptii aparu un caine mare, negru, cu doua capete. Intr-unul din boturi tinea Acceleratorul, in celalalt un DVD pe care scria “Lista cu amantele parlamentarilor. Bonus: poze”.
– Cat voi dadeati din gura eu mi-am trimis cainele credincios sa-l urmareasca pe Bideu si sa vada unde ascunde Acceleratorul. Restul a fost floare la ureche, am luat Acceleratorul si in locul lui l-am pus pe iStolo tunat. Va fac cunostinta cu cainele meu. El e Mihai Razvan Maior, cel mai bun prieten al omului politic Eu. E de rasa, din parintii campioni. E fiul Securitatii, Mama Primordiala, Cateaua care ne-a fatat pe toti si al carei ADN il purtam.
La auzul numelui Securitatii, toti luara pozitie de salut.
– Si ce s-a intamplat cu Mama Noastra Primordiala, Securitatea, Prea Marite Zmeus?
– A ajuns la ingeri.
– Dumnezeu s-o ierte si Teoctist s-o reprimeasca in bratele sale! izbucnira in plans toti cei de fata. Dar absolut toti.
– Nu va intristati, copiii mei neascultatori. Ii e bine acolo unde e. De fapt nu e departe, e p-aci prin zona, joaca “Nu te supara Fraiere” cu Corul Ingerilor. Ii bate joc de joc, fiindca are pioni mai multi, imprastiati pe toata harta. Si mai si triseaza. Cand Corul Ingerilor ia o pauza de lectura si meditatie, Ea muta cate trei-patru casute o data. Iar cand ea adoarme sau e in misiune, Corul Ingerilor se cearta pe reguli si metodologie. Se cearta in cor, evident. D-aia ii si zice jocului “Nu te supara Fraiere”, ca ei sunt fraieri si se supara. N-ai cu cine… niste Ingeri… A, ca mi-adusei aminte….V-am dat vestea cea mare? Nu? A fatat iar. Noua generatie de politicieni. Sunt mici si dragalasi, sa-i vezi ce simpatici sunt cand dau din codite pe langa dulaii mai mari si latra la televizor… Iar cand nu latra, ling….
– Marite Felix, ii intrerupse Andon din reverie, iStolo s-a apropiat pe furis si mi-a inghitit gaurile negre!
Toti intoarsera privirile spre iStolo. Ce se va intampla? Va fi Sfarsitul Lumii sau doar Sfarsitul lui iStolo? Is this The End or just The iEnd? Singurul cu prezenta de spirit, Prea Maritul Zmeus, scoase mobilul…
– Ce faci, Mai Mult Ca Perfectule?
– Sun la 112, Intelectualii In Actiune. Pata e fizician de formatie, trebuie sa stie ce se intampla cand cel mai longeviv prim-ministru din umbra inghite doua gauri negre. Alo, Pata? Scuza-ma ca te deranjez, stiu ca nu-ti place sa ti se faca programul, ca vrei sa zici Stop si sa te reintorci la tine, sa-ti regasesti Centrul, undeva, intr-o casuta la munte, insa gandeste-te ca la telefon sunt chiar Eu Insumi. Iti dai seama? Te sun chiar Eu Insumi, fie-mi numele laudat! Da…da…stiu, hai nu-ti mai face sange rau, da-l dracu’ de ponei…la urma urmei nu era decat un ponei. Data viitoare sa fiti mai atenti, desenati si voi o casa, niste pomi, o floare, doi gradinari…da…da, mai tii minte? Si Lantul Amintirilor mi-a placut…ai dreptate, un pic cam manierist, si personajele nu prea bine conturate…mda, intr-adevar, modul de rezolvare a dilemei existentiale prin care trece personajul principal era cam fortat si abrupt…dar muzica, muzica facea tot filmul! L-am vazut pe vapor, am facut schimb de role cu niste maltezi. Ei ne-au dat Lantul Amintirilor Ma Chinuiesc, noi le-am dat doua filme de Sergiu Nicolaescu….le-a placut enorm ala cu brigadieri, in care viitorul Rege Duda de Karlstrasse joaca rolul unui inginer pe santier, la Canal. Da, a fost prima intalnire a lui Duda cu viitorii lui stramosi, elita interbelica, intemeietorii Romaniei Mari….Niciodata nu a fost mai aproape de ei. La un moment dat, cand sapa (trebuia sa sape de-adevaratelea, ca sa fie cat mai realist) s-a apropiat la cativa centimetri de un fost ministru in guvernul I. Ghe Duca si de un Stirbey…cum s-ar spune, mai avea putin si dadea de os domnesc. Dar l-a chemat tovarasul de la Comisia de Propaganda si Cultura sa-i zica un banc si sa bea o tuica impreuna. Sa lasam asta, si cum iti spuneam, draga Pata, noi le-am dat maltezilor doua filme, ei noua, unul. Mi-au ramas datori. M-au intrebat ce vreau in schimb, le-am zis ca deocamdata nimic, cine stie, poate ne vom intalni vreodata si isi sting ei datoria. Ceea ce s-a si intamplat saptamana trecuta… S-a mirat si Benedict; <Cum ba Traiane, Ordinul Cavalerilor de Malta pentru un film cu Duda? Ba, voi romanii sunteti dati dracului, iertata sa-mi fie expresia!> Asa….de ce te-am sunat, draga Pata…. Fii atent: iStolo, prim-ministrul nostru din umbra, din umbra veacurilor trecute, vreau sa zic, a inghitit doua gauri negre…stii cum face el cand inghite…cuarc, cuarc, una dupa alta ….si voiam sa stiu daca asta e Sfarsitul. Hai, ca tu le ai cu fizica si escatologia…Cum? Tegumentele sunt palide, dar la el asa sunt de obicei. Da, e galben si la ochi, dar ti-am zis, el a fost bolnav cand era mic si oricum asa arata el de obicei, ca si cum ar avea hepatita. Un albus de ou? Crud? Pai de unde pana mea sa iau un albus de ou crud la ora asta? Ma fut in el de Carrefour, vrei sa ma intalnesc iar cu tiganca aia imputita? Ok, pa….Ce faci? A, ok. fii atent ca Plesu pare el asa mai visator da’ memoreaza cartile…. Stie cati septari mai sunt in joc, cati decari, cati asi, nu retine doar figurile, retine si cartile mici…Am jucat cu el, bizantinii astia de viata, cu umor, par mai boemi asa, de felul lor dar sunt dati dracului, nu le scapa nimic. Ok, te las….Poftim? Pe porunci? Ce ti-a facut? Sa citesti Heiddeger intr-un picior, legat la ochi si sa pui zahar in motorina lu’ Siegfried? Ti-am zis eu ca e sugubat…Doar l-am avut consilier. Stai sa-ti zic…seara, pe holurile Cotrocenilor, se tupila pe dupa colt impreuna cu Pufulete si cand iesea iStolo din birou, Pufulete il tinea de vorba iar Plesu se strecura in spatele lui si ii dadea ceasul din BIOS inapoi cu 12 ore. Si o luau la fuga razand prin Palat, sa-mi trezeasca toti consilierii… Evident ca iStolo se ducea apoi sa-si bea cafeaua si sa inceapa o noua zi de munca….Atunci mi l-au uzat. Hai ca acum chiar te las. Si nu mai fi suparat cu poneiu’. Fruntea sus! Inapoi la argument! Asa te vreau. Hai pa.
– Ce-a zis Pata, Marite Dictator?
– A zis ca va fute-n gura daca va mai luati de poneiul lui. Si a zis ca tu, Adi, o sa te urci pe bicicleta lui Calin si o sa-mi aduci un albus de ou crud, de la Cornu. Hai, executarea! Ca va ia mama dracu’ pe toti si spalati puntea toata noaptea!

Ce scria Blogary in 2012 si 2013 de fuziunea PNL-PDL

14 decembrie 2012 (PNL si Crin Antonescu, speranta Dreptei)

”Dacă PNL, cu ajutorul planului ”dizidenței” față de PSD, plan care va fi pus în aplicare începînd cu 2013, va reuși să depășească criza de credibilitate, se va instala definitiv și unic, pe partea dreaptă a scenei politice. Și va fi acceptat și adoptat fără cea mai mică problemă.

Am văzut, cu ocazia acestor alegeri, cît curaj au susținătorii Dreptei. A doua zi după ce, în urma farsei numite ”cearta PNL-PSD”, PNL se va instala pe partea dreaptă a scenei politice, toți comentatorii și editorialiștii dreptei vor psihologiza trist, în genunchi, făcînd apologia ”răului celui mai mic” și ne vor îndemna să sprijinim, cu lămîie, soluția unică și imperfectă numită PNL, în frunte cu Crin Antonescu, Tăriceanu, Orban, Becali sau oricine o mai fi. Nu subestimați susținătorii Dreptei, habar n-aveți cît de jos sînt dispuși să coboare, pînă în centrul Pămîntului, de unde, tîrîndu-se în patru labe, triști, scîrbiți, dar pătrunși adînc, pînă-n mațu’ gros, de responsabilitatea civică, își vor folosi decibelii, argumentele și figurile de stil ca să ne convingă că nu avem de ales.

Am scris despre planul PNL și PSD de a împărți scena politică în două cînd încă nu exista un asemenea plan. Acum este evident pentru orice cetățean cu o minimă inteligență că acesta este obiectivul peneliștilor și pesediștilor, Din momentul în care PNL se va fi instalat ca ”ultimă speranță”, ”unică alternativă”, jocurile sînt făcute. De a doua zi, încet încet, ultimele insulițe de rezistență (Blogary va fi, ca de obicei, printre ele) vor fi luate cu asalt de majoritatea susținătorilor Dreptei, adepți ai ”răului celui mai mic”, ”fără mofturi”, ”ăștia sînt, cu ăștia defilăm”, care sînt capabili să transforme, unii cu talent, alții cu inteligență, majoritatea cu insistență, orică căcat într-un căcat comestibil. Și vor transforma și PNL-ul, cu Crin sau fără Crin în frunte, într-un căcat comestibil.

PNL este viitoarea unică forță a Dreptei. Crin Antonescu e speranța. Dacă am timp și chef, în iarna asta scriu toate editorialele, toate postările pentru Facebook și Twitter care s-ar putea scrie și desenez toate fotoșoapele care s-ar putea desena despre ”soluția răului celui mai mic”, ca să fie deja scrise și desenate, să nu se mai obosească susținătorii Dreptei peste doi sau trei ani.

Nu veți accepta PNL-ul lui Crin Antonescu? Și ce veți face? Veți lăsa răul cel mai mare să cîștige? Nu. Sînteți electorat captiv, vă încolonați frumușel și mergeți la vot să-l votați pe Crin, ca să nu cîștige Oprescu. Sau pe Oprescu, ca să nu cîștige Crin. Depinde cum se împart rolurile între PSD și PNL, și ce personaj vă revine vouă, pretențiosul și educatul electorat de dreapta.”

14 martie 2013 (Fuziunea prin absorbtia PDL de catre PNL)

”Pentru Crin Antonescu și Dan Voiculescu este vital în același timp să distrugă PDL ca vehicul al lui Băsescu. Băsescu atunci cînd își încheie mandatul la Cotroceni (cît mai repede, speră Voiculescu și Antonescu) nu trebuie să aibă PDL la dispoziție ca vehicul politic. Aceasta se poate face în două moduri: prin fuziune și prin păstrarea lui Blaga la conducerea partidului cît mai mult timp posibil. În același timp, alegerile prezidențiale din 2014 trebuie să găsească PDL incapabil să dea un prezidențiabil cu șanse, trebuie să găsească PDL condus de Blaga. Important este să se intre în vara lui 2014 cu un PDL slab și fără un candidat prezidențial cu șanse. În principiu, n-ar trebui să fie probleme. Un previzibil scor slab al PDL la europarlamentare va antrena scandalul în PDL fără a tranșa însă lucrurile. Blaga va refuza să-și asume responsabilitatea pentru înfrîngere și îi va acuza tot pe Băsescu, Macovei, Boc, Preda și Voinescu.”

13 noiembrie 2013 (Triunghiul iubirii: Antonescu, Blaga, Basescu)

”Astfel, Vasile Blaga îi poate oferi lui Crin Antonescu și PNL-ului parlamentari, o portiță spre electoratul PDL, primari, structuri și procente bune în turul II al prezidențialelor. La schimb, Antonescu îi poate oferi lui Blaga funcția de premier după parlamentarele din 2016 sau chiar în 2015, dacă guvernul Ponta poate fi demis printr-o moțiune de cenzură, iar PDL-ului îi poate oferi acces, din nou, la resurse.

2014 e un an în care partidele, structurile teritoriale, voturile și candidații prezidențiali sînt monede de negociere importante. Cine le are, are ce da la schimb pentru a primi la schimb chestii. Chestii gen participarea la guvernare. Cine n-are partid cu parlamentari, primari, structuri teritoriale, procente, voturi și candidați prezidențiali cu scoruri decente, nu există în acest joc al negocierilor politice.”

25 martie 2014 (Capitalul politic si validarea liderilor, adevaratele mize ale europarlamentarelor)

”Dacă însă PNL are un scor slab, sub 20%, este foarte posibilă debarcarea lui Antonescu și, în funcție de cel care îi va lua locul, de revenirea în USL sau o posibilă alianță sau fuziune cu PDL sau PMP.

Un scor mare, de peste 35 sau 40%, ar convinge pesediștii să meargă la prezidențiale cu candidat propriu. Dacă pesediștii vor fi convinși că pot scoate în jur de 40% în primul tur al prezidențialelor vor merge sigur cu un candidat pesedist, Ponta cel mai probabil.

Un scor sub așteptări ar șubrezi poziția lui Blaga, deși e greu de crezut că pedeliștii, radicalizați și antagonizați de gruparea Băsescu-Udrea, vor fi dispuși să-l basculeze pe Blaga.

Dacă în 2012 au avut scuza participării sub numele ARD și uzura guvernării, acum au scuza despărțirii de Băsescu și a dezertărilor. Dacă PDL va avea însă sub 15% și nu va fi la o distanță suficient de mare de PMP, adică cel puțin cinci procente, este foarte posibil ca printre pedeliști să se instaleze panica.

..,

Chiar și un scor de peste 7% ar fi considerat suficient pentru validarea Elenei Udrea (neatingerea obiectivului de 10% va fi pusă pe seama retragerii Elenei Băsescu la presiunea ”justițiarilor” și pedeliștilor). Un scor sub 7% sau sub prag o va scoate pe Elena Udrea din jocul politic mare. Băsescu va trebui să o sacrifice sau să se scufunde împreună cu ea.”

Citeva concluzii rapide ale alegerilor. Finalul unei elite politice.

  • Dreapta trebuie să lupte pentru liberalizare, dereglementare și privatizare, nu pentru pușcării, restricții, centralism și etatism.
  • Dreapta trebuie să lupte pentru omul simplu, pentru familie, pentru oamenii care muncesc și se zbat, nu pentru un construct monden-intelectual al susținătorului dreptei. Susținătorul dreptei are părinți bolnavi, copii de educat, facturi de plătit, are nevoie de job, are nevoie de repere, are nevoie de liniște, siguranță, de casă și masă, nu de parașute și papițoi împăunați
  • Toți liderii partidelor de dreapta ar trebui să facă cel puțin un pas în spate. Pe termen lung spre nedeterminat.
  • Mircea Diaconu e marele pariu cîștigat de Antena 3 împotriva tuturor, chiar și împotriva lui Ponta. E dovada că sistemul polițiot nu e soluția.
  • Mesajul alegătorilor pentru dreapta: Chiar dacă îi băgați în pușcărie și le interziceți să candideze tot vă bat la alegeri. Dreapta nu poate încerca la infinit să-și învingă inamicii penal și administrativ.
  • PMP nici măcar n-a fost un proiect politic. A fost doar un moft de divă cu lingăi în coadă, parașute, mere și mondenități de tabloid.
  • PDL ar trebui să refuze orice negocieri cu PMP. PMP ar trebui să se desființeze și membrii săi să revină pe persoană fizică în PDL, dacă sînt primiți. Blaga ar trrebui să-și dea urgent demisia. Liderii PNL și PDL ar trebui să anunțe renunțarea la candidaturile la președinție ale lui Antonescu și Predoiu și stabilirea unui candidat comun împreună cu celelalte partide de pe dreapta.
  • Blaga își dă demisia doar dacă PDL scoate un scor cu minus în față. Nu e departe. Să așteptăm alegerile din 2016.
  • De la 3-ul ăla din fața scorului PSD Ponta scapă de Dragnea, iar noi nu scăpăm de Udrea, Base, Antonescu și Blaga.
  • Nu se mai pune problema unificării dreptei în jurul lui Traian Băsescu. Băsescu poate cel mult participa la o asemenea unificare, de pe o poziție foarte slabă însă. Politic e scos din joc.
  • E prima înfrîngere reală a lui Băsescu. E și înfrîngerea care îl trimite pe tușă.
  • Candidatul lui Voiculescu a luat mai multe voturi decît partidul lui Băsescu
  • Cariera politică a lui MRU se încheie. De prezidențiale nu mai poate fi vorba.
  • Udrea, Predoiu, MRU, Diaconescu și Antonescu au ieșit din cursa prezidențială. Rămîn Iohannis și Macovei.
  • PDL a redevenit un partid minor
  • Macovei devine o opțiune serioasă pentru prezidențiale.
  • Elena Udrea e un eșec politic răsunător și la finalul carierei politice.
  • Mircea Diaconu devine un jucător important, al patrulea experiment reușit al poveștii ”victimă a sistemului băsist”, după Oprescu, Becali șI Arafat.
  • Dreapta trebuie să renunțe la sloganuri țipate ascuțit, mondenități, mere, hore, salturi cu parașuta, plimbări cu balonul, țopăială în blugi
  • Dreapta trebuie să renunțe la misecuviniști, la cei mai intelectuali dintre politicieni și cei mai politicieni dintre intelectuali, adică la ăia care-și justifică existența politică academic și existența academică politic.

Scoruri parțiale (ora 17.00):

  • Alegători prezenți la urne – 5 911 232
  • Voturi valabil exprimate – 5 566 005
  • Voturi nule – 344 980
  1. PSD – 2 093 032 – 37.60%
  2. PNL – 835 453 – 15.00%
  3. PDL – 680 759 – 12.23%
  4. Mircea Diaconu – 379 528 – 6.81%
  5. UDMR – 350 659 – 6.30%
  6. PMP – 345 908 – 6.21%
  7. PPDD – 204 289 – 3.67%
  8. PRM – 150 468 – 2.70%
  9. Forța Civică – 145 184 – 2.60%
  10. PER  – 64 230 – 1.15%
  11. ANA – 53 264  – 0.95%
  12. PNȚcd – 49 978 – 0.89%
  13. Iulian Capsali – 49 609 – 0.89%
  14. Peter Costea – 41 271 – 0.74%
  15. Corina Ungureanu – 27 320 – 0.49%
  16. Partidul Verde – 19 125 – 0.34%
  17. Noua Republică  – 15 419 – 0.27%

Europarlamentarele, repetitie cu public pentru prezidentiale

Anul 2009 a fost primul în care am avut europarlamentare și prezidențiale (la o distanță de 6 luni, ca și în 2014), Sînt rezultatele de la europarlamentare un indicator serios al scorului de la prezidențiale? Da.

Europarlamentare 2009

  • PSD – 1 504 218 – 31.08%
  • PDL/EBA – 1 642 280 – 33.93%
  • PNL – 702 974 – 14.52%

Prezidențiale 2009 turul I

  • Geoană – 3 027 838 – 31.15%
  • Băsescu – 3 153. 640 – 32.45%
  • Antonescu – 1 945 831 – 20.02%

Prezidențiale față de europarlamentare:

  • Geoană/PSD + 1 523 620 + 0.07%
  • Băsescu/PDL + 1 511 360 – 1.48%
  • Antonescu/PNL + 1 242 857 + 5.50%

Geoană/PSD

Pentru fiecare vot la europarlamentare au primit 2 voturi la prezidențiale. Procentual au rămas la același scor.

Băsescu/PDL

Pentru fiecare vot la europarlamentare au primit 1,92 voturi la prezidențiale. Procentual au scăzut, dar nu semnificativ.

Antonescu/PNL

Pentru fiecare vot la europarlamentare au primit 2,77 voturi la prezidențiale. Procentual au avut cea mai spectaculoasă creștere.

În 2009, în primul tur Antonescu a fost candidatul ”altfel”, ”altceva”, în condițiile în care, în plină criză economică, PDL și PSD s-au aflat la putere împreună pînă cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, iar PNL reprezenta opoziția.

”Marea revoltă populară” s-a întîmplat în turul I și nu a mai supraviețuit pînă în turul II, după două săptămîni extrem de proaste și dezamăgitoare pentru ”revoltați” între cele două tururi, cu o prestație absolut penibilă a lui Antonescu.

Între europarlamentare și prezidențiale nu au existat schimbări electorale semnificative, cu excepția valului de revoltă transformată în simpatie pentru Crin Antonescu și PNL înainte de primul tur, val insuficient însă pentru a schimba finaliștii.

Ca și la europarlamentare, în turul I la prezidențiale contează foarte mult structurile de partid. În același timp însă, în primul tur se poate naște o mișcare de revoltă, pentru un candidat ”altceva”. Chiar dacă candidatul respectiv nu intră în turul II, poate influența decisiv finala, cu condiția ca în atitudinile sale să-și păstreze autenticitatea și să rămînă plauzibil pentru susținătorii săi. Ceea ce n-a reușit Crin Antonescu în 2009. Cui i-ar putea folosi o astfel de mișcare în turul II, lui Ponta sau contracandidatului său? Vom vedea într-un articol viitor.

Va candida Ponta la prezidentiale?

Funcția de premier e dependentă de susținerea parlamentarilor, ai partidului tău și ai celorlalte partide. Un premier poate fi oricînd demis dacă apar defecțiuni în majoritatea parlamentară sau în partidul din care provine premierul. I-o place lui Ponta să fie prim ministru, dar poate fi executat oricînd de baroni, de Dragnea și de inamicii săi din PSD, mai ales în condițiile în care din decembrie vom avea un nou președinte.

Din cei zece premieri pe care i-am avut pînă acum, doar trei și-au dus mandatul integral, la capăt: Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu. Petre Roman a fost dat jos cu minerii, Stolojan a fost un premier de avarie, în pregătirea alegerilor din 1992, Ciorbea a fost dat jos din cauza defecțiunii PD în majoritatea guvernamentală, Radu Vasile a fost dat jos de Emil Constantinescu și o parte dintre țărăniști, Mugur Isărescu a fost premier de avarie, Emil Boc a fost demis printr-o moțiune de cenzură la primul mandat și la al doilea și-a dat demisia după mișcări de stradă, MRU a fost demis prin moțiune de cenzură cu largul concurs al principalului partid de guvernare, PDL.

Băsescu, în schimb, a fost suspendat de două ori și, iată, după zece ani e tot președinte. Nu avem pînă acum vreun președinte demis, care să nu-și fi dus mandatul pînă la capăt. Mandatul prezidențial nu e dependent de majorități parlamentare, de partide. Președintele poate fi demis doar prin referendum și în caz de înaltă trădare. Sînt ceva șanse să fie demis prin referendum doar cînd stă foarte prost la capitolul popularitate, adică la finalul celui de-al doilea mandat, de obicei.

Președintele are putere asupra justiției și serviciilor. Tot el desemnează premierul și poate forța majorități parlamentare amenințînd parlamentarii cu alegeri anticipate, cum a făcut Băsescu în 2004, 2008 și 2009 (nu a mai putut-o face în 2012 din cauză că avea popularitate extrem de scăzută, venise după un referendum care îl delegitimase popular, iar majoritatea rezultată din alegeri era prea puternică – nu în ultimul rînd, Occidentul s-a opus unei decizii care să nu ia în considerare majoritatea parlamentară).

Va renunța Ponta la toate acestea, va refuza lupta în numele partidului său pentru ca, în cel mai bun caz, să rămînă premier doi ani? O spun de doi ani: Ponta va candida la prezidențiale fiindcă nu are de ales, nu are spațiu de manevră. E obligat să candideze, mai ales că pornește cu prima șansă, la mare distanță de concurenți. Care nu există. Cel puțin deocamdată (și sîntem în ceasul al 13-lea).

Dacă nu va candida și candidatul PSD va pierde, Ponta va fi principalul vinovat și va fi decapitat de PSD. Dacă candidatul PSD va cîștiga, va prelua PSD și îl va trimite la munca de jos pe Ponta.

Are Ponta vreo garanție că un alt candidat din partea PSD, unul, să zicem neutru, care nu vrea să preia PSD, Mugur Isărescu, de exemplu, îl va desemna pe el premier în 2016? Are Ponta garanția că va trece în 2015 o nouă Constituție și că vom ajunge la regim parlamentar? Nu.

Decizia candidaturii lui Ponta s-a luat încă din 2013 sau chiar 2012, deși, teoretic, pesediștii, cu Ponta în frunte, s-au gîndit la tot felul de soluții fanteziste.

Boicotul unitisalvam

Se adresează acelora care nu se omorau cu votul nici pînă acum. Electoral, are efecte zero. Oricum, scopul mișcării nu are nicio legătură cu alegerile europarlamentare.

Prezența la vot va fi într-adevăr extrem de scăzută, cel mai probabil sub 30%, apropiată de 25% chiar, însă nu din cauza campaniei unițisalvăm. Vinovații sînt politicienii, partidele politice și, aparent paradoxal, societatea civilă arondată partidelor politice. Credibilitatea acestora e sub nivelul mării și orice mesaje venite din partea lor au efect invers.

Campania pentru boicotarea alegerilor pornită de liderii unițisalvăm e făcută pentru a păstra în centrul atenției liderii mișcării. Pînă acum le-a reușit. Pentru liderii unițisalvăm este foarte important să se profileze acum ca lideri antipolitică, în vederea turului II al prezidențialelor, cînd își vor folosi imaginea pentru a susține unul dintre candidați.

La cine are cel mai mare succes mesajul ”Nu veniți la vot. Politicienii sînt de rahat, sînt toți la fel”? Ați ghicit. La cei care nu vin la vot și care cred că politicienii sînt toți la fel, de rahat. Iar purtătorii mesajului cîștigă încrederea acestora. Încredere pe care au mai cîștigat-o și în ianuarie 2012, și în toamna lui 2013 și pe care o vor folosi la alegerile prezidențiale.

”Noi sîntem imparțiali și scîrbiți, ca și voi. Noi sîntem de-ai voștri. Acum a venit timpul să mergeți la vot, să votați schimbarea, votați un politician tînăr, care să ne scape de Băsescu și vechea generație de politicieni. Votați Victor Ponta!”

În toamnă noul, proaspătul, schimbarea, tinerețea și viitorul vor fi reprezentate de Ponta. În turul II se vor adăuga și imparțialii.

Important pentru unițisalvăm e să cîștige încrederea yupișilor indeciși, dezamăgiți și scîrbiți și să ocupe spațiul ”imparțial”. Liderii de opinie ai dreptei, oengiști & intelectuali & jurnaliști, le răspund acestora agitînd pericolul pesedist. O idee mai proastă de atît nu se poate. Și uite așa, liderii de opinie ai dreptei își pierd orice brumă de credibilitate și influență în acest spațiu, al indecișilor cu pretenții.

– Votați PDL, votați Udrea, votați Băsescu, votați Macovei, votați Blaga, votați PMP, votați dreapta, votați ai noștri, jos PSD!

– Yeah, fuck off…

Televiziunile, autismul politic si lupta impotriva lui Ponta

”Trebuie să-l atacăm pe Ponta pe partea de corupție! Ba nu, trebuie să zicem ceva de iresponsabilitatea lui. Mai bine, cred că ar trebui să ne luăm de fața lui de puțoi neterminat și incert sexual! Greșiți, domnilor, ar trebui să zicem că e omul rușilor și că l-a împins pe Panait de la balcon! Ar trebui să-l atacăm pe creșterea fiscalității! Oricum, ar trebui să zicem și ceva de pensii mici și medicamente scumpe!”

Cred că nu e cetățean implicat politic de partea opoziției care să nu aibă o strategie de atac la Ponta, o temă, un plan de comunicare. Dar care sînt canalele de comunicare prin care aceste mesaje ajung la alegători? Și cine sînt purtătorii de mesaj?

Canale de comunicare:

  1. Media clasice – B1 și Realitatea TV sînt canale ocupate de gruparea Băsescu-Udrea și lipsite de credibilitate la publicul larg, se adresează doar nucleului dur al alegătorilor opoziției, alegători care oricum nu votau Ponta și PSD. Nu avem presă independentă, cu sex appeal și acces la mediile neimplicate politic care să dea mesaje politice credibile și accesibile (accesbil, în ciuda a ceea ce cred politicieni și intelectualii lor din dotare, nu e sinonim cu ”pentru proști”. Accesibil e un mesaj suficient de relevant și inteligent încît să stîrnească interesul, să fie înțeles și să convingă. B1 și EVZ sînt organe de propagandă  de partid, eficiente în lupta din interiorul opoziției pentru voturile nucleului dur, dar cu eficiență zero în rest. Opoziția și-a făcut televiziune și ziare pe stil autist, ca să-și facă campanie în interiorul nucleului său dur, pentru bătăliile interne sau fratricide, sau pur și simplu pentru orgoliul personal și uzul propriului cult al personalității. În acest moment ambele sînt în slujba unui cuplu politic, nici măcar partid (PMP nu exista la aceste două organe de presă înainte să ajungă acolo Udrea) și utilitatea lor se reduce la promovarea cuplului politic în detrimentul altor reprezentanți ai opoziției. În afara nucleului dur, efectul lor e mai degrabă negativ, arată publicului larg că opoziția nu e mai brează decît puterea și folosește aceleași metode de propagandă și televiziuni în oglindă. B1 anulează critica la A3. După o emisiune cu Turcescu și Udrea, după o emisiune cu Gâdea și Ponta, nu-i mai trebuie nimănui politică. Doar o pungă în care să vomite (cele două televiziuni ar trebui să pună la dispoziție telespectatorilor neavizați astfel de pungi).
  2. Internet – aici se duce adevăratul război, însă acoperirea pe care o are internetul e destul de scăzută (pînă în 10%). Și aici s-au format insule ale autismului politic și, dincolo de publicurile deja convinse, de nucleele dure ale taberelor politice, la publicul larg, neinteresat de politică, nu ajung decît mesaje cu grad extrem de ridicat de părtinire, potrivite doar pentru nucleele dure. În 2004 ”guerrilla digitală” a avut impact tocmai la acei neimplicați politic (din 1998 pînă în 2004 nu m-a interesat politica – abia dacă știam cine e președinte și cine premier, nu urmăream politică la televizor, nu citeam ziare, nu urmăream politică pe net – însă guerrilla digitală cred că o știu și azi pe dinafară). Mesajele care circulă acum, de la editoriale savante la fotoșopuri, sînt extrem de agresive și nu fac decît să îndepărteze pe cei din afara nucleelor dure, pe așa-ziși indeciși. Lumea cleios-cenușie, populată cu zombie politici cu spume la gură îndepărtează privitorii de pe margine.
  3. Mouth to mouth – doar mesajele puternice, relevante și convingătoare circulă mouth-to-mouth. Pentru asta, susținătorii unei anumiți idei sau grupări și care fac prozelitism trebuie să fie convinși și să aibă argumente. Doar mesajul ”binele cel mai mare” se pretează pentru prozelitism. Mesajul ”răul cel mai mic” are efect zero, fiindcă nu circulă. Prozelitism facem față de cei apropiați, față de rude, prieteni, colegi de muncă, cunoscuți. Ne punem credibilitatea în joc. Oamenii simpli care transmit mesajele mouth-to-mouth nu sînt nici polticieni, nici actori, nu au talentul prefăcătoriei, nu au forța de a transmite convingător mesaje în care nu cred. Trebuie să fie ei înșiși convinși înainte de a transmite aceste mesaje.
  4. Afișaj public – aici multe nu sînt de spus. Afișajul public costă, are credibilitate scăzută și e valabil doar pe timpul campaniei electorale.

Purtători de mesaj:

Aceiași lideri politici care au condus România și actualele partide de opoziție timp de aproape zece ani. La conducerea partidelor ”dreptei„ schimbările sînt nesemnificative. Băsescu, Udrea, Blaga, Macovei, Antonescu și ceilalți lideri de eșalon unu sau chiar eșalon doi au credibilitate zero sau chiar negativă la publicul larg, la așa-ziși indeciși sau neimplicați. Se pot lupta între ei pentru voturile nucleului lor dur (și asta și fac), însă nu pot spera să convingă pe cineva din afara acestui nucleu dur. Nici măcar nucleul dur nu mai reușesc să-l convingă.

Opoziția e cuțitul fără lamă căruia îi lipsește doar mînerul. Nu are purtători de mesaj credibili, nu are mesaje credibile și relevante, nu are canale de comunicare. Iar pentru a învinge PSD-ul și pe Ponta trebuie să ai purtători de mesaj credibili, mesaje credibile și relevante, canale de comunicare. Dacă mîine apar vreo zece-cincisprezece lideri de opoziție credibili, de care lumea să nu se fi plictisit, necompromiși în ochii publicului, nearondați unei mici secte uzate și detestate de public, dacă mîine apar zece mesaje puternice și relevante pentru marele public, care să miște oamenii și să le schimbe viața, dacă mîine apar cîteva sute de jurnaliști, două-trei televiziuni nearondate unei mici secte, cîteva zeci de ziare și site-uri, cîteva sute de mii de militanți și cîteva zeci de milioane de euro, Ponta poate fi învins. Dacă nu, nu.